27:1 Nu te fali cu ziua de maine, caci nu stii ce poate aduce o zi.
Ziua de manie. Nici versetul acesta si nici invatatura Mantuitorului despre nelinistea sufleteasca (Matei 6,34) nu sunt menite sa ne faca nepasatori cu privire la viitor (vezi 2 Tesaloniceni 3,8-11). Mai degraba ele sunt o avertizare privind acea atitudine de incredere in sine ca a omului bogat nebun care facea planuri pentru hambare mai mari in loc sa imparta belsugul sau cu cei saraci (Luca 12,15-21; cf. Iacov 4,13.14). Increderea calma in Dumnezeu, care il caracterizeaza pe crestin (Romani 8,28; Filipeni 4,11) il face in stare sa intampine viitorul fara frica, chiar daca nu poate vedea mai mult decat cel necredincios ce se va intampla maine.
27:2 Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale.
Altul. Compara cu Ioan 8,54; 2 Corinteni 10,18. Proverbul acesta isi gaseste expresii similare in multe tari.
27:3 Piatra este grea, si nisipul este greu, dar supararea pe care o pricinuieste nebunul este mai grea decat amandoua.
Piatra este grea. Versetul acesta zice literal: "greutatea pietrei, povara nisipului, necazul de la un nebun mai grea ca amandoua". Povara de moarte a pietrei si povara asfixianta a nisipului sunt evidentiate pentru a pregati mintea sa aprecieze povara covarsitoare a toanelor rele si a atacurilor irationale ale unui nebun incapatanat.
27:4 Furia este fara mila si mania navalnica, dar cine poate sta impotriva geloziei?
Mania navalnica. Mania si furia sunt explozii neasteptate, care trec repede, dar invidia si gelozia sunt patimi care ard inabusit si care asteapta timp de ani, lucrand pe tacute si incet, prilejul sa arunce asupra vrajmasului ura care rodea sufletul (vezi Proverbe 6,34; Cantarea cantarilor 8,6). Invidia a fost primul pacat care s-a furisat in mod misterios intr-un univers fara pacat (Isaia 14,13.14). Daca si-ar fi facut debutul printr-o izbucnire de violenta, ingerii ar fi vazut imediat care era natura ei, asa incat putini ar fi renuntat la ascultarea de Dumnezeu in favoarea unui rau atat de clar. Dar intriga ascunsa al geloziei permanente a pus in incurcatura toate fiintele ceresti si i-a inselat pe multi. Dumnezeu nu putea sa infrunte cu succes invazia sinistra decat prin implinirea fara graba a neprihanirii si adevarului, pana cand punctul culminant atat al iubirii altruiste, cat si a urii invidioase urma sa puna in contrast clar bunatatea lui Dumnezeu si rautatea nemiloasa a lui Satana (vezi PP 33-43; GC 492-504; DA 761, 762).
27:5 Mai bine o mustrare pe fata decat o prietenie ascunsa.
O mustrare pe fata. Desi nu e placuta (v. 6), mustrarea inteleapta a unui prieten e folositoare cand e primita asa cum se cuvine, dar iubirea care nu e niciodata demonstrata sau exprimata nu e de nici un folos pentru obiectul ei. Iubirea trebuie sa lucreze, altfel se stinge.
27:6 Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar sarutarile unui vrajmas sunt mincinoase.
Credinciosia. Ebr. ne'emanim, de la radacina 'aman, "a sustine", "a fi tare", "a fi sincer si credincios". "Amin"-ul cu care noi ne incheiem rugaciunile, deriva din radacina aceasta. Se spune ca mustrarea plina de bunatate, bine intentionata a unui prieten (v. 5) este de felul acesta.
27:7 Satulul calca in picioare fagurul de miere, dar pentru cel flamand toate amaraciunile sunt dulci.
Calca in picioare fagurul. [Ii e scarba de un fagure de miere, KJV]. Nimic nu e imbietor pentru cel satul. Totul are gust bun pentru cel flamand.
27:8 Ca pasarea plecata din cuibul ei, asa este omul plecat din locul sau.
