Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Psalmi

Psalmi, 107


107:1 Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui!

INTRODUCERE. - Psalmul 107 constituie inceputul Cartii a cincea a Psalmilor (vezi p. 626). Din punct de vedere al frumusetii poetice, poemul acesta ocupa un loc alaturi de cele mai notabile productii ale oricarei literaturi. El are o constructie unica si este evident ca a fost scris ca sa fie cantat in raspunsuri. Fiecare strofa e simetrica in compozitie. Intai e o descriere a nenorocirii, apoi un strigat dupa ajutor, urmat de un raspuns neintarziat. Apoi vine un apel pentru aducerea de multumire insotita de motivul apelului. Refrenele duble cu variatiile lor sunt deosebit de clare (vezi v.6-9.13-16.19-22.28-32). Dupa introducere (v. 1-3), in care cei rascumparati sunt invitati sa-L laude pe Dumnezeu, psalmistul prezinta patru interesante succesiuni de idei in patru strofe.

Prima strofa (v. 4-9) vorbeste despre grija atenta a lui Dumnezeu pentru calatorii prin pustie. A doua (v. 10-16) Il descrie pe Dumnezeu ca Eliberator al prizonierilor. A treia strofa (v. 17-22) Il prezinta pe Dumnezeu ca mare Vindecator. A patra (v. 23-32) Il infatiseaza pe Dumnezeu ca Suveran al marii. La punctul acesta structura literara a poemului se schimba. Versetele 32-42 vorbesc despre binecuvantarea care vine asupra celui drept si blestemul care este soarta celui rau. Psalmul se incheie cu un apel adresat celor intelepti de a judeca lucrurile prezentate, astfel incat sa poata intelege mai bine bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu (v. 43).

1. Laudati. [Multumiti, KJV]. O chemare generala care ii indeamna pe oameni sa-si inalte glasurile intr-o cantare de multumire la adresa lui Iehova. Acesta e lucrul cel mai mic pe care oamenii il pot face in schimbul a ceea ce a facut Dumnezeu pentru ei. Lauda e placuta lui Dumnezeu, iar glasurile noastre ar trebui sa se inalte deseori in cantari de recunostinta.

Bun. Ebr. tob. Bunatatea este unul din marile atribute ale lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este numai bun in Sine Insusi, ci este si izvorul din care se revarsa toata bunatatea.

Indurarea. Ebr. chesed, "iubire divina" (vezi Nota suplimentara de la Psalm 36). Psalmistul era constient ca bunatatea si indurarea lui Dumnezeu il insoteau fara incetare (vezi la Psalm 23,6). In toate imprejurarile grele ale vietii este mangaietor de stiut ca marea inima a lui Dumnezeu este plina de bunatate iubitoare si indurare duioasa fata de fiii oamenilor.



107:2 Asa sa zica cei rascumparati de Domnul, pe care i-a izbavit El din mana vrajmasului,

Cei rascumparati. Prin pacat oamenii s-au vandut vrajmasului; dar cerul a platit un pret nemarginit de mare pentru a-i rascumpara (vezi GC 416). Cei rascumparati din toate popoarele au cele mai multe motive pentru a spune ca Dumnezeu este bun si ca indurarea Lui e vesnica. Mult mai mult decat o facem, noi ar trebui sa povestim ce a facut Hristos pentru noi; iar iubirea noastra pentru El se va adanci pe masura ce o exprimam (vezi COL 298).



107:3 si pe care i-a strans din toate tarile: de la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la mare.

I-a strans. Solia mantuirii va ajunge in toate locurile intunecate ale pamantului, iar oameni din oricare natiune, neam, limba si popor vor raspunde cu inimi recunoscatoare (vezi Matei 24,14; Apocalipsa 14,6-12).



107:4 Ei pribegeau prin pustie, umblau pe cai neumblate, si nu gaseau nici o cetate, unde sa poata locui.

Ei pribegeau. Aceasta are o referire in primul rand la copiii lui Israel. Si noi suntem peregrini si nu avem o cetate statornica aici, ci suntem sub calauzirea unui Dumnezeu atotstiutor, care ne va conduce pe calea cea buna si, in cele din urma, ne va lua in cetatea cereasca.



107:5 Sufereau de foame si de sete; le tanjea sufletul in ei.

Le tanjea sufletul. O imagine plastica al starii lor. Ii apucase disperarea din cauza imprejurarilor nefericite in care se aflau. O atare stare nu corespunde celor rascumparati. Dumnezeu doreste ca poporul Sau sa fie vesel. Pentru aceia care pretind ca se incred in El, "deznadejdea este pacatoasa si nerationala" (PK 164).



