21:1 Inima imparatului este ca un rau de apa in mana Domnului, pe care il indreapta incotro vrea.
Inima imparatului. Datorita puterii insemnate pe care le-o confera pozitia, imparatii pot sa influenteze un mare numar de oameni. Pentru a face ca toate lucrurile sa lucreze spre bine, e adesea necesar ca Dumnezeu sa indrepte inima imparatilor spre carari pe care altcum nu le-ar urma. Astfel Cir a fost determinat sa porunceasca rezidirea Templului (2 Cronici 36,22.23; Isaia 44,28; Daniel 10,13). Aceasta indrumare a inimii nu impiedica libertatea omului de a alege daca vrea sau nu sa mearga pe calea mantuirii. La judecata, fiecare om va vedea ca Dumnezeu a facut totul posibilul ca sa determine in el o decizie de supunere in fata puterii recreatoare a Duhului Sfant si ca a pierdut din cauza propriului sau refuz de a se preda acelei puteri si de a-I ingadui sa lucreze in el (vezi Isaia 45,22-24; Ioan 1,9; Tit 2,11; GC 668).
21:2 Omul socoteste ca toate caile lui sunt fara prihana, dar Cel ce cerceteaza inimile este Domnul.
Socoteste ca toate caile lui sunt fara prihana. [E drept in proprii sai ochi, KJV]. Vezi la cap. 16,2; cf. cap. 14,12; 16,25; 20,24.
21:3 A face dreptate si judecata, este mai placut Domnului decat jertfele.
Decat jertfele. Compara cu 1 Samuel 15,22.
21:4 Privirile trufase si inima ingamfata, aceasta candela a celor rai, nu este decat pacat.
Candela a celor rai. [arat, KJV]. Versiunile mai vechi si un numar de manuscrise ebraice redau "candela". In limba ebraica deosebirea este doar de o vocala, cuvantul pentru "arat" fiind nir si cel pentru "candela" ner. Lumina este folosita probabil ca simbol al prosperitatii si bucuriei. Aroganta, mandria si bucuria egoista, care nu sunt intemeiate pe ascultare, sunt toate neplacute lui Dumnezeu. Cuvantul nir inseamna de fapt "a desteleni" (vezi Ieremia 4,3; Osea 10,12).
21:5 Planurile omului harnic nu duc decat la belsug, dar cel ce lucreaza cu graba n-ajunge decat la lipsa.
Planurile omului harnic. Planurile omului harnic pot sa aduca prosperitate datorita eforturilor depuse, in timp ce ale celui care lucreaza neatent si in graba vor da probabil gres, chiar daca sunt planuri bune. "Cu graba" s-ar putea sa se refere la cei grabiti sa se imbogateasca (vezi cap. 28,20).
21:6 Comorile castigate cu o limba mincinoasa sunt o desertaciune care fuge, si ele duc la moarte.
O desertaciune care fuge. Literal, "o suflare fugarita". Aceia care cauta sa castige faima si avere pe seama minciunilor sunt doar o suflare care trece repede.
21:7 Silnicia celor rai ii matura, pentru ca nu vor sa faca ce este drept.
Ii matura. [Ii nimiceste, KJV]. Purtarea nedreapta a celor nelegiuiti aduce propriile ei rezultate (vezi Psalm 9,15; Proverbe 1,18.19).
21:8 Cel vinovat merge pe cai sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
Verset ce nu a fost comentat.
21:9 Mai bine sa locuiesti intr-un colt pe acoperis, decat cu o nevasta galcevitoare intr-o casa mare.
Colt pe acoperis. In vechea Palestina in cea mai mare parte a anului un om putea sa locuiasca intr-un confort relativ, pe acoperisul plat al casei sale (vezi 1 Samuel 9,25,26). Solomon sustine ca e mai bine sa fii expus vantului si ploii decat limbii certarete si suparatoare a unei femei galcevitoare.
21:10 Sufletul celui rau doreste raul, semenul lui n-are nici o trecere inaintea lui.
