2:1 Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile mele,
Fiule. Reintoarcerea la adresarea "fiule" arata ca Solomon nu mai vorbeste in numele intelepciunii. Seria de propozitii conditionale care incepe aici duce la concluziile din v. 5 si 9. Apelul de a pastra ["ascunde" KJV] invataturile se refera la tezaurizarea de cuvinte in vederea calauzirii in incercarile viitore.
2:2 daca vei lua aminte la intelepciune, si daca-ti vei pleca inima la pricepere;
Vei lua aminte. [Vei pleca urechea, KJV]. Sarguinta este combinata aici cu dragostea de invatatura. Pentru a face ce e bine, omul trebuie nu numai sa doreasca sa faca binele, ci sa fie si dispus sa faca efortul necesar.
2:3 daca vei cere intelepciune, si daca te vei ruga pentru pricepere,
Daca voi cere. O schimbare de metafora si de accent. Tabloul in care intelepciunea striga spre cei simpli cedeaza locul tanarului care cere putere de pricepere (vezi cap. 1,20).
2:4 daca o vei cauta ca argintul, si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara,
Daca o vei cauta. Se accentueaza mai departe necesitatea unei straduinte active pentru a castiga intelepciune. Oamenii trebuie sa sape adanc in cautarea cunostintei mantuitoare a harului lui Dumnezeu cu staruinta unui cautator care cauta metale pretioase. Pasiunnea pentru comorile pamantesti ii constrange pe oameni sa cheltuiasca mult timp, multi bani si multa munca pentru ceva care se dovedeste a fi o cautare neroditoare. Acelasi devotament intens ar trebui sa caracterizeze pe cautatorul intelepciunii divine. Nu ar trebui ingaduit ca vreo dezamagire sau dificultate sa stinga entuziasm cautarii. Revelarea lui Dumnezeu in Cuvantul Sau este mina in care fiecare credincios trebuie sa sape personal in cautarea adevarului (vezi GC 598).
2:5 atunci vei intelege frica de Domnul, si vei gasi cunostinta lui Dumnezeu.
Vei gasi cunostinta. Vanatoarea de comori poate esua, dar cel care cauta cu adevarat nu va da gres niciodata in a ajunge la intelegerea temerii de Domnul, care este inceputul intelepciunii. Cu toate ca nu se poate obtine niciodata o cunoastere exhaustiva a lui Dumnezeu, chiar daca o vesnicie fericita e folosita pentru a invata tot mai mult despre natura Lui iubitoare, cautatorului de adevar ii este fagaduita o cunoastere suficienta pentru mantuire (Matei 7,7, 8).
Dumnezeu. Ebr. 'Elohim, care apare numai de cinci ori in cartea Proverbelor, aici si in cap. 2,17; 3,4; 25,2; 30,9. Yahweh, tradus "Domnul", este termenul folosit de obicei in aceasta carte pentru Dumnezeire.
2:6 Caci Domnul da intelepciune; din gura Lui iese cunostinta si pricepere.
Domnul da. Aici urmeaza motivele pentru care cercetatorul zelos al adevarului nu va da niciodata gres in gasirea intelepciune. Domnul este izvorul si El este manat de marea Sa iubire ca sa rasplateasca pe toti aceia care I se adreseaza.
2:7 El da izbanda celor fara prihana, da un scut celor ce umbla in nevinovatie.
Verset ce nu a fost comentat.
2:8 Ocroteste cararile neprihanirii, si pazeste calea credinciosilor Lui.
Pazeste calea. Aceia care umbla pe calea cea larga a pacatului au respins ocrotirea lui Dumnezeu, dar aceia de pe calea cea stramta a dreptatii sunt obiectul grijii Lui deosebite. Toate fortele cerului sunt de indata la dispozitie pentru a-i calauzi, a-i intari si a-i ocroti (Evrei 1,13, 14).
2:9 Atunci vei intelege dreptatea, judecata, nepartinirea, toate caile care duc la bine.
Vei intelege dreptatea. Scopul cartii, asa cum este declarat in cap. 1,3, va fi realizat ca o consecinta in plus a unei sincere cautari a cunostintei. O adevarata intelegere a caii celei bune a vietii e necesara inainte de a porni pe acea cale.
2:10 Caci intelepciunea va veni in inima ta, si cunostinta va fi desfatarea sufletului tau;
Caci. [Cand, KJV]. Mai bine "pentru". Prepozitia ebraica ki poate avea oricare din aceste intelesuri.
Inima. De fapt, "mintea". Pentru noi inima este simbolul sediului emotiilor. Pentru evrei, rarunchii erau sediul emotiilor si inima, sediul intelectului.
Cunostinta va fi desfatarea. Multi invata la indemnul parintilor sau al profesorilor si aduna o oarecare masura de intelepciune, dar este o mare deosebire intre o atare invatatura si aceea care e inspirata de dragostea de intelepciune. In mod special acesta este cazul cand intelepciunea de a fi invatat este calea vietii vesnice. Mantuirea de pacat cere o dragoste activa de adevar si o desfatare in cunostinta cea buna.
2:11 chibzuinta va veghea asupra ta, priceperea te va pazi,
Priceperea te va pazi. Iubirea de adevar duce la analiza binelui si a rauului si la o hotarare profunda de a evita ce este rau. Astfel a cantarit urmarile Daniel si a hotarat sa nu guste din mancarurile oferite idolilor (vezi PK 481), oricare ar fi fost rezultatul. Astfel de analize anticipate inarmeaza pe om impotriva ispitei si il apara de infrangere cand este supus unei presiuni neasteptate (Daniel 1,8).
2:12 ca sa te scape de calea cea rea, de omul care tine cuvantari stricate;
Calea cea rea [Omul rau, KJV]. "Omul" este un cuvant adaugat si nu e absolut necesar. E suficient de a spune "calea raului". De asa ceva ne va feri priceperea.
Cuvantari stricate. Ebr. tahpukoth, "perversitati", de la radacina haphak, "a intoarce" sau "a rasturna". Perversitatea cu care invatatorii mincinosi denatureaza cuvintele clare ale Scripturii face chiar si pe unii credinciosi intemeiati sa se intrebe care este adevarul. Noi trebuie sa cautam sa evitam contactul cu aceia care nu vor sa invete, ci doar sa imprastie eroari. O iubire profunda de adevar si cunoastere acesteia constituie unica pavaza sigura impotriva inselaciunilor zilelor de pe urma (vezi Matei 24,24; GC 593, 594).
2:13 de cei ce parasesc cararile adevarate, ca sa umble pe drumuri intunecoase;
Drumuri intunecoase. Cand oamenii se abat in mod deliberat de la lumina si merg pe caile intunericului, sunt inselati cu "amagirile nelegiuirii" (2 Tesaloniceni 2,10.11; cf. Ioan 8,12; 12,35; 1 Ioan 2,11).
2:14 care se bucura sa faca raul, si isi pun placerea in rautate,
Se bucura sa faca raul. Ei urasc lumina, pentru ca iubesc raul. Cand oamenii buni fac greseli, le pare rau dupa aceea. Dar oamenii rai isi aduc aminte cu placere de faptele lor rele. Se bucura nu numai de faptele lor rele, ci si de insasi perversitatea raului. Ca aceasta se aplica la conditiile de astazi este aratat de faptul