107:6 Atunci, in stramtorarea lor au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor;

Au strigat. Refrenul acesta se regaseste in tot psalmul (v. 13.19.28). In necazul lui, poporul a strigat catre Acela care putea sa le dea ajutor. Cand ajungeau la limita, incepeau sa se roage (vezi la Judecatori 3,9).



107:7 i-a calauzit pe drumul cel drept, ca sa ajunga intr-o cetate de locuit.

Drumul cel drept. Literal, "calea dreapta" sau "calea neteda". Calea adevarata este calea cea dreapta. Cararile pacatului sunt intortocheate. Calea cea dreapta este ruta cea mai rapida si cea mai usoara catre caminul nostru vesnic.



107:8 O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!

O, de ar lauda oamenii. Aici psalmistul izbucneste intr-un apel inflacarat catre toti de a se unii cu el aducand laude Rascumparatorului. Cand ne aducem aminte ce a facut Dumnezeu pentru noi salvandu-ne din robia pacatului, cu siguranta am fi nerecunoscatori daca nu am contopi glasurile noastre aducand laude si multumiri Aceluia care a lucrat atat de minunat pentru noi.



107:9 Caci el a potolit setea sufletului insetat, si a umplut de bunatati sufletul flamand.

A potolit. Chiar si in pustiu nevoile lui Israel au fost satisfacute. Dumnezeu le-a dat apa din stanca si paine din cer. Acelasi Dumnezeu inca mai traieste. El are grija de toti aceia care mai flamanzesc si inseteaza dupa dreptate (Matei 5,6). El nu expediaza niciodata pe nimeni cu mana goala.



107:10 Cei ce sedeau in intuneric si umbra mortii, traiau legati in ticalosie si in fiare,

Sedeau in intuneric. Vezi la Psalm 23.4. Inchisorile vechi erau de obicei galerii intunecoase, iar mainile si picioarele detinutilor erau fixate in lanturi de fier. In aceasta celula trista si intunecoasa acuzatul isi astepta sentinta. Acesta este tabloul fiecarui copil al lui Adam inainte ca Marele Eliberator sa vina sa deschida usile inchisorii si sa-l puna in libertate. Lucrarea Rascumparatorului era de a-i elibera pe cei ce sunt legati si de a proclama libertatea pentru robi (vezi Isaia 61,1; Luca 4,17.18).

Umbra mortii. Vezi la Psalm 23,4.



107:11 pentru ca se razvratisera impotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentru ca nesocotisera sfatul Celui Preainalt.

Nesocotisera sfatul. Nu numai ca au fost neascultatori, dar au si dispretuit sfatul lui Dumnezeu. Cand oameni si natiuni nu respecta planul lui Dumnezeu si ii sunt necredinciosi, aduc asupra lor confuzie si necaz.



107:12 El le-a smerit inima prin suferinta: au cazut, si nimeni nu i-a ajutat.

Verset ce nu a fost comentat.

107:13 Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor.

Atunci... au strigat. Cand epuizam toate mijloacelor noastre pamantesti si apelam la El, Dumnezeu nu pregeta sa ne ajute. Iarasi si iarasi copiii lui Israel au fost infranti in lupta si supusi de catre vrajmasi, dar indata ce ei strigau catre Domnul dupa ajutor, El le ridica un izbavitor pentru a-i scapa (vezi Judecatori 3,7-9.12-15; 4,1-4; 6,1-14).



107:14 I-a scos din intuneric si din umbra mortii, si le-a rupt legaturile.

Umbra mortii. Vezi la Psalm 23,4.



107:15 O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!

O, de ar lauda oamenii. Vezi la v. 8.21.



107:16 Caci El a sfaramat porti de arama, si a rupt zavoare de fier.

Porti de arama. Adica "porti de arama sau bronz" (vezi la Exod 25,3). In vremurile stravechi, pentru a face sigure portile cetatilor, oamenii obisnuiau sa le acopere cu placi de bronz si de fier. Aceasta era protectie in fata vrajmasului. Dar portile de bronz sau zavoarele de fier nu pot impiedica

o cetate sa cada in mainile instrumentului ales de Dumnezeu pentru a elibera pe poporul Sau (vezi Isaia 45,2).



107:17 Nebunii, prin purtarea lor vinovata, si prin nelegiuirile lor, ajunsesera nenorociti.

Prin purtarea lor vinovata. Literal, "prin calea abaterii lor", subintelegand staruirea pe un drum rau.

Ajunsesera nenorociti. Pacatul aduce nenorocire asupra acelora care se complac in el. S-ar putea ca el sa ofere o placere inselatoare pentru o clipa trecatoare, dar pana la urma aduce suferinta si durere.



107:18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrana, si erau langa portile mortii.

