138:1 Te laud din toata inima, cant laudele Tale inaintea dumnezeilor.
INTRODUCERE - Psalmul 138 este un psalm al recunostintei. Psalmistul manifesta curaj, tarie si credinciosie si fagaduieste sa-L recunoasca pe Domnul sau inaintea tuturor dumnezeilor paganilor sau inaintea imparatilor si carmuitorilor lumii.
Cu privire la preambul vezi p. 616.
1. Dumnezeilor. Ebr. 'elohim, aici probabil dumnezei pagani. Psalmistul nu considera ca acesti dumnezei pagani au o existenta reala; el se refera la ei doar asa cum existau in mintea inchinatorilor lor. LXX reda 'elohim prin "ingeri", ca in Psalm 8,5 (vezi comentariile de acolo, vezi si vol. I, p.171).
138:2 Ma inchin in Templul Tau cel sfant, si laud Numele Tau, pentru bunatatea si credinciosia Ta, caci Ti s-a marit faima prin implinirea fagaduintelor Tale.
Ti S-a marit faima [Mai presus de Numele Tau, KJV]. LXX reda astfel expresia: "caci Ti-ai marit Numele Sfant mai presus de orice." Varianta aceasta evita dificultatea evidenta de a considera Cuvantul lui Dumnezeu mai presus de Numele lui Dumnezeu, intrucat "numele" e intrebuintat adesea cu sensul de "persoana" sau "caracter" (vezi la Psalm 7,17). Totusi, aici "nume" [KJV] poate fi socotit cu sensul de reputatie. Numele sau faima lui Iehova fusese foarte mult dezonorat din cauza pacatelor lui Israel. Implinirea cuvantului sau a fagaduintelor lui Dumnezeu ar tinde sa refaca increderea in numele bun al Dumnezeului lui Israel.
138:3 In ziua cand Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai imbarbatat si mi-ai intarit sufletul.
Verset ce nu a fost comentat.
138:4 Toti imparatii pamantului Te vor lauda, Doamne, cand vor auzi cuvintele gurii Tale;
Te vor lauda. Cand imparatii pamantului vor auzi ce face Dumnezeu pentru poporul Sau si ei vor aduce lauda. Psalmistul isi incepe misiunea de a vorbi altora despre bunatatea lui Dumnezeu pe deplin increzator ca-si va atinge tinta.
138:5 ei vor lauda caile Domnului, caci mare este slava Domnului!
Ei vor lauda [Vor canta, KJV]. Din moment ce un om cunoaste si respecta caile lui Dumnezeu, el are toate motivele sa cante.
138:6 Domnul este inaltat: totusi vede pe cei smeriti, si cunoaste de departe pe cei ingamfati.
Smeriti. Cu toate ca Dumnezeu este inaltat mai sus de ceruri, El Se pleaca pentru a-i atinge pe cei smeriti de pe pamant. El priveste cu indurare la cei saraci cu duhul si fagaduieste ca va locui cu ei (Isaia 57,15). "Smerenia inimii e taria care da biruinta celor care-L urmeaza pe Hristos; ea este semnul legaturii lor cu locurile de sus"(DA 301).
Ingamfati. Infumurarea este o bariera de netrecut intre om si Dumnezeu. Mandria a fost pacatul care a dus la caderea lui Lucifer (Isaia 14,13.14).
138:7 Cand umblu in mijlocul stramtorarii, Tu ma inviorezi, Iti intinzi mana spre mania vrajmasilor mei, si dreapta Ta ma mantuieste.
Verset ce nu a fost comentat.
138:8 Domnul va sfarsi ce a inceput pentru mine. Doamne, bunatatea Ta tine in veci: nu parasi lucrarile mainilor Tale.
Domnul va sfarsi. Compara cu Filipeni 1,6.
Mainilor Tale. Psalmistul apeleaza la Dumnezeu ca fiind Creatorul sau. Cand recunoastem in felul acesta pe Dumnezeu avem temeiul sa credem ca El va implini nevoile noastre.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 6�
DA 301; FE 371