107:1 Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui!
INTRODUCERE. - Psalmul 107 constituie inceputul Cartii a cincea a Psalmilor (vezi p. 626). Din punct de vedere al frumusetii poetice, poemul acesta ocupa un loc alaturi de cele mai notabile productii ale oricarei literaturi. El are o constructie unica si este evident ca a fost scris ca sa fie cantat in raspunsuri. Fiecare strofa e simetrica in compozitie. Intai e o descriere a nenorocirii, apoi un strigat dupa ajutor, urmat de un raspuns neintarziat. Apoi vine un apel pentru aducerea de multumire insotita de motivul apelului. Refrenele duble cu variatiile lor sunt deosebit de clare (vezi v.6-9.13-16.19-22.28-32). Dupa introducere (v. 1-3), in care cei rascumparati sunt invitati sa-L laude pe Dumnezeu, psalmistul prezinta patru interesante succesiuni de idei in patru strofe.
Prima strofa (v. 4-9) vorbeste despre grija atenta a lui Dumnezeu pentru calatorii prin pustie. A doua (v. 10-16) Il descrie pe Dumnezeu ca Eliberator al prizonierilor. A treia strofa (v. 17-22) Il prezinta pe Dumnezeu ca mare Vindecator. A patra (v. 23-32) Il infatiseaza pe Dumnezeu ca Suveran al marii. La punctul acesta structura literara a poemului se schimba. Versetele 32-42 vorbesc despre binecuvantarea care vine asupra celui drept si blestemul care este soarta celui rau. Psalmul se incheie cu un apel adresat celor intelepti de a judeca lucrurile prezentate, astfel incat sa poata intelege mai bine bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu (v. 43).
1. Laudati. [Multumiti, KJV]. O chemare generala care ii indeamna pe oameni sa-si inalte glasurile intr-o cantare de multumire la adresa lui Iehova. Acesta e lucrul cel mai mic pe care oamenii il pot face in schimbul a ceea ce a facut Dumnezeu pentru ei. Lauda e placuta lui Dumnezeu, iar glasurile noastre ar trebui sa se inalte deseori in cantari de recunostinta.
Bun. Ebr. tob. Bunatatea este unul din marile atribute ale lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este numai bun in Sine Insusi, ci este si izvorul din care se revarsa toata bunatatea.
Indurarea. Ebr. chesed, "iubire divina" (vezi Nota suplimentara de la Psalm 36). Psalmistul era constient ca bunatatea si indurarea lui Dumnezeu il insoteau fara incetare (vezi la Psalm 23,6). In toate imprejurarile grele ale vietii este mangaietor de stiut ca marea inima a lui Dumnezeu este plina de bunatate iubitoare si indurare duioasa fata de fiii oamenilor.