31:1 Cuvintele imparatului Lemuel. Invatatura pe care i-o dadea mama sa.
Lemuel. Versetul zice literal: "Cuvintele lui Lemuel, imparat, o profetie [sau, daca cuvantul e lasat netradus, "din Massa"], pe care l-a invatat mama-sa". Despre "Massa", vezi la cap. 30,1. Capitolul acesta este mai apropiat ca stil si atmosfera de restul cartii Proverbelor decat cap. 30, si unii considera ca l-a scris Solomon. Ei considera ca Lemuel este un alt nume pentru Solomon. Totusi, lucrul acesta nu poate fi stabilit cu exactitate. In plus nu este important sa stim cu siguranta cine este autorul lui. Cuvintele sunt inspirate si pline de sfaturi valoroase. LXX are urmatoarea introducere la aceasta noua sectiune: "Cuvintele mele sunt graite de la Dumnezeu, invatatura imparatului, care l-a invatat pe el muma lui".
31:2 Ce sa-ti spun, fiule? Ce sa-ti spun fiul trupului meu? Ce sa-ti spun, fiule, rodul juruintelor mele?
Ce sa-ti spun, fiule? Intrebarea pare a fi: "Ce sfat sa-ti dau?"
31:3 Nu-ti da femeilor vlaga, si dezmierdarile tale celor ce pierd pe imparati.
Celor ce pierd. Intregul verset e transformat intr-un avertisment privitor la lipsa castitatii.
31:4 Nu se cade imparatilor, Lemuele, nu se cade imparatilor sa bea vin, nici voievozilor sa umble dupa bauturi tari;
Imparatilor. Lasarea in voia bauturi alcoolice face mult rau, chiar si atunci cand e consumata de oameni de rand. Cand carmuitorii devin robi ai alcoolului, paguba produsa lor ca indivizi e foarte mult sporita prin paguba de care au parte supusii lor din cauza conducerii lor iresponsabile.
31:5 ca nu cumva, band, sa uite legea, si sa calce drepturile tuturor celor nenorociti.
Sa uite legea. Tocirea receptivitatii si sporirea dorintelor egoiste cauzate de bautura fac pe un conducator sa trateze cu indiferenta dreptatea si sa decida potrivit propriilor sale interese, aducand astfel incercari grele asupra acelora de care n-are placere si asupra saracilor necajiti.
31:6 Dati bauturi tari celui ce piere, si vin, celui cu sufletul amarat;
Dati bauturi tari. Compara cu Proverbe 20,1; 23,29-35; vezi la Deuteronom 14,26.
Celui ce piere. Fara cunostintele pe care le au medicii astazi cu privire la narcotice, cei din vechime aveau doar cateva amestecuri de bauturi imbatatoare si preparate din buruieni soporifice cu care amorteau chinurile unei boli mortale. Celor care erau crucificati pe timpul lui Hristos li se oferea un amestec de otet si de fiere. Domnul a refuzat sa bea un astfel de amestec. El dorea sa aiba mintea limpede ca sa reziste ispitelor lui Satana si ca sa pastreze puternica credinta Sa in Dumnezeu (vezi Matei 27,34; DA 746, 754, 755).
31:7 ca sa bea sa-si uite saracia, si sa nu-si mai aduca aminte de necazurile lui.
Verset ce nu a fost comentat.
31:8 Deschide-ti gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor parasiti!
Celor parasiti. [Celor sortiti nimicirii, KJV]. Aceia care sunt intr-o situatie teribil de grea, care nu se pot apara in tribunal, fie din cauza saraciei, fie a impotrivirii carmuitorilor tarii, au nevoie de ajutorul oamenilor buni care pot vorbi pentru ei (vezi Iov 29,12).
31:9 Deschide-ti gura, judeca cu dreptate, si apara pe cel nenorocit si pe cel lipsit.
Apara. Compara cu Proverbe 21,13; Zaharia 7,9; 8,16.
31:10 Cine poate gasi o femeie cinstita? Ea este mai de pret decat margaritarele.
O femeie cinstita. [O femeie virtuoasa, KJV]. Urmatoarele 22 de versete au forma unui acrostih iscusit, construit in jurul alfabetului ebraic de 22 de litere. Versetul 10 incepe cu litera intai, versetul 11 cu a doua, etc. Cativa dintre psalmi sunt construiti la fel (Psalm 9; 10; 25; 34; 37; 111; 112; 119; 145).
