20:1 Vinul este batjocoritor, bauturile tari sunt galagioase; oricine se imbata cu ele nu este intelept.
Batjocoritor. Ebr. les. Aceasta sugereaza ca "vinul", "batjocoritorul", e aici personificat si ca afirmatia nu sustine ca vinul isi bate joc de oameni, ci ca oamenii sub influenta vinului devin batjocoritori fata de cele bune si fata de religie.
Bauturile tari. Bauturi fermentate facute din altceva decat din struguri, ca de pilda din rodii si curmale (vezi la Deuteronom 14,26).
Se imbata. [E inselat, KJV]. Toate bauturile imbatatoare sunt inselatoare. Oamenii isi inchipuie ca devin mai tari, mai intelepti, mai rapizi in actiuni si mai elocventi daca beau o cantitate sporita, cand teste tinta arata de fapt ei devin lenti, mai putin capabili si in cele din urma incapabili sa gandeasca si sa vorbeasca in mod coerent. Bauturile imbatatoare sunt inselatoare si intr-un alt fel. Unii nu le socotesc defel daunatoare si cred ca le pot consuma cu masura sau sa renunte la ele oricand. Totusi bautura ajunge sa puna stapanire aproape totala pe victimele ei (vezi Proverbe 23,29-35; Isaia 28,7; Efeseni 5,18; MH 333-346).
20:2 Frica pe care o insufla imparatul este ca racnetul unui leu, cine il supara, pacatuieste impotriva sa insusi.
Pacatuieste. Cel care starneste mania unui imparat sau a unui alt conducator tiranic isi ia viata in propriile maini si e in primejdie sa si-o piarda (vezi cap. 8,36; 19,12).
20:3 Este o cinste pentru om sa se fereasca de certuri; dar orice nebun se lasa stapanit de aprindere.
O cinste. Unii isi inchipuie ca onoarea lor trebuie sa fie aparata printr-o reactie imediata in cazul unei insulte sau al unei batjocuri, dar aceasta da pe fata o indoiala privind adevarata natura a pozitiei lor. Cel care este sigur si linistit de pozitia sa in relatie cu Dumnezeu si cu omul, va ignora observatiile provocatoare (vezi cap. 17,14; 19,11).
20:4 Toamna, lenesul nu ara; la secerat, ar vrea sa stranga roade, dar nu este nimic!
Toamna. [Din cauza frigului, KJV]. Literal, "toamna". Afirmatia nu lasa de inteles ca lenesul se teme de frig, ci ca nu-i place munca. In timp ce mananca ceea ce a produs ferma lui, el nu simte povara foamei care sa-l determine sa-si dea osteneala de a ara si de a semana pentru recolta viitoare. Ca o urmare inevitabila, toamna urmatoare il gaseste cautand sa se impartaseasca de prosperitatea celor intelepti si harnici.
20:5 Sfaturile in inima omului sunt ca niste ape adanci, dar omul priceput stie sa scoata din ele.
Sa scoata. Cuvantul modern educatie inseamna "a scoate din". Invatatorii intelepti din vremea lui Socrate si fara indoiala si mai de timpuriu au folosit intrebari iscusite pentru a scoate la suprafata gandurile ascunse ale elevului. Elevul e facut sa povesteasca altuia diferitele cunostinte pe care le-a adunat si astfel sa sporeasca in intelepciune si pricepere.
20:6 Multi oameni isi trambiteaza bunatatea; dar cine poate gasi un om credincios?
Un om credincios. Cand fiecare cauta sa trambiteze propria bunatate, cum e posibil sa-i descoperim pe cei cu adevarat vrednici de incredere? Solomon a enumerat multe caracteristici ale unor astfel de oameni (vezi cap. 9,10; 10,31; 12,10; 13,5; 17,17.27; 20,7; 21,3; 22,29).
20:7 Cel neprihanit umbla in neprihanirea lui; ferice de copiii lui dupa el!
Neprihanirea. [Integritatea, KJV]. Consecventa este o virtute rara, dar valoroasa. Oricat de sarac, smerit si de nestiutor ar fi un om, daca este sincer si integru, va fi recunoscut ca un om drept, iar copiii lui il vor cinsti. Inconsecventa in parinti are un efect pustiitor asupra copiilor in crestere.
20:8 Imparatul, care sta pe scaunul de domnie al dreptatii, risipeste orice rau cu privirea lui.