N-are nici o trecere. Pentru un om cu dorinte rele, nimic nu pare atat de important ca aducerea la indeplinire a uneltirilor sale rele. Viciul face pe un om sa fie egoist si aspru, nu doar fata de semenul sau, dar si fata de propria sa familie (vezi Isaia 26,10).
21:11 Cand este pedepsit batjocoritorul, prostul se face intelept: si cand se da invatatura celui intelept, el capata stiinta.
Se face intelept. Compara cu cap. 19,25.
21:12 Cel neprihanit se uita la casa celui rau, si vede ce repede sunt aruncati cei rai in nenorocire.
Cel neprihanit. [Cel drept, KJV]. Unii traduc expresia aceasta "Unul [sau Cel] drept" si o aplica la Dumnezeu, evitand astfel nevoia de a introduce un subiect diferit pentru propozitia a doua. Dumnezeu vegheaza peste cel drept si peste cel nedrept, ca sa-l ocroteasca pe primul si sa-l doboare pe celalalt cand devine o amenintare (Iov 12,19; Proverbe 22,12). Totusi, traducerea corecta a acestui verset este nesigura. Versiunile vechi retin ideea "omul drept". LXX reda versetul acesta astfel: "cunoaste dreptul inimile necredinciosilor si defaima pre cei necredinciosi pentru rele".
21:13 Cine isi astupa urechea la strigatul saracului, nici el nu va capata raspuns, cand va striga.
Astupa urechea. O purtare neinduratoare isi primeste plata in viata aceasta si cu siguranta va fi pedepsita la judecata viitoare (vezi Proverbe 14,21; Matei 18,23-35; 25,41-46; Luca 6,38; Iacov 2,13).
21:14 Un dar facut in taina potoleste mania, si o mita data pe ascuns potoleste cea mai puternica manie.
Verset ce nu a fost comentat.
21:15 Este o bucurie pentru cel neprihanit sa faca ce este bine, dar pentru cei ce fac raul este o groaza.
Verset ce nu a fost comentat.
21:16 Omul care se abate de la calea intelepciunii, se va odihni in adunarea celor morti.
Celor morti. Renuntarea la pricepere, lepadarea temerii de Domnul inseamna a asigurarea unui loc vesnic alaturi de cei morti (Maleahi 4,1; Apocalipsa 20,9).
21:17 Cine iubeste petrecerile va duce lipsa, si cine iubeste vinul si untdelemnul dresurilor nu se imbogateste.
Iubeste petrecerile. Petrecerea este echivalata cu vinul si untdelemnul. Petrecerea si cheful intruchipeaza risipa care produce lipsa.
21:18 Cel rau slujeste ca pret de rascumparare pentru cel neprihanit, si cel stricat, pentru oamenii fara prihana.
Pret de rascumparare. Ebr. kopher, aici nu trebuie sa fie interpretat in sens religios. Nici un alt text din Scripturi nu sustine ideea ca salvarea celor dreptilor este in vreun fel oarecare dependenta de nelegiuiti. A doua propozitie, comparata cu un pasaj similar (cap. 11,8), sugereaza ca necazul din care cel drept este salvat vine asupra acelora care refuza calea mantuirii. Kopher apare in Isaia 43,3, unde Dumnezeu zice: "Dau Egiptul ca pret pentru rascumpararea ta".
21:19 Mai bine sa locuiesti intr-un pamant pustiu, decat cu o nevasta galcevitoare si suparacioasa.
O nevasta suparacioasa. Vezi la v. 9.
21:20 Comori de pret si untdelemn sunt in locuinta celui intelept, dar omul fara minte le risipeste.
Untdelemnul. In loc de "untdelemn", LXX are un verb, "va odihni". Ea reda acest verset astfel: "comoara dorita odihneste in gura inteleptului; iar oamenii cei fara de minte o inghit pre ea".
21:21 Cine urmareste neprihanirea si bunatatea, gaseste viata, neprihanire si slava.
Neprihanirea. [Dreptatea, KJV]. Aici nu e prezentat cineva care cauta dreptatea si indurarea de la Dumnezeu, ci unul care se poarta cinstit si milostiv cu altii.
21:22 Inteleptul cucereste cetatea vitejilor, si doboara puterea in care se incredeau.