"Femeia cinstita" este, literal "o femeie a puterii". LXX are gunaika andreian, literal, "o femeie barbata", intelegand ca ea este puternica, viguroasa, avand calitati excelente. Cuvintele ebraice pot fi interpretate ca insemnand "o femeie cu un caracter ferm".
31:11 Inima barbatului se increde in ea, si nu duce lipsa de venituri.
Verset ce nu a fost comentat.
31:12 Ea ii face bine, si nu rau, in toate zilele vietii sale.
Toate zilele. Uneori o femeie oboseste sa faca binele. Poate ca sotul ei a neglijat sa-i laude faptele bune si a aratat ca il intereseaza mai mult calitatea de gospodina prevazatoare decat de partenera de viata (vezi v. 28). De aceea devine neglijenta si nepasatoare sau aspra si poruncitoare.
31:13 Ea face rost de lana si de in, si lucreaza cu maini harnice.
Ea face rost de lana. Femeii harnice ii face cu adevarat placere sa fie indemanatica. Ea pleaca sa obtina materiale pe care sa le prelucreze si astfel sa fie de folos familiei ei.
31:14 Ea este ca o corabie de negot; de departe isi aduce painea.
De departe isi aduce painea. Aceeasi zel de a cumpara doar ce e mai bun si la pretul cel mai mic este de observat in plus la femeie. El o va face pe femeie sa mearga pe jos sau cu un vehicul distante important ca sa faca o oarecare economie. De asemenea ii place sa aiba surprize la masa alimente speciale.
31:15 Ea se scoala cand este inca noapte, si da hrana casei sale, si imparte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
Cand este inca noapte. Femeia buna da de lucru slujitoarelor ei la aceeasi ora, in zorii zilei, in felul acesta deprinzandu-le sa fie tot atat de sarguincioase ca si ea.
31:16 Se gandeste la un ogor, si-l cumpara; din rodul muncii ei sadeste o vie.
Se gandeste la un ogor. Banii castigati sunt folositi pentru a face achizitii intelepte de pamant, iar pamantul este facut roditor prin curatirea si plantarea viei. In felul acesta castigul ei de la inceput e pus la lucru ca sa obtina un profit si mai mare, fara ca cineva sa aiba de suferit. Castigul ei nu e in paguba altuia. Ea produce bunuri prin administrarea ei buna.
31:17 Ea isi incinge mijlocul cu putere, si isi oteleste bratele.
Isi incinge mijlocul. Imaginea este probabil aceea de a-si aduna si a-si strange bine haina ca sa poata munci nestingherita. Sanatatea femeii si forta ei fizica sunt sporite prin activitate continua.
31:18 Vede ca munca ii merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
Vede. Ea cerceteaza totul ca sa se asigure ca activitatile ei sunt profitabile.
Nu se stinge. Candela ardea toata noaptea intr-o casa orientala bine organizata si se stingea doar in vreme de nenorocire (vezi Iov 18,6; Proverbe 13,9; Ieremia 25,10).
31:19 Ea pune mana pe furca, si degetele ei tin fusul.
Furca. Ebr. kishor. Cuvantul apare doar aici si cel mai probabil se aplica la furca, pe care femeia o ia cand toarce firul din caierul de in sau de lana legat de furca. Ceea ce tinea ea in mana era mai probabil fusul, care facea ca firele sa se rasuceasca si sa alcatuiasca un fir textil.
Fusul. [Caier, KJV]. Ebr. pelek, "fus".
31:20 Ea isi intinde mana catre cel nenorocit, isi intinde bratul catre cel lipsit.
Cel nenorocit. Tipul eficienta descris aici are adesea ca rezultat un dezinteres total fata de saracii mai putin dotati, dar aceasta femeie buna are un gand pentru ei (vezi cap. 19,17). Fara indoiala ca o parte din bunastarea ei se datoreaza grijii pentru cei saraci, pe de o parte, si a binecuvantarii si aprobarii lui Dumnezeu, pe de alta parte (vezi cap. 22,9).
31:21 Nu se teme de zapada pentru casa ei, caci toata casa ei este imbracata cu caramiziu.
