30:1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele intelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel si pentru Ucal.
Cuvintele lui Agur. Interpretarea acestui verset a dat ocazie la multa discutie. In nici o alta parte din Biblie nu citim despre Agur, Iache sau Ucal. Numele de Itiel il gasim in Numeri 11,7 ca apartinand unui urmas al lui Beniamin. Unii interpreti iudei cred ca "Agur" era un nume alegoric al lui Solomon. Ei redau propozitia de inceput astfel: "Cuvintele culegatorului fiul Evlaviosului [sau al Ascultatorului]" raportand titlu de "Evlavios" lui David. Vulgata foloseste o idee similara redand fraza astfel: "Cuvintele Culegatorului, fiul Graitorului".
Cei nu il considera pe Solomon ca autor al acestei parti gandesc ca ea are o vigoare cumva mai scazuta decat partile precedente ale cartii. Ei atrag totodata atentia asupra v. 2 si 3 ca fiind o cuvantare improbabila a lui Solomon.
O versiune greaca si un numar de comentatori gasesc in cuvantul pentru "cuvintele intelepte" ["profetie", KJV] indicarea unui loc numit Massa, probabil cel la care se face referire in Genesa 25,14; 1 Cronici 1,30. Dar chiar si cu indicatia aceasta nici o lumina nu este aruncata asupra identitatii lui Agur. Referirea din 4T 455,456 e la fel de neconcludenta. Totusi, nu e necesar sa cunoastem prin cine au fost date aceste cuvinte inspirate.
30:2 Negresit, sunt mai prost decat oricine, si n-am pricepere de om.
Pricepere. Aceasta afirmatie apare ca marturisirea sincera a unui om care-si da seama ca n-a ajuns la nivelul intelectual care ii sta la indemana.
30:3 N-am invatat intelepciunea, si nu cunosc stiinta sfintilor.
Verset ce nu a fost comentat.
30:4 Cine s-a suit la ceruri, si cine s-a pogorat din ele? Cine a adunat vantul in pumnii lui? Cine a strans apele in haina lui? Cine a hotarat toate marginile pamantului? Cum se numeste el, si cum cheama pe fiul sau? Stii tu lucrul acesta?
Cine s-a suit? Numai facand astfel putea un om sa ajunga sa cunoasca bine pe Cel Sfant. Isus a sustinut ca doar El putea sa Il descopere pe Tatal, pentru ca doar El fusese in cer (Ioan 1,18; 3,13; SC 16).
A strans apele. Cu versetul acesta compara Iov 38 si 39.
30:5 Orice cuvant al lui Dumnezeu este incercat. El este un scut pentru cei ce se incred in El.
Cuvant. Ebr. 'imrah, nu apare altundeva in Proverbe. 'Imrah se gaseste in psalmul din care este posibil sa se fi preluat ideea (Psalm 119,140). Domnul Si-a pazit in mod special Cuvantul. Pentru aceia care se deprind sa se sprijine pe El, Cuvantul devine un scut si o protectie perfecta.
Incercat. [Curat, KJV]. Literal, "curatit" (vezi Psalm 12,6).
30:6 N-adauga nimic la cuvintele Lui, ca sa nu te pedepseasca, si sa fii gasit mincinos.
N-adauga. Intrucat Cuvantul lui Dumnezeu e curatit prin grija divina, nu trebuie sa ne amestecam in cuprinsul lui. Mintea noastra marginita nu poate intelege niciodata pe deplin gandurile lui Dumnezeu (Proverbe 30,3.4; Isaia 55,7-9).
Moise a dat o avertizare similara cu privire la cuvintele lui Dumnezeu (Deuteronom 4,2). Ioan a incheiat ultima carte a Bibliei cu o interzicere si mai clara (Apocalipsa 22,18.19). Aici nu este vreo intentie de a interzice comentarea Cuvantului lui Dumnezeu atata vreme cat acel Cuvant nu este alterat pentru a actiona ca o verificare pentru concluziile trase. Schimbarea sau parasirea standardului obiectiv al adevarului e ceea ce aduce confuzie si atrage mustrarea lui Dumnezeu.
30:7 Doua lucruri Iti cer; nu mi le opri, inainte de moarte!
Doua lucruri. Versetele 7-9 prezinta doua cereri ale lui Dumnezeu pe care scriitorul dorea sa le vada implinite in viata sa.
30:8 Departeaza de la mine neadevarul si cuvantul mincinos; nu-mi da nici saracie, nici bogatie, da-mi painea care-mi trebuie.
Neadevarul. [Desertaciune, KJV]. Ebr. shaw', "goliciune", "lipsa de valoare".
Nici saracie, nici bogatie. O rugaciune de avut in vedere in imprejurari obisnuite, pentru motivele din v. 9.