Doboara. Cand intelepciunea se dovedeste mai puternica ca puterea celor care gandesc ca forta este unicul lucru vrednic de urmarit, ei pierd increderea in puterea materiala.
21:23 Cine isi pazeste gura si limba, isi scuteste sufletul de multe necazuri.
Isi pazeste gura. Vezi la cap. 13,3; cf. cap. 18,21.
21:24 Cel mandru si trufas se cheama batjocoritor: el lucreaza cu aprinderea ingamfarii.
Aprinderea ingamfarii. Cei care critica lucrurile sfinte sunt adesea atat de mandrii de abilitatile lor, ca pare ca nu exista o limita a atacurilor necredintei pe care sunt dispusi sa le indeplineasca (vezi 2 Petru 3,3-7).
21:25 Poftele lenesului il omoara, pentru ca nu vrea sa lucreze cu mainile.
Il omoara. Tot ce face posibil succesul si onoarea in viata aceasta, ca si in cea viitoare pare sa dispara treptat din cei lenesi, lasandu-i doar cu putin mai buni decat fiarele campului (vezi cap. 13,4; 19,24).
21:26 Toata ziua o duce numai in pofte: dar cel neprihanit da fara zgarcenie.
Verset ce nu a fost comentat.
21:27 Jertfa celor rai este o scarba inaintea Domnului, cu cat mai mult cand o aduc cu ganduri nelegiuite.
Gandurile nelegiuite. Orice jertfa adusa de un pacatos nepocait este inacceptabila (vezi la cap. 15,8), cu cat mai mult cand e adusa cu vreo intentie rea, fie intr-o incercare a-L mitui pe Domnul ca sa treaca cu vederea pacatul sau, fie pentru a da o aparenta de evlavie ca sa-i induca in eroare pe cei din jur. Totusi sunt multi care ofera bisericii sau lucrarii de binefacere o parte din veniturile provenite din afacerile lor murdare, cu ideea neclara ca au aranjat lucrurile cu Dumnezeu (vezi MH 340).
21:28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care asculta bine va vorbi totdeauna cu izbanda.
Omul care asculta. Semnificatia acestei propozitii este nesigur. Unii o interpreteaza observand ca expresia "omului care asculta" ramane mereu mai presus de orice indoiala, deoarece urechea lui este grabnica sa asculte poruncile lui Dumnezeu si sfatul omului. LXX reda aceasta propozitie astfel: "un om ascultator va vorbi cu bagare de seama". Prin contrast cuvantul unui mincinos piere atunci cand intalneste adevarul (vezi cap. 6,19; 19,5.9).
21:29 Cel rau ia o infatisare nerusinata, dar omul fara prihana isi imbunatateste calea.
Isi imbunatateste calea. [Ii indruma calea, KJV]. Omul indraznet si fara principii ia o atitudine neglijenta fata de bine sau rau si apoi e prea incapatanat ca sa o schimbe. Omul cinstit e dispus sa-si schimbe calea, care s-a dovedit ulterior, dupa ce a fost cercetata, ca e gresita. Tocmai aceasta dorinta continua de a trai in armonie cu voia lui Dumnezeu il face potrivit pentru cer.
21:30 Nici intelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajuta impotriva Domnului.
Impotriva Domnului. Cuvantul ebraic pentru "impotriva" poate fi tradus "in fata" adica "in prezenta" (Numeri 22,32). Ambele sensuri sunt potrivite in pasajul de fata. Fiintele create n-au o intelepciune sau o pricepere care sa se poata compara cu aceea a Domnului si totodata nu pot sa dejoace planurile Lui (Fapte 4,25-30).
21:31 Calul este pregatit pentru ziua bataliei, dar biruinta este a Domnului.
Biruinta. [Siguranta, KJV]. Calul este un simbol al puterii militare. Totusi, oricat de bine s-ar pregati oamenii pentru razboi sau pentru oricare alta actiune, victoria sau succesul vine de la Domnul (vezi Psalm 20,7; 33,17; 1 Corinteni 15,57).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
14T 537
4�
4T 335
6�
AH 391; Ed 136
21�
ML 205
27�
PK 323