Risipeste. Sau "vantura". Asa cum vantul desparte pleava de graul vanturat, tot asa intelepciunea unui judecator intelept deosebeste adevarul si indeparteaza uneltirile menite sa faca neclar. Tot astfel la venirea Sa, Mesia va inalta adevarul si va demasca neadevarul (Isaia 11,3.4).
20:9 Cine poate zice: Mi-am curatit inima, sunt curat de pacatul meu?
Cine poate zice. Compara cu 1 Ioan 1,8. Intrebarea aceasta e pertinenta, avand in vedere descoperirea finala a adevarului (Eclesiast 12,14).
20:10 Doua feluri de greutati si doua feluri de masuri, sunt o scarba inaintea Domnului.
Doua feluri de greutati. [Diferite feluri de greutati, KJV]. Vezi cap. 11,1; 16,11; 20,23.
20:11 Copilul lasa sa se vada inca din faptele lui daca purtarea lui va fi curata si fara prihana.
Copilul. Desi toti oamenii arata ce sunt prin faptele lor (Matei 7,16-20), un copil, datorita sinceritatii si lipsei lui de prefacatorie, isi arata mai clar natura launtrica si da anumite indicatii cu privire la ce fel de om va deveni.
20:12 Urechea care aude, si ochiul care vede, si pe una si pe celalalt, Domnul le-a facut.
Urechea care aude. Dumnezeu le-a dat tuturor oamenilor posibilitatea sa-si foloseasca simturile si are increderea ca aceste simturi vor fi folosite de acestia pentru a gasi calea care duce la El si la cararea dreptatii (vezi Exod 4,11). Putini oameni isi folosesc talantii pe deplin. Orbi fata de frumusetea pamantului, a marii si a cerului si surzi fata de murmurul vantului si al cantecelor pasarilor, multi merg inainte pe calea lor total indiferenti, gandindu-se doar la castigul material si placerile de rand. Dumnezeu cauta urechi grabnice sa raspunda la glasul Duhului si ochi care vad lamurit calea vietii.
20:13 Nu iubi somnul, caci vei ajunge sarac; deschide ochii, si te vei satura de paine.
Nu iubi somnul. Vezi cap. 6,9-11; 12,11; 19,15; 23,21.
20:14 Rau! Rau! zice cumparatorul, si plecand, se fericeste.
Rau. A scadea valoarea celor pe care le cumparam si a exagera insusirile bune ale celor pe care le vindem este in natura umana, care este insa o natura umana cazuta. Corectitudinea adevarata ne cere depunem eforturi pentru a descoperi valoarea exacta a fiecarui lucru, fie ca il cumparam, fie ca il vindem (vezi 2T 71; 4T 311, 359). Nu e vorba doar de cinste, deoarece iubirea fata de semenii nostri, precum si iubirea fata de Creatorul nostru sunt la fel de importante (Luca 10,27). Respectarea regulii de aur ne va face la fel de atenti cu altii cand vindem, ca si atunci cand noi insine cumparam. Acestea sunt standarde inalte, dar tinta care ne sta in fata este desavarsirea (Matei 5,43-48).
20:15 Este aur si sunt multe margaritare; dar buzele intelepte sunt un lucru scump.
Margaritare. [Rubine, KJV]. Vezi la cap. 3,15. Aurul este foarte mult pretuit, pietrele pretioase sunt privite ca lucruri rare, dar si unul si celelalte sunt banale in comparatie cu buzele intelepte.
20:16 Ia-i haina, caci s-a pus chezas pentru altul; si tine-l zalog pentru altii.
Pentru altii. [Pentru o femeie straina, KJV]. KJV adopta aici traducerea marginala masoretica, in conformitate cu repetarea versetului in cap. 27,13. Varianta textului ebraic este "straini". Solomon s-a referit de repetate ori la nebunia de a fi garant pentru oricine (cap. 6,1; 11,15; 17,18; 22,26). In versetul acesta el prescrie un tratament aspru pentru cel care isi asuma un astfel de risc pentru un strain pe care ar putea sa nu-l cunoasca de aproape. Legea interzicea luarea de dobanda pentru un imprumut de la un frate (Exod 22,25; Levitic 25,35-37), dar ingaduia ca si un israelit chiar sa fie vandut ca rob pentru sapte ani sau pana la jubileu (vezi Exod 21,2; Levitic 25,39.42; Deuteronom 15,9). Faptul ca legea aceasta era uneori calcata este evident din descrierea unui pacatos facuta de Ezechiel (Ezechiel 18,10-17) si din reforma lui Neemia printre exilatii repatriati (Neemia 5,1-13). Luarea unei garantii era permisa, dar daca era o haina, i se cerea creditorului sa o dea inapoi seara (Deuteronom 24,10-13).