30:9 Ca nu cumva, in belsug, sa ma lepad de Tine, si sa zic: Cine este Domnul? Sau ca nu cumva in saracie, sa fur, si sa iau in desert Numele Dumnezeului Meu.
In belsug. Marea primejdie care rezida in bogatie este ca ea tinde sa faca pe un om sa se simta independent de bunatatea lui Dumnezeu si in felul acesta sa se desparta de unicul Izvor al adevaratelor bogatii (vezi Iov 21,13-15; Psalm 73,12). Saracia, pe de alta parte, ispiteste pe un om sa considere ca Dumnezeu a incetat sa Se mai ingrijeasca de el si-l poate face sa foloseasca metode pacatoase pentru a-si procura cele necesare (vezi Isaia 8,21). Toti oamenii, atat bogati cat si saraci, trebuie sa pastreze simtamantul dependentei de Parintele ceresc.
30:10 Nu cleveti pe un slujitor la stapanul lui, ca sa nu te blesteme si sa te faci vinovat.
Nu cleveti. Viata unui sclav poate fi mult inrautatita daca un om liber il barfeste in ascuns. Trebuie sa se manifeste compatimire fata de cei din clase sociale mai de jos.
30:11 Este un neam de oameni care blestema pe tatal sau, si nu binecuvanteaza pe mama sa.
Un neam. Cu versetul acesta incepe o serie de afirmatii care descriu generatia care exista pe atunci. Epoca e caracterizata prin necredinciosie fata de parinti, un pacat care era pedepsit cu moartea in Israel (Exod 21,17; cf. Proverbe 20,20).
30:12 Este un neam de oameni care se crede curat, si totusi, nu este spalat de intinaciunea lui.
Se crede. [In proprii sai ochi, KJV]. Compara cu acuzatia lui Hristos adusa fariseilor (Matei 23,25-28; Luca 18,9.11).
30:13 Este un neam de oameni ai caror ochi sunt trufasi, si care isi tin pleoapele sus.
Trufasi. Compara cu cap. 6,17; 21,4.
30:14 Este un neam de oameni, ai caror dinti sunt niste sabii, si ale caror masele sunt niste cutite, ca sa manance pe cel nenorocit de pe pamant, si pe cei lipsiti dintre oameni.
Niste sabii. Lacomia acestei clase nu cunoaste limite. Acesti oameni nu au odihna pana cand omul sarac nu e deposedat de tot ce ii apartine (vezi Amos 8,4).
30:15 Lipitoarea are doua fete: Da! da! Trei lucruri sunt nesatioase, patru lucruri nu zic niciodata: Destul!,
Lipitoarea. Ebr. 'aluqah. Din asemanarea lui cu siriaca, ebraica noua si araba, cum si din marturia LXX, cei mai multi comentatori sunt de acord ca 'aluqah descrie o lipitoare mare, des intalnita in Palestina, care are o pofta continua de sange.
Da! Da! [Strigand: Da, KJV]. Prima propozitie zice literal: "lipitoarea are doua fete: Da! Da!" "Da" poate fi socotit fie numele, fie strigatul acestor fiice.
30:16 si anume: Locuinta mortilor, femeia stearpa, pamantul, care nu este satul de apa, si focul, care nu zice niciodata: Destul!
Destul. Mormantul nu poate sa fie niciodata atat de plin incat sa nu mai fie loc pentru moarte. Femeia israelita fara copii nu inceta niciodata sa-si doreasca staruitor sa aiba copii, ca sa-si poata tine capul sus printre celelalte femei (vezi Genesa 30,1; cf. Genesa 16,4). Un pamant "insetat, ars de soare, nu poate niciodata sa obtina apa destula ca sa fie in permanenta fertil. Focul va mistui tot ce i se da si nu se va satura niciodata.
30:17 Pe ochiul care isi bate joc de tatal sau, si nesocoteste ascultarea de mama, il vor scobi corbii de la parau, si il vor manca puii de vultur.
Isi bate joc de tatal sau. Celor care ii cinstesc pe parintii lor le e fagaduita viata lunga (Exod 20,12). Acela care incalca porunca e amenintat ca va muri in violent si nu va avea parte de inmormantare.
30:18 Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele, si chiar patru pe care nu le pot pricepe:
Verset ce nu a fost comentat.
30:19 urma vulturului pe cer, urma sarpelui pe stanca, urma corabiei in mijlocul marii, si urma omului la o fata.
Urma vulturului. Cele patru articole amintite sunt exemple de lucruri de nepatruns, luate din natura. Unii au observat ca punctul comun al acestor patru lucruri diferite este ca nimic nu marcheaza calea pe care au urmat-o. Alegorizari de felul celor care il aseamana pe vultur cu Hristos (Deuteronom 32,11.12), pe sarpe cu diavolul care Il ataca pe Hristos, Stanca (Apocalipsa 12,9), corabia cu biserica care isi croieste drum neobservat prin marea omenirii pacatoase, si pe fecioara cu Fecioara Maria, incalca principiile interpretarii biblice sanatoase.
