6:1 Fiule, daca te-ai pus chezas pentru aproapele tau, daca te-ai prins pentru altul,
Daca te-ai pus chezas. Obiceiul punerii ca chezas pare sa fi existat din vremuri stravechi. Iov vorbeste de cineva care da mana pentru a fi chezas pentru el (Iov 17,3). Iuda s-a oferit de doua ori sa fie chezas pentru Beniamin (Genesa 43,9; 44,33).
6:2 daca esti legat prin fagaduinta gurii tale, daca esti prins de cuvintele gurii tale,
Daca esti legat. [Esti prins in lat, KJV]. Cineva care se pune chezas pentru un prieten poate fi prins in capcana (1) daca fagaduieste sa fie raspunzator pentru platirea unei sume mai mari decat poate strange, cel putin fara un efort prea mare, si (2) daca isi pune prea mult increderea in onestitatea, abilitatile si succesul prietenului sau. Cu toate ca avertizeaza impotriva punerii ca chezas (vezi cap. 11,15; 17,18), Solomon insista la fel de mult asupra ideii ca un om trebuie sa-si ajute prietenul si vecinul la nevoie (cap. 14,21; 17,17; 18,24; 27,10). O combinare a acestor idei sugereaza urmatorul sfat: Nu garanta pentru un prieten in nevoie mai mult decat iti poti permite la data aceea si pune banii deoparte pe perioada cat garantezi pentru el, asa ca sa nu fii pus intr-o situatie neasteptata de a da suma care depaseste posibilitatile tale de plata. Adesea prietenii nu-si onoreaza datoriile din cauza nepasarii, deoarece stiu ca povara va cadea asupra altuia, uneori din cauza bolii sau a unei abilitati slabe de administrare a banilor. Nereusita lor se abate asupra chezasului nenorocit cu toata rigorile aspre ale legii. Casa si pamantul lui, mobila si hainele lui, afacerile si tot ce-i apartine s-ar putea sa fie puse la dispozitia creditorului. Pe vremea lui Solomon, nici persoana garantului nu era crutata. El, sotia lui si copiii lui puteau fi vanduti ca sclavi.
6:3 fa totusi lucrul acesta, fiule: dezleaga-te, caci ai cazut in mana aproapelui tau! De aceea du-te, arunca-te cu fata la pamant, si staruie de el.
Dezleaga-te. Avand in vedere urmarile teribile, atunci de ce sa ne miram ca inteleptul il sfatuieste pe fiul sau sa nu crute nici un efort de a iesi din capcana in care l-a varat afectiunea pentru prietenul sau si lipsa lui de experienta.
Cu toate ca sclavia nu mai este pedeapsa pentru bunavointa neinteleapta de a garanta pentru un prieten, cuvintele lui Solomon continua sa fie un sfat important, care ar trebui sa fie dat ca invatatura fiecarui tanar inainte ca el sa se aventureze in viata de afaceri.
6:4 Nu da somn ochilor tai, nici atipire pleoapelor tale!
Verset ce nu a fost comentat.
6:5 Scapa din mana lui cum scapa caprioara din mana vanatorului, si ca pasarea din mana pasararului
Verset ce nu a fost comentat.
6:6 Du-te la furnica, lenesule; uita-te cu bagare de seama la caile ei, si intelepteste-te!
Du-te la furnica. Lenevia este o cauza mai sigura a saraciei si nenorocirii decat a garanta pentru altii. Prietenul in care s-a investit incredere ar putea sa aiba succes si garantia sa nu fie ceruta niciodata, dar lenesul are sigur necazuri.
6:7 Ea n-are nici capetenie, nici priveghetor, nici stapan;
N-are nici capetenie. Solomon a fost un cercetator asiduu al naturii (1 Regi 4,33). El a fost uimit de felul in care furnicile isi duceau viata in ordine si conlucrare desavarsita, fara ca cineva sa supravegheze mersul vietii si sa dicteze ce anume trebuie sa faca fiecare. Dumnezeu Se ingrijeste de nevoile furnicii, asa cum Se ingrijeste de nevoile fiecarei fapturi vii (Psalm 145,15.16), dar furnica isi construieste camarile si aduna hrana prin propria ei munca sarguincioasa. Puterea, iscusinta si staruinta instinctive ale furnicii vin tot de la Dumnezeu, Creatorul si Sustinatorul tuturor lucrurilor.
