9:1 Intelepciunea si-a zidit casa, si-a taiat cei sapte stalpi.
Si-a zidit casa. Interpretarile care fac din casa o reprezentarea a intruparii lui Hristos sau a bisericii, trupul simbolic al lui Hristos, sau al scolilor profetilor, in care salasluia intelepciunea, reprezinta deductii alegorice neautorizate. E suficient sa consideram aceasta "casa" o figura de stil poetica, care personifica intelepciunea si o reprezinta ca locuind intr-un loc la ale carei porti asteapta cercetatorul zelos al adevarului (vezi cap. 8,34).
Sapte stalpi. Aceasta expresie a fost subiectul multor presupuneri. Sapte de obicei denota perfectiune. In consecinta casa intelepciunii se poate spune ca este deplin si desavarsit cladita si puternic sustinuta, intrucat stalpii sunt din piatra taiata. Dar a gasi o reprezentare a fiecaruia din acesti stalpi inseamna sa debitam simple ipoteze.
9:2 Si-a junghiat vitele, si-a amestecat vinul, si-a pus masa.
Masa. Intelepciunea e reprezentata ca si cum ar pregati un mare ospat. In zonele calde animalele trebuiau sa fie taiate chiar inainte de ospat, deoarece carnea se altera repede.
9:3 Si-a trimis slujnicele, si striga, de pe varful inaltimilor cetatii:
Slujnicele. O figura de stil poetica, deoarece "intelepciunea" este la feminin, slujitorii ei sunt tot la feminin.
9:4 Cine este prost, sa vina incoace! Celor lipsiti de pricepere le zice:
Este prost. [Este simplu, KJV]. Numai aceia care isi recunosc lipsa de intelegere raspund la invitatie. Ceilalti nu raspund din cauza increderii in propria superioritate.
9:5 Veniti de mancati din painea mea, si beti din vinul pe care l-am amestecat!
Painea. O usoara schimbare de imagine de la carne si vin (v. 2) la paine si vin, nu necesar o schimbare de reprezentare.
9:6 Lasati prostia, si veti trai, si umblati pe calea priceperii!
Lasati prostia. O redare probabil mai corecta este: "Lasati, voi, cei simpli". Dar o astfel de constructie e lipsita de obiect. Unii urmeaza LXX, care reda expresia astfel: "Lasati nebunia". De asemenea in loc de "si traiti", LXX zice: "ca sa puteti domni pururea".
Numai cand se despart de caile si de tovarasia celor care ignora apelurile Mantuitorului lor e posibil ca oamenii sa traiasca o viata deplina si multumitoare. Raspunsul la apelul intelepciunii si impartasirea cu painea si vinul ei dau o rasplata bogate atat in viata aceasta cat si in lumea viitoare (vezi Ioan 6,51).
9:7 Cel ce mustra pe un batjocoritor isi trage dispret, si cel ce cauta sa indrepte pe cel rau se alege cu ocara.
Ocara. Intelepciunea intrerupe sfatul ei catre cei care isi recunosc nevoia pentru a explica pentru ce se adreseaza doar celor simpli in loc sa-si imprastie margaritarele adevarului inaintea celor impietriti (vezi Matei 7,6). Cand se stie ca un om batjocoreste religie, orice incercare de a-l corecta poate sa fie intampinata de un potop de insulte, incat rezultatul sa fie doar paguba pentru toti cei in cauza. Experienta il umple pe crestin de ocara si il face pe pacatos si mai impietrit ca inainte. Asemenea oameni sunt adesea mai usor de influentat prin apelul indirect al vietii consecvente si umile a unui crestin (vezi Matei 5,16).
9:8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sa nu te urasca; mustra pe cel intelept, si el te va iubi!
Verset ce nu a fost comentat.
9:9 Da inteleptului, si se va face si mai intelept; invata pe cel neprihanit, si va invata si mai mult!
Da inteleptului. [Da invatatura inteleptului, KJV]. Ebraica zice doar "da". Totusi contextul arata ca sfatul e de dat celui intelept. LXX zice: "Da un prilej", scotand in evidenta ideea ca inteleptul foloseste orice prilej.
Desi exista primejdia ca cel batjocoritor, ca urmare a unei mustrari neintelepte, sa se impietreasca ca sa savarseasca un mai mare pacat, cel intelept realizeaza cat este de important sa stie cum il privesc ceilalti si e bucuros sa primeasca un sfat chiar sub forma unei mustrari (Psalm 141:5). De aceea, un sfat sanatos adresat unui om intelept aduce o indoita rasplata: il ajuta pe primitor si castiga pentru sfatuitor prietenia aceluia pe care l-a mustrat.