Zapada. Zapada cade in cantitati mici aproape in toate iernile in multe parti ale Palestinei, iar hainele calduroase sunt foarte dorite.
31:22 Ea isi face invelitori, are haine de in subtire si purpura.
In subtire. [Matase, KJV]. Mai degraba "tesatura alba, fina de in".
Purpura. Probabil hainele foarte mult apreciate care erau vandute de fenicieni.
31:23 Barbatul ei este bine vazut la porti, cand sta cu batranii tarii.
La porti. A fi cunoscut la porti, recunoscut si salutat de batranii cetatii, era o cinste cautata si dorita. Bunul nume al sotiei sale si averea la adunarea careia a muncit si ea contribuie mult la inaltarea unui barbat in ochii semenilor sai (vezi cap. 12,4).
31:24 Ea face camasi, si le vinde, si da cingatori negustorului.
Camasi. [Panzeturi fine, KJV]. Probabil "vesminte de in" si "cingatori", centurile bogat brodate din in, pe care le purtau bogatii in locul curelelor obisnuite de piele. Facand asemenea schimburi cu negustorii fenicieni, sotia putea sa poarte astfel de lucruri de lux, precum vesmintele din purpura, fara sa fie extravaganta (vezi v. 22).
31:25 Ea este imbracata cu tarie si slava, si rade de ziua de maine.
Tarie si slava. Sotia si mama capabila se poarta cu demnitate, constienta fiind de abilitatile dovedite. Ea rade de viitor, deoarece a luat toate masurile de rigoare.
31:26 Ea deschide gura cu intelepciune, si invataturi placute ii sunt pe limba.
Intelepciune. O femeie care-si cheltuieste cea mai mare parte din timp barfind nu poate indeplini numeroase actiuni folositoare care ocupa timpul acestei femei. Bunatatea ei se manifesta prin glas, al carui ton mangaietor contribuie foarte mult la pastrarea ordinii in casa ei.
31:27 Ea vegheaza asupra celor ce se petrec in casa ei, si nu mananca painea lenevirii.
Painea lenevirii. Compara cu 2 Tesaloniceni 3,10.
31:28 Fiii ei se scoala, si o numesc fericita; barbatul ei se scoala, si-i aduce laude zicand:
O numesc fericita. Cand copiii ei marturisesc in fata oamenilor despre grija ei iubitoare si rodnica, mama este pe deplin rasplatita. Sotii nu o pot lauda suficient de mult pe aceea care isi petrece zilele in activitate neintrerupta pentru a face din caminul ei un loc placut.
31:29 Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate.
Tu le intreci. Marturia sotului.
31:30 Dezmierdarile sunt inselatoare, si frumusetea este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata.
Frumusetea este desarta. Farmecul si frumusetea in ele insele sunt de mica valoare. Unele persoane care au frumusetea fapturii si a fetei se dovedesc neatragatoare in valtoarea vietii de toate zilele. Frumusetea castiga lauda celor necugetati, dar unica femeie cu adevarat valoroasa este aceea care se teme de Domnul. Numai ea are adevarata frumusete si adevaratul farmec. Temerea de Domnul patrunde in orice aspect valoros al vietii si personalitatii omului.
31:31 Rasplatiti-o cu rodul muncii ei, si faptele ei s-o laude la portile cetatii.
Faptele ei. Pentru oameni care nu pot sa citeasca inima, singura cale sigura de a evalua insusirile cuiva e de a cerceta roadele vietii acestuia, asa cum se manifesta in fapte, ganduri, comportament. La portile cetatii, unde se fac judecati cu privire la toti cei care traiesc inauntrul zidurilor, faptele femeii virtuoase vorbesc in favoarea ei, iar ea nu are nevoie de un alt avocat. Ea se va bucura vesnic de roadele dulci ale ostenelilor ei si ale bunului ei exemplu.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
4.5Te 53
11.12�
MH 359
13�
AH 91
13-17�
Ed 217
19�
AH 91
20�
Ed 217
21�
CG 420; MH 288; ML 145
26�
AH 87, 345, 434; ML 114, 178; 6T 69; 7T 50; 9T 41
26.28.29�
MH 359 27�
Ed 217
28�
AH 250, 534; GW 206; ML 197
30.31�
Ed 217