20:17 Painea minciunii este dulce omului, dar mai pe urma gura ii este plina de pietris.
Painea minciunii. Nelegiuirea e placuta pentru unii (Iov 20,12) asa ca hrana furata are un plus de savoare, deoarece a fost obtinuta fara truda. Totusi, consecintele minciunii schimba curand tabloul. Privit cu neincredere de toti oamenii buni si trimis in tovarasia inselatorilor asemenea lui sau, poate, prins si pedepsit, el vede ca dulceata s-a dus (vezi Iov 20,14).
20:18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fa razboiul cu chibzuinta.
Prin sfat. Datorita capacitatii si stiintei marginite a omului, e un lucru intelept sa ne sfatuim cu altii, care ar putea vedea chestiunea dintr-un alt punct de vedere sau care au avut mai multa experienta in imprejurari asemanatoare cu cea in cauza. Cu cat problema e mai grava, cu atat mai necesara este o astfel de consultare (vezi cap. 11,14; 15,22).
20:19 Cine umbla cu barfe da pe fata lucrurile ascunse; si cu cel ce nu-si poate tine gura sa nu te amesteci.
Cel ce nu-si poate tine gura. [Care linguseste, KJV]. Ebr. potheh, de la verbul pathah, care inseamna fie "a fi deschis", fie "a fi simplu"; de unde ideea ca "cel care linguseste cu buzele sale" [KJV] este fie "cel care e deschis cu buzele sale", fie "cel care e nebun cu buzele sale".
20:20 Daca cineva blestema pe tatal sau si pe mama sa, i se va stinge lumina in mijlocul intunericului.
I se va stinge lumina in mijlocul intunericului. [In intunericul obscur, KJV]. Cu toate ca cineva care incalca legea blestemandu-i pe parintii sai putea sa fie condamnat in vechime la moarte (Exod 21,17; Levitic 20,9), este posibil ca evitarea poruncii a cincea, de care Se plangea Hristos, era o practica timpurie (Matei 15,4). Stingerea luminii sau candelei unui astfel de om ar putea fi interpretata ca luarea vietii lui, dar e mai probabil ca Solomon se refera aici la degradarea morala, care l-ar caracteriza pe cel care se deda la un asemenea pacat meschin. "Intunericul obscur", literal, "ciracul intunericului" (vezi la Proverbe 7,2.9), arata adancimile la care ajunge un fiu care nu are respect fata de parinti (vezi cap. 13,9).
20:21 O mostenire repede castigata de la inceput, nu va fi binecuvantata la sfarsit.
Repede castigata. Proverbul acesta aminteste zicala: "Usor a venit, usor s-a dus". Obtinerea neasteptata si fara efort a bogatiei este foarte deosebita de acumularea treptata a bogatiei prin munca grea si eforturi serioase. Fara sa priceapa truda care a fost depusa pentru adunarea mostenirii, beneficiarul acestuia nu si-a format nici un fel de deprindere de harnicie si chibzuinta care sa-l poata face sa transforme banii intr-o binecuvantare pentru sine si pentru altii.
20:22 Nu zice: Ii voi intoarce eu raul! Nadajduieste in Domnul, si El te va ajuta.
Ii voi intoarce. [Ii voi plati, KJV]. Avand exemplul lui Hristos in fata (1 Petru 2,23), crestinii nu pot sa nu recunoasca necesitatea de a rezista tuturor impulsurilor de a se razbuna. Domnul sustine ca razbunarea e a Lui (Evrei 10,30). Aceia care-si pun increderea in El vor fi astfel ocrotiti de Domnul incat toate atacurile vrajmasilor lor se vor intoarce spre binele lor (Romani 8,28).
20:23 Domnul uraste doua feluri de greutati, si cantarul mincinos nu este un lucru bun.
Doua feluri de greutati. Vezi la v. 10.
20:24 Domnul indreapta pasii omului, dar ce intelege omul din calea sa?