30:20 Tot asa este si calea femeii preacurve: ea mananca, si se sterge la gura, si apoi zice: N-am facut nimic rau.
N-am facut nimic rau. Adultera, impreuna cu toti pacatosii care au scapat de ochiul oamenilor si socotesc ca faradelegile lor n-au lasat nici o urma, vor descoperi toate faptele lor rele date in vileag la judecata (vezi Matei 12,36; 2 Corinteni 5,10).
30:21 Trei lucruri fac sa se rascoale o tara, si patru lucruri nu le poate suferi:
Verset ce nu a fost comentat.
30:22 un rob, care a inceput sa imparateasca, un nebun, care are paine din belsug,
Un rob. Pamantul se cutremura sub absurditati de tipul urmator: un sclav este facut imparat, fara nici o instruire care sa pregateasca pe rob pentru acel post (vezi cap. 19,10); un nebun bogat, care este capabil sa-si implineasca dorintele necontrolate si sa produca tulburare altora (vezi cap. 29,2); o femeie urata, care duce cu o viata posaca si singuratica inainte de a se marita, si care, dupa aceea isi descarca dispretul asupra acelora care inainte o priveau de sus; si, in sfarsit, o roaba care ia locul stapanei ei si care e la fel de putin pregatita sa conduca o gospodarie cat este un rob pregatit sa conduca o imparatie.
30:23 o femeie dispretuita care se marita, si o roaba care mosteneste pe stapana sa.
Verset ce nu a fost comentat.
30:24 Patru vietati sunt mai mici pe pamant, si totusi din cele mai intelepte:
Verset ce nu a fost comentat.
30:25 furnicile, care nu sunt un popor tare, dar isi pregatesc hrana vara,
Furnicile. Vezi la cap. 6.6.
30:26 soarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar isi aseaza locuinta in stanci;
Soarecii de munte. [Iepuri, KJV]. Ebr. shephannim, probabil, "bursucii de stanca". Ei se adapostesc in stanci, si se spune ca-si pun sentinele care sa-i avertizeze de pericol.
30:27 lacustele n-au imparat, si totusi pornesc toate in cete;
Lacustele. Acestea nu arata in vreun fel ca ar avea conducatori si totusi marsaluiesc asemeni unei armate bine instruite.
30:28 paianjenul il poti prinde cu mainile, si se gaseste totusi in casele imparatilor.
Paianjenul. Ebr. śemamith. Cuvantul apare doar aici si identitatea e nesigura. Poate ca e vorba de un fel de vipera. O usoara schimbare in punctele vocalice permite traducerea "soparla e luata cu mana". Traducerea aceasta face afirmatia legata de soparla asemanatoare cu aceea legata de alte creaturi. Se subliniaza realizarile mari in ciuda slabiciunii. Soparla este atat de slaba incat poate fi usor prinsa cu mana si cu toate acestea invadeaza palatele imparatilor.
30:29 Trei fiinte au o tinuta frumoasa, si patru au mers maret:
Patru au mers maret. Se dau patru exemple de mers eficient si increzator.
30:30 leul, viteazul dobitoacelor, care nu se da inapoi dinaintea nimanui,
Leul. Cuvantul folosit aici pentru "leu" apare mai apare doar in Iov 4,11; Isaia 30,6.
30:31 calul inchingat gata, si tapul; si imparatul, caruia nimeni nu-i poate sta impotriva.
Calul inchingat. [Ogarca, KJV]. Ebr. zarzir mothnayim, literal, "cineva incins la sale". In ebraica moderna zarzir inseamna graur. Nu poate fi determinat cu exactitate ce animal avea in minte inteleptul, intrucat cuvantul apare doar aici. Versiunile vechi redau zarzir prin "cocos". Alte definitii ipotetice sunt "cal", "zebra" sau "vultur".
30:32 Daca mandria te impinge la fapte de nebunie, si daca ai ganduri rele, pune mana la gura:
Verset ce nu a fost comentat.
30:33 caci baterea laptelui da smantana, scarpinarea nasului da sange, si stoarcerea maniei da certuri.
Baterea laptelui. Ebr. mis, "stoarcere", "presare", "rasucire". "Smantana" reprezinta cheagul de lapte sau laptele acru. Strangerea puternica a nasului poate produce sangerare, iar presiunea exercitata asupra celui manios produce cu siguranta suparare.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
5CG 539; Ed 244; FE 190
5.6�
COL 41; MH 429; 8T 316
25�
CG 59; 4T 456