6:8 totusi isi pregateste hrana vara, si strange de ale mancarii in timpul secerisului.
Strange de-ale mancarii. Au existat multe discutii intre naturalisti si comentatori daca furnica are intr-adevar obiceiuri ca acelea descrise aici. Acum, totusi, este recunoscut faptul ca anumite specii de furnici isi depoziteaza hrana.
LXX are urmatoarele fraze adaugate la v. 8 deosebit de interesante: "Sau mergi la albina si vei vedea cat de lucratore si cat de angajata este in lucru ei, ale carei munci imparatii si oamenii de rand le intrebuinteaza spre sanatate; de toti este iubita si marita; desi este slaba la trup, ea este cinstita pentru intelepciunea ei".
6:9 Pana cand vei sta culcat, lenesule? Cand te vei scula din somnul tau?
Pana cand? Scopul pentru care lenesul este trimis la furnica este fireste acela de a-l rusina sa se apuce de lucru. Omul a fost dotat multa libertate de vointa. In loc sa fie condus de un instinct implantat si obligatoriu, se asteapta ca el sa-si foloseasca inteligenta si puterea de vointa care sa-l ajute in castigarea celor necesare vietii. Multi lenesi au fost impinsi sa lucreze de rusinea produsa de cuvinte ca acestea si au descoperit, spre surprinderea lor, ca munca este si placuta si recompensatoare. Altii au mers mai departe in lenevie si lipsa, pana cand viata lor mizerabila a sfarsit intr-un mod dezonorant.
6:10 Sa mai dormi putin, sa mai atipesti putin, sa mai incrucisezi putin mainile ca sa dormi!
Sa mai dorm putin. Imaginea al unui om lenes care se intoarce pe partea cealalta in patul sau si zice: "Peste putin ma voi scula si ma voi apuca de lucru". Noteaza repetarea versetului acestuia in cap. 24,33.
6:11 Si saracia vine peste tine, ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat.
Ca un hot. [Ca un calator, KJV]. Asa cum un calator pleaca in calatoria lui si nu se lasa pana nu ajunge la tinta, tot atat de sigur vin peste lenes saracia si lipsa. Imprejurari favorabile, ajutorul prietenilor si al rudelor s-ar putea sa amane ziua socotelilor, dar ea va sosi cu siguranta si va veni cu puterea irezistibila a unui ostean iscusit, imbracat in armura grea.
6:12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umbla cu neadevarul in gura,
Omul de nimic. Ebr. beliyya'al, adesea tradus "Belial" (Judecatori 19,22; 20,13; 1 Samuel 1,16; etc.). Denota "lipsa de valoare". Cand e legat de "persoana" [ebr. 'adam] ca aici, descrie un om fara valoare, de nimic, josnic.
Umbla cu neadevarul in gura. Literal, "necinste a gurii". Lenea si incetineala conduce adesea la inselaciune si viclenie. Purtarea unui om nelegiuit este caracterizata prin perversitatea vorbirii. Un astfel de om nu numai ca minte; el apara raul si da binelui o interpretare falsa. Psalmistul descrie o astfel de "necinste a gurii": "Gura ii este plina de blesteme, de inselatorii si de viclesuguri; si sub limba are rautate si faradelege" (Psalm 10,7).
6:13 clipeste din ochi, da din picior, si face semne cu degetele.
Din ochi. Clipitul siret din ochi al celui ce face rele pare sa scoata la iveala adancimi de ticalosie. Oamenii nelegiuiti au un limbaj al lor, secret, si isi folosesc mainile si picioarele, precum si buzele si ochii, ca sa poata sa comunice cu tovarasii lor, in prezenta oamenilor cinstiti. Adesea tot corpul celor ticalosi este o marturie exterioara a nelegiuirii launtrice. Umerii incovoiati, capul atarnat, picioarele abia tarsite insotesc depravarea cultivata multa vreme.
6:14 Rautatea este in inima lui, urzeste lucrurile rele intr-una, si starneste certuri.