Pasii omului. [Caile omului, KJV]. Omul nu e in stare sa-si randuiasca proprii sai pasi (Ieremia 10,23; PR 420,421). El nu poate intelege propria cale, deoarece nu poate vedea nici la un pas in fata, iar Dumnezeu poate interveni in orice clipa pentru a schimba planurile omenesti (Proverbe 16,25; 19,21; MH 417).
20:25 Este o cursa pentru om sa faca in pripa o fagaduinta sfanta, si abia dupa ce a facut juruinta sa se gandeasca.
Sa faca in pripa o fagaduinta sfanta. [Care mananca ceea ce este sfant, KJV]. De la ebr. la'a', "a vorbi cu furie". Prima propozitie poate fi tradusa: "e o cursa pentru un om sa strige nesabuit: sfant". Gandul acesta este asemanator cu acela din LXX, care reda acest verset astfel: "e o cursa ca un om sa dedice in mod nesabuit ceva din bunurile sale", deoarece in cazul acesta juruinta este urmata de parere de rau. Cel care a jurat sa dea un dar Domnului fara sa-si faca socotelile de rigoare si apoi isi da seama ca juruinta il va costa mai mult decat doreste el sa jertfeasca se prinde singur intr-o cursa (vezi Eclesiast 5,2-6; 4T 470, 471).
20:26 Un imparat intelept vantura pe cei rai, si trece cu roata peste ei.
Vantura. [Imprastie, KJV]. Vezi la v. 8.
Roata. In Orient, tavalucii batuti cu colti de fier sau scandurile cu siruri de pietre ascutite erau trase peste grau pe aria de treierat (vezi Isaia 28,27; Amos 1,3). Versetul acesta nu arata o pedepsire literala a celor rai, ci felul cum imparatul ii "vantura" pe cei buni de cei rai si face cercetari ca sa desparta pleava de grau (vezi Matei 3,12).
20:27 Suflarea omului este o lumina a Domnului, care patrunde pana in fundul maruntaielor.
O lumina a Domnului. Duhul lui Dumnezeu vorbind omului il cerceteaza pe acest in intregime: minte, inima, suflet, ii descopera starea si lauda sau mustra, dupa cum este cazul. Cel mai intelept animal poate actiona din amintire, de nevoie sau din instinct. Omul poate sa se judece singur si sa-si masoare propriile fapte dupa un etalon din afara lui (Matei 6,22.23; 2T 512; SC 20, 27).
20:28 Bunatatea si credinciosia pazesc pe imparat, si el isi intareste scaunul de domnie prin bunatate.
Bunatatea si credinciosia. [Indurarea si adevarul, KJV]. Aici e o adevarata filozofie a istoriei. Daca fiecare carmuitor ar fi inteles si practicat sfatul cuprins in acest verset, istoria lumii ar fi fost cu totul diferita. Imparatie dupa imparatie a cazut din cauza ca cei care le-au condus au devenit nepasatori fata de drepturi si dreptate sau au devenit aspri si neinduplecati fara sa aiba in vedere mila, in timp ce acei imparati care au intronat bunatatea in inima lor au trait o viata lunga si folositoare supusilor lor (vezi Proverbe 16,12; Daniel 4,27; PK 501, 502).
20:29 Slava tinerilor este taria, dar podoaba batranilor sunt perii albi.
Taria. Un tanar care si-a pastrat vigoarea deplina a tineretii printr-o viata curata si munca angajata are merite cu care un varstnic nu se poate mandri, dar omul cu parul carunt, care a invatat lectii caii dreptatii pe parcursul unei vieti lungi si folositoare, are o frumusete si o slava aparte.
20:30 Mijloacele de vindecare pentru cel rau sunt bataile si vanataile pana la rana.
Vanataile pana la rana. Literal, "plesniturile [sau loviturile] unei rani", adica "lovituri care taie". Loviturile care ranesc sunt leacul pentru cel rau, nu uleiuri alinatoare, si loviturile care patrund adanc sunt cele mai eficiente (vezi cap. 19,29; PP 324-326).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1DA 149, 222; MH 330, 333; Te 52, 92, 97
3�
Ed 135
11�
CG 151; 3T 80
19�
Ed 135
22�
MB 109
25�
4T 471
28�
Ed 175; PK 502
29 �
ML 130; 3T 142