Sufletul lor se dezgustase. Compara cu Iov 33,20-22. Nebunii (v. 17) si-au pierdut apetitul; ei se apropie de portile ingrozitoare ale mormantului.

107:19 Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor;

Atunci... au strigat. Marele Vindecator raspunde si celei mai slabe soapte si trimite ajutor

imediat.



107:20 a trimis cuvantul Sau si i-a tamaduit, si i-a scapat de groapa.

A trimis cuvantul Sau. Prin cuvantul Sau, Dumnezeu a facut cerurile si toata ostirea lor (vezi la Psalm 33,6). Cuvantul acesta este mana pentru sufletul flamand si izvorul hranei spirituale (vezi Ieremia 15,16; Matei 4,4). Descoperirea deplina a acelui cuvant este vazuta in Hristos, Cuvantul viu, care S-a facut trup si a locuit in mijlocul nostru (Ioan 1,14).



107:21 O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!

O, de ar lauda oamenii. Vezi la v. 8. De ce nu ar lauda oamenii pe un asemenea Vindecator, pe un asemenea Datator de viata, pe un asemenea Dumnezeu! E greu de ce oamenii, pentru care Dumnezeu a facut atat de mult, ar uita indurarea Lui! Pe cand Domnul a umblat pe campiile Palestinei, si a mers incoace si incolo vindecand tot felul de boli, a fost totdeauna intampinat de nerecunostinta. "Oare nu au fost curatiti toti cei zece?" a intrebat El, "dar ceilalti noua unde sunt?" Un singur lepros a venit inapoi sa multumeasca si acela era samaritean (vezi Luca 17,15-18).



107:22 Sa-I aduca jertfe de multumiri, si sa vesteasca lucrarile Lui cu strigate de bucurie.

Multumiri. Ebr. todah, "cantare de multumire". Cand e insotita de o retractare a pacatului ea reprezinta marturisire. Jertfirea unui animal trebuia sa fie insotita de o sincera consacrare pentru a fi pret in ochii lui Dumnezeu (vezi Isaia 1,11; Ieremia 6,19.20).



107:23 Cei ce se pogorasera pe mare in corabii, si faceau negot pe apele cele mari,

Pe mare. In v. 23-30 psalmistul descrie o furtuna pe mare. Deodata izbucneste furtuna si micul vas este aruncat in sus si in jos pe valuri. Marinarii sunt apucati de o spaima ingrozitoare si se tem ca nu vor scapa cu viata.



107:24 aceia au vazut lucrarile Domnului si minunile Lui in mijlocul adancului.

Minunile Lui in mijlocul adancului. Marinarii au minunata ocazie de a cerceta puterea si maiestatea lui Dumnezeu. Acela care stapaneste oceanul cel puternic si vorbeste valurilor furioase ne va calauzi cu bine spre celalalt tarm.



107:25 El a zis, si a pus sa sufle furtuna, care a ridicat valurile marii.

El a zis. [El comanda, KJV]. Dumnezeu este Creatorul, iar toate elementele si legile naturii sunt supuse poruncii Lui. Totusi, El nu poarta raspunderea pentru toate calamitatile naturale (vezi GC 589, 590).



107:26 Se suiau spre ceruri, se pogorau in adanc; sufletul le era pierdut in fata primejdiei.

Sufletul le era pierdut. [Sufletul le e topit, KJV]. Marinarii se tem ca ii asteapta moartea. Orice nadejde de a ajunge la tarm a pierit.

107:27 Apucati de ameteala, se clatinau ca un om beat, si zadarnica le era toata iscusinta.

Zadarnica le era toata iscusinta. Literal, "toata intelepciunea lor s-a dovedit incoerenta". Iscusinta lor ca navigatori nu le foloseste la nimic, iar unica lor speranta este sa apeleze la Stapanul valurilor.



107:28 Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor.

Atunci... au strigat. In ciuda mugetului salbatic al batranului ocean, strigatul marinarilor catre Dumnezeu e auzit, iar furtuna se domoleste tot atat de brusc cum a pornit.



107:29 A oprit furtuna, a adus linistea, si valurile s-au potolit.

Linistea. Dumnezeu are controlul asupra intregii naturi. Asa cum aduce liniste marii agitate, tot asa El va insufla pace marinarului batut de furtuna pe valurile vietii astazi. Deasupra larmei si mugetului apelor agitate ale vietii, copilul lui Dumnezeu poate auzi vocea Lui zicand cu glas bland: "Va dau pacea Mea... sa nu vi se tulbure inima" (Ioan 14,27).



107:30 Ei s-au bucurat ca valurile s-au linistit, si Domnul i-a dus in limanul dorit.