Plecata. [Care pleaca, KJV]. Poate fie din capriciu, fie pentru ca a fost izgonita din cuibul ei (vezi Isaia 16,2). Un om ar trebui sa fie multumit sa stea acasa si sa nu caute placeri mai incantatoare in alta parte. Evreul nu are un cuvant special pentru "camin", ci pentru ideea generala de "camin" foloseste cuvantul pentru "loc", asa cum e folosit aici, sau pentru "casa", ca in Genesa 39,16; 43,16; etc., sau pentru "cort", ca in Judecatori 19,9.
27:9 Cum inveseleste untdelemnul si tamaia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
Verset ce nu a fost comentat.
27:10 Nu parasi pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau, dar nu intra in casa fratelui tau in ziua necazului tau: mai bine un vecin aproape decat un frate departe.
Fratelui. Un prieten incercat tinde sa fie mai de folos la nevoie decat un frate care nu are acelasi interes special ca vecinul cel bun. Legaturile prieteniei sunt adesea mai puternice decat acelea ale rudeniei de sange, indeosebi cand prietenii sunt uniti printr-o speranta religioasa comuna care nu e impartasita de rude (vezi cap. 17,17; 18,24).
27:11 Fiule, fii intelept, si inveseleste-mi inima, si atunci voi putea raspunde celui ce ma batjocoreste.
Voi putea raspunde. [Ca sa pot raspunde, KJV]. Compara cu cap. 10,1; 23,15.24. Indiferent ca Solomon vorbeste ca tata sau ca invatator, intelepciunea data pe fata de fiu sau de elev a fi cel mai bun raspuns dat criticilor privind eficientei instructorului.
27:12 Omul chibzuit vede raul si se ascunde; dar prostii merg spre el si sunt pedepsiti.
Omul chibzuit vede. [Prevede, KJV]. Vezi la cap. 22,3.
27:13 Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul, ia-l zalog in locul unei straine.
S-a pus chezas. Vezi la cap. 20,16.
27:14 Binecuvantarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineata, este privita ca un blestem.
Privita ca un blestem. Salutul cu voce tare al celui care s-a sculat devreme pentru ca sa fie primul cu linguseala lui nu e sincera, ci e doar un mijloc de a obtine un avantaj. Asemenea salutari ar trebui sa-l puna pe cel lingusit in garda, ca si cand ar fi amenintat (vezi Luca 6,26; Galateni 1,10).
27:15 O streasina, care picura necurmat intr-o zi de ploaie, si o nevasta galcevitoare sunt tot una.
Nevasta galcevitoare. Compara cu cap. 19,13.
27:16 Cine o opreste, parca opreste vantul, si parca tine untdelemnul in mana dreapta.
Parca tine untdelemnul in mana sa dreapta. [Si alifia din mana sa dreapta care se demasca singura, KJV]. "A se demasca" vine de la ebr. qara', "a chema" sau "a intampina". De aceea propozitia a doua poate fi tradusa literal: "dreapta lui cere ulei" sau "dreapta lui intampina ulei". O traducere care a fost data acestui verset obscur este: "O femeie galcevitoare nu poate fi oprita mai usor ca vantul: ea aluneca asemenea uleiului din mana stransa si continua in felul ei certaret, in ciuda tuturor straduintelor de a o opri".
27:17 Dupa cum fierul ascute fierul, tot asa si omul atata mania altui om.
Ascute. Actiunea de a ascuti a fost interpretata in mod divers. Unii au socotit ca insemna doar de a face pe prieten manios, asa incat arunca priviri "ascutite"; dar cei mai multi au luat-o in sensul cel bun, al sporirii intelepciunii si initiativei prin ajutor si intrecere reciproce, asa cum fierul pilei sau ciocanul ascute fierul cutitului.
27:18 Cine ingrijeste de un smochin va manca din rodul lui, si cine-si pazeste stapanul va fi pretuit.
Va manca din rodul lui. Un smochin poate fi ajutat sa produca fructe din belsug, iar cel care se ingrijeste de el ar trebui sa aiba primul ocazia de a se bucura de belsugul lui (2 Timotei 2,6). Un slujitor bun va fi rasplatit de stapanul sau cu cinste, precum si cu plata unui salariu (Matei 25,21). Proverbul acesta poate sa indrepte totodata atentia spre siguranta de care se bucura cel care produce cea mai mare parte din ceea ce consuma si poarta. Un astfel de om nu prea este afectat fluctuatiile de preturi si nici de lipsurile produse de grevele sau de speculatiile pietei. Pentru munca si grija pe care le acorda recoltelor lui, el primeste o rasplata directa (vezi MH 188-193).