In inima lui. Inima pacatosului este stricata in asa fel ca orice gand, orice imaginatie, este patata cu rau. Omul nelegiuit nu e multumit sa ramana el singur nelegiuit, ci cauta totdeauna sa atraga si pe altii in situatia rea in care se afla. Daca ar folosi in egala masura timpul si energia, intrebuintate acum pentru a nascoci rele, pentru un lucru cu folos, ar avea asigurat un trai serios si cinstit. Totusi, el pare sa fie obsedat de nevoia de a nascoci mereu noi planuri pentru a-i tulbura pe altii.
6:15 De aceea nimicirea ii va veni pe neasteptate; va fi zdrobit deodata, si fara leac.
Nimicirea ii va veni. Din cauza ca omul nelegiuit si-a folosit mintea, trupul si timpul atat de mult in rau, cazul lui ajunge la un moment dat lipsit de orice speranta. El s-a opus atat de mult imboldurilor spre cele bune, incat acestea nu mai au puterea sa inspire, iar el este zdrobit, fara leac.
6:16 Sase lucruri uraste Domnul, si chiar sapte Ii sunt urate:
Verset ce nu a fost comentat.
6:17 ochii trufasi, limba mincinoasa, mainile care varsa sange nevinovat,
Ochii trufasi. Inaltarea de sine il impiedica pe om sa-si marturiseasca pacatul si sa se smereasca inaintea lui Dumnezeu. Cata vreme ea persista, mantuirea e imposibila. Omul mandru nu poate sa patrunda pe portile vietii tot atat de sigur ca si cum Dumnezeu l-ar fi urat (vezi Iov 21,22; Psalm 18,27; PP 37).
Limba mincinoasa. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al adevarului. Lui nu-i pot produce nici o paguba minciunile; dar acestea pot aduce mult rau copiilor Sai. Minciunile lui Satana au inselat o multime de ingeri si au furat cerului o treime dintre locuitorii lui. Aceleasi minciuni au transformat o lume fericita intr-un trist camp de lupta, pe care cei mai multi oameni cunosc cu infrangere vesnica (Apocalipsa 12,4.7-9). Dumnezeu uraste minciunile. Ele ii abat pe barbati si pe femei de la El si-i fac robi ai lui Satana.
Sange nevinovat. Maini ucigase, o inima plina peste masura de rau si picioare grabnice sa faca raul sunt cele mai active forme de atac asupra celor nevinovati (vezi Genesa 6,5; Isaia 59,71).
6:18 inima care urzeste planuri nelegiuite, picioarele care alearga repede la rau,
Verset ce nu a fost comentat.
6:19 martorul mincinos, care spune minciuni, si cel ce starneste certuri intre frati.
Martorul mincinos. Un martor fals este limba mincinoasa care aduce acuzatii neintemeiate. Acest fel de minciuna este in mod expres interzis de porunca a noua (Exod 20,16). Sperjurul este folosit atat pentru a-l acoperi pe facatorul de rele, cat si pentru a-l apara pe cel nevinovat. Cand dreptatea e alterata prin astfel de musamalizari, ea produce prapad intr-o comunitate, atat prin raul direct pe care il face, cat si prin producerea dispretului fata de lege si ordine.
Starneste certuri. [Seamana discordie, KJV]. La urma de tot vine cel care are placere sa starneasca certuri. Unii dintre acesti facatori de rele nu spun minciuni si cu toate acestea produc tot atat de multa agitatie si dezbinare cat un mincinos.
6:20 Fiule, pazeste sfaturile tatalui tau, si nu lepada invatatura mamei tale:
Verset ce nu a fost comentat.
6:21 leaga-le necurmat la inima, atarna-le de gat.
Atarna-le la gat. Solomon revine asupra avertizarii impotriva femeilor straine (v. 24; cf. cap. 5,3). Pentru a se feri sa nu cedeze in fata unor astfel de ispite, un barbat trebuie sa vegheze zi si noaptea. Invatatura buna a tatalui si a mamei trebuie sa fie mereu pastrata in minte.
6:22 Ele te vor insoti in mersul tau, te vor pazi in pat, si iti vor vorbi la desteptare!
Verset ce nu a fost comentat.
