141:5 Loveasca-ma cel neprihanit, caci lovirea lui imi este binevenita; pedepseasca-ma, caci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sa nu-mi intorc capul de la ea: dar rugaciunea mea se va inalta intr-una impotriva rautatii lor.
Pedepseasca-ma [Sa ma mustre, KJV]. Mustrarea unui prieten se dovedeste o binecuvantare daca e acceptata cum se cuvine. Numai acela care e gata sa-si dea viata pentru fratele sau, e inzestrat corespunzator sa-l mustre pe fratele sau (vezi MB 184). Abigail s-a dovedit a fi un credincios prieten cand a mustrat cu mult tact purtarea lui David (vezi PP 667).
Untdelemnul. Ebraica partii a doua a versetului 5 este neclara si nu se poate scoate din ea un sens multumitor. Nu se poate sti daca LXX reflecteaza sau nu adevaratul original ebraic. Ea traduce al doilea rand al acestei propozitii: "Untdelemnul pacatosului sa nu-mi unga capul." LXX inlatura obscuritatea din ultimul rand al strofei prin varianta ei: "Deoarece rugaciunea mea va mai fi in placerile lor." Varianta aceasta poate fi inteleasa eventual ca referindu-se la o rugaciune care sa nu fie afectata de aceste placeri.