27:19 Cum raspunde in apa fata la fata, asa raspunde inima omului inimii omului.
Raspunde in apa fata la fata. Un om vede in alt om o reflectare a propriilor sale idei si sentimente. Cu cat se deprinde sa inteleaga mai bine propriul sau suflet si propriile sale motive, cu atat poate intelege mai bine pe altii, chiar daca nu poate vedea si cunoaste chiar gandurile acestora (vezi 1 Corinteni 2,11).
27:20 Dupa cum locuinta mortilor si adancul nu se pot satura, tot asa nici ochii omului nu se pot satura.
Nu se pot satura. Cu cat un om are mai mult, cu atat doreste mai mult. Deoarece egoismul este trasatura dominanta a omului nerenascut, nu exista limita pentru avutiile pe care si le poate aduna sau pentru distrugerea si moartea pe care le poate aduce asupra altora in procesul inavutirii (vezi Proverbe 30,15; Eclesiast 1,8; cf. 1Ioan 2,15.16).
27:21 Ce este tigaia pentru lamurirea argintului si cuptorul pentru lamurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.
Bunul nume. [La lauda lui, KJV]. Vezi la cap. 17,3; 25,4. Lauda este o testare valabila a caracterului unui om in doua moduri. Un nume bun pastrat pe parcursul unui numar de ani este o marturie buna cu privire la cinstea cuiva; dar cum reactioneaza un om la lauda e adesea foarte revelator. Daca poate rezista la proba acida a linguselii fara sa devina vanitos sau auto-multumit, inseamna ca e facut dintr-un material bun.
27:22 Pe nebun chiar daca l-ai pisa cu pisalogul in piua, in mijlocul grauntelor, nebunia tot n-ar iesi din el.
Pisa. Literal, "a sfarama fin". Activitatea femeilor de a bate graul in piua cu un pisalog greu, folosind toata puterea bratelor si a trunchiului, reprezinta in mod plastic faptul ca pedeapsa cea mai aspra nu il va vindeca pe nebun de nebunia lui.
27:23 Ingrijeste bine de oile tale, si ia seama la turmele tale.
Ingrijeste bine. [Starea turmelor tale, KJV]. Versetele 23-27 sunt o oda de proslavire a vietii pastorale si agricole. "Starea" e literal "fata", "privirea" sau "infatisarea". Se observa in mod natural
o paralela cu lucrarea pastorilor, prezbiterilor, parintilor si liderilor de tineret (vezi 1 Petru 5,2-4).
27:24 Caci nici o bogatie nu tine vesnic, si nici cununa nu ramane pe vecie.
Bogatie. Ebr. chosen, care poate insemna si "putere". LXX traduce prima propozitie astfel: "caci un om are tarie si putere pururea". Sunt posibile doua aplicatii: (1) Ai grija de turmele tale, deoarece bogatia se poate pierde, iar ferma ta poate sa fie scaparea ta; (2) Din cauza ca puterea ta va pieri intr-o zi, vei avea nevoie sa fii pregatit pentru batranete.
27:25 Dupa ce se ridica fanul, se arata verdeata noua, si ierburile de pe munti sunt stranse.
Se arata verdeata noua. Sau "iarba e culcata la pamant", adica iarba e taiata si adunata pentru a face loc ierbii proaspete. Furajul de pe dealuri este cosit si adunat. Toate acestea fac parte din grija necesare daca se doreste prosperitatea din urmatoarele doua versete. LXX reda acest verset astfel: "Poarta grija de fiintele cele din camp si vei tunde buruiana si vei aduna iarba de munte".
27:26 Mieii sunt pentru imbracaminte, si tapii pentru plata ogorului;
Plata. Caprele vor produce suficient profit pentru a cumpara ogorul.
27:27 laptele caprelor ti-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, si pentru intretinerea slujnicelor tale.
Hrana ta. Laptele de capra era unul dintre alimentele obisnuite din Palestina. Era folosit proaspat sau batut, dulce sau acru, cald sau rece. Se consuma de asemenea carne de capra.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
4PP 385; 5T 56
18 �
Ed 219