9:10 Inceputul intelepciunii este frica de Domnul; si stiinta sfintilor, este priceperea.
Sfintilor. Ebr. qedoshim, un plural pe care unii il privesc ca "un plural al maiestatii" si de aceea aplica expresia la Dumnezeu. Paralelismul ebraic sustine o astfel de aplicatie.
LXX-a, insa, priveste cuvantul qedoshim ca un substantiv plural obisnuit si reda a doua parte a versetului astfel: "Sfatul sfintilor e intelegere, deoarece a sti legea este [caracterul] gandului lor". Vezi PP 596 pentru o citare a acestui verset unde se scrie cu litera mari "sfinti", si cu litere cursive expresia "stiinta sfintilor", adaugand acest comentariu: "cunoasterea lui Dumnezeu este temelia oricarei adevarate educatii".
9:11 Prin mine ti se vor inmulti zilele, si ti se vor mari anii vietii tale.
Ti se vor inmulti zilele. Intelepciunea se reintoarce la motivele pentru care cei simpli ar trebui sa vina la praznicul ei. Viata lunga se ofera ca rasplata pentru intelepciune si temere de Dumnezeu (vezi cap. 3,2.16; 4,10; 10,27).
9:12 Daca esti intelept, pentru tine esti intelept; daca esti batjocoritor, tu singur vei suferi.
Pentru tine. Cu toate ca rezultatele cailor nebunesti si ale impotrivirii fata de Dumnezeu sunt partea multor nevinovati care sufera, iar de binecuvantarile unei vieti bune ai parte multi altii, ramane totusi adevarat ca intelepciunea si nebunia afecteaza in primul rand pe acela care le practica. Fericirea si lungimea vietii in lumea aceasta si viata vesnica sau moartea vesnica in veacul ce va sa vina sunt rasplatiri personale, cum e si remuscarea simtita la judecata (Ezechiel 18,4; Matei 12,36).
9:13 Nebunia este o femeie galagioasa, proasta si care nu stie nimic.
O femeie galagioasa. [O femeie neinteleapta, KJV]. In contrast cu apelul unei femei bune, care reprezinta intelepciunea, Solomon prezinta apelul galagios, pasionat al nebuniei. Orice om trebuie sa aleaga intre acestea doua.
Proasta. [Simpla, KJV]. Cuvantul este folosit aici evident intr-un sens rau ca denotand lipsa de substanta morala (vezi la cap. 8,5). Femeia nu cunoaste nimic din ceea ce ar trebui sa cunoasca. LXX are o varianta diferita: "Unei femeie nebune si indraznete, care nu cunoaste modestia, ajunge sa-i lipseasca bucata de paine". ["Femeia nebuna si fara de omenie, care nu stie de rusine, se va lipsi de paine"].
9:14 Ea sta totusi la usa casei sale, pe un scaun, pe inaltimile cetatii,
Inaltimile. Intelepciunea si-a trimis slujnicele prin cetate si a strigat de pe locurile cele mai inalte (v. 3). Nebunia sta la poarta ei in splendoare si mandrie, peste masura de impodobita, si ii invita pe cei la fel de nebuni ca ea.
9:15 ca sa strige la trecatorii, care merg pe calea cea dreapta:
Trecatorii. Literal, "cei care traverseaza cararea".
9:16 Cine este prost, sa vina aici! Iar celui fara minte ii zice:
Verset ce nu a fost comentat.
9:17 Apele furate sunt dulci, si painea luata pe ascuns este placuta!
Apele furate. Praznicul pe care il ofera nebunia consta doar din ape furate si din paine a secretelor in contrast cu hrana satisfacatoare pregatita de intelepciune (vezi la cap. 5,15).
9:18 El nu stie ca acolo sunt mortii, si ca oaspetii ei sunt in vaile locuintei mortilor.
Mortii. Ebr. rephaim. Vezi la Iov 26,5. Spre deosebire de casa bine cladita, intarita cu stalpi de piatra, a intelepciunii, cu lumina si aer din belsug, casa nebuniei este un lacas intunecos, tainic, bantuit de amintirea celor care au murit inselati de ispitele ei.
Locuinta mortilor. [Iad, KJV]. Ebr. she'ol, locuinta simbolica a mortilor (vezi la cap. 5,11).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
10AH 324, 386; CD 29; CH 222; CT 50, 65, 364; Ed 13; FE 85, 115, 258, 285, 358, 392; GC 80; MH 409; ML 106, 284; MM 34, 165; PP 596, 651, 739; RC 54; Te 156; 3T 491; 4T 27, 273, 337, 553; 5T 322, 439, 587; 8T 63 (mai mult sub Psalm 111:10.)
18�
�
PP 461