6:23 Caci sfatul este o candela, invatatura este o lumina, iar indemnul si mustrarea sunt calea vietii.
Invatatura este o lumina. [Legea este lumina, KJV]. Aceia care privesc legea ca o interzicere arbitrara a placerilor au o idee cu totul pervertita. Legea este o candela pentru luminarea mintii si a sufletului si pentru a arata calea fericirii si a vietii vesnice (vezi Psalm 19,8; 119,105).
6:24 Ele te vor feri de femeia stricata, de limba ademenitoare a celei straine.
Ademenitoare. Cuvintele ademenitoare, privirile galese si frumusetea fetei pot sa faca un front comun pentru a suci capul unui tanar, aducand asupra lui urmari groaznice, de la saracie pana la moarte, pe care Solomon incepe sa relateze.
6:25 N-o pofti in inima ta pentru frumusetea ei, si nu te lasa ademenit de pleoapele ei.
Verset ce nu a fost comentat.
6:26 Caci pentru o femeie curva, omul ajunge de nu mai ramane decat cu o bucata de paine, si femeia maritata intinde o cursa unui suflet scump.
Verset ce nu a fost comentat.
6:27 Poate cineva sa ia foc in san, fara sa i se aprinda hainele?
Foc in san. Nu exista circumstanta care sa indreptateasca cumva sau candva adulterul sau desfraul. Dupa cum focul arde mere, tot asa o invadarea caminului altuia va produce totdeauna neajunsuri in viata tuturor celor implicati (2 Samuel 11-13; PP 723, 727, 728, 737).
6:28 Sau poate merge cineva pe carbuni aprinsi, fara sa-i arda picioarele?
Verset ce nu a fost comentat.
6:29 Tot asa este si cu cel ce se duce la nevasta aproapelui sau: oricine se atinge de ea nu va ramane nepedepsit.
Verset ce nu a fost comentat.
6:30 Hotul nu este urgisit cand fura ca sa-si potoleasca foamea, caci ii este foame;
Hotul nu este urgisit. Foamea este adesea privita ca motiv suficient pentru furturi mici, neinsemnate, si este posibil ca oamenii sa ierte fapta, chiar daca insista ca lucrul furat sa fie inapoiat sau chiar ca fapta sa fie sanctionata. Dar adulterul lasa o pata pe care oamenii cinstiti nu o pot uita niciodata. El este un pacat impotriva unui bun pe care oamenii il socotesc pretios, un bun care este injosit in mod serios printr-o astfel de fapta nelegiuita. Chiar daca neprihanirea nu-l opreste pe om sa cada in capcana oribila a acestei faradelegi, urmarile faptei ar trebui sa-l impiedice pe cel ispitit; de unde si accentul pus asupra naturii inexorabile si implacabile a dorintei de razbunare care apare.
6:31 Si daca este prins, trebuie sa dea inapoi inseptit, sa dea chiar tot ce are in casa.
Verset ce nu a fost comentat.
6:32 Dar cel ce preacurveste cu o femeie este un om fara minte, singur isi pierde viata cine face asa.
Un om fara minte. Un om cu pricepere va cantari cu grija consecintele unui act ca nu cumva prin infaptuirea lui sa-si produca pagube, oprobriu si rusine pentru toata viata. Hotul care fura pentru ca e flamand are, cel putin aparent, scuze pentru fapta sa, dar chiar si el sufera pentru fapta sa (v. 30). Dar cel care pacatuieste prin adulter nu poate sa invoce nimic in favoarea purtarii lui. Pe langa aceasta, placerea pe care el o socoteste o satisfacere a simturilor, ii va aduce curand o povara de remuscari.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
6CG 58; Ed 117
6-8�
CG 59; CT 190; 4T 455
9�
ML 143
9-11�
4T 411
28�
Ed 136; MH 443
32�
AH 327
6:33 Nu va avea decat rana si rusine, si ocara nu i se va sterge.
Verset ce nu a fost comentat.
6:34 Caci gelozia infurie pe un barbat, si n-are mila in ziua razbunarii;
Verset ce nu a fost comentat.
6:35 nu se uita la nici un pret de rascumparare, si nu se lasa induplecat nici chiar de cel mai mare dar.
Verset ce nu a fost comentat.