Limanul dorit. La carma e un capitan care ne va duce cu bine la limanul ceresc, limanul incantarii noastre. "Ah, ganditi-va: sa coborati pe tarm si tarmul acela sa fie cerul; sa prindeti o mana intinsa, si mana aceea sa fie a lui Dumnezeu."



107:31 O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!

O, de ar lauda oamenii. A patra chemare de a-L lauda pe Dumnezeu (vezi la v. 8.15.21).



107:32 Sa-L inalte in adunarea poporului, si sa-L laude in adunarea batranilor!

In adunarea poporului. Lauda la adresa lui Dumnezeu ar trebui sa se auda adesea in biserica.

Stilul psalmului se schimba aici. Refrenul, care era caracteristic strofelor precedente, nu apare in restul psalmului. Psalmistul pune in antiteza procedeele lui Dumnezeu cu cei drepti si cu cei nelegiuiti.



107:33 El preface raurile in pustiu, si izvoare de apa in pamant uscat,

In pustiu. Din cauza nelegiuirii locuitorilor ei, tara bine udata si fertila devine uscata si neroditoare.



107:34 tara roditoare in tara sarata, din pricina rautatii locuitorilor ei.

Tara sarata. Ebr. melechah, "saratura", "tara sarata". Cand un vrajmas dorea sa blesteme un loc si sa-l faca neroditor, il presara cu sare (vezi Judecatori 9,45; cf. Genesa 19,24-28).



107:35 Tot El preface pustiul in iaz, si pamantul uscat in izvoare de ape.

Verset ce nu a fost comentat.

107:36 Aseaza acolo pe cei flamanzi, si ei intemeiaza o cetate ca sa locuiasca in ea;

Aseaza acolo pe cei flamanzi. La Domnul nu este saracie, iar cei care se incred in El nu vor avea lipsuri neimplinite.

107:37 insamanteaza ogoare, sadesc vii, si-i culeg roadele.

Roadele. Dumnezeu conlucreaza cu aceia care cultiva pamantul.



107:38 El ii binecuvanteaza, si se inmultesc nespus, si nu le imputineaza vitele.

Verset ce nu a fost comentat.

107:39 Daca sunt imputinati si apasati prin asuprire, nenorocire si suferinta,

Imputinati. Cand Dumnezeu nu e recunoscut ca Cel care da belsugul, oamenii ajung sa se mandreasca cu succesul lor material. Dumnezeu ii smereste cu saracie pentru a le salva sufletele.



107:40 El varsa dispretul peste cei mari, si-i face sa pribegeasca prin pustiuri fara drum,

Varsa dispretul. Soarta schimbatoare a celor mari de pe pamant ne ajuta sa recunoastem ca "Cel prea Inalt stapaneste peste imparatia oamenilor, ca o da cui ii place" (Daniel 4,17).



107:41 dar ridica pe cel lipsit, izbaveste pe cel nevoias, si inmulteste familiile ca pe niste turme.

Ridica. Pune in contrast experienta domnilor (v. 40) cu inaltarea celor saraci si umili. Sub binecuvantarea lui Dumnezeu, cei care nu erau pretuiti devin prosperi.



107:42 Oamenii fara prihana vad lucrul acesta si se bucura, si orice nelegiuire isi inchide gura!

Oamenii fara prihana vad lucrul acesta. Multele dovezi ale providentei conducatoare a lui Dumnezeu atrag luarea aminte a celor drepti, iar perspectiva lor asupra lucrurilor este luminata prin credinta, in timp ce nelegiuitii raman in indoiala si descumpanire.



107:43 Cine este intelept, sa ia seama la aceste lucruri, si sa fie cu luare aminte la bunatatile Domnului.

Cine este intelept. Omul neintelept vede adesea numai circumstantele imediate si poate ca zice "in inima lui: ‚nu este Dumnezeu!'" (Psalm 14,1), dar cel intelept, care ia aminte la purtarea lui Dumnezeu cu cei drepti si cei nelegiuiti, asa cum este descrisa in acest psalm remarcabil, vede in acele procedee descoperirea iubirii lui Dumnezeu. Totusi, o astfel de intelepciune nu e un rod al pamantului, ci vine din cer asupra acelora care il cer cu credinta (vezi Iacov 1,5).

Sa fie cu luare aminte. [Vor intelege, KJV]. Unii ca acestia vor fi mai intai dureros de constienti de slabiciunea si stricaciunea omului si apoi vor incepe sa priceapa ceva despre bunatatea cea mare a lui Dumnezeu.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-438T 112, 113

1.2�

MH 255; PK 566

8�



PP 289; SC 108; 5T 318

9�



PK 566

9-15�

MH 255

10�

4T 80; 8T 306

10.13.14�

PK 273

17-20�

MH 225

19�

4T 328

20�

PK 273

29.30�

DA 336

30�

TM 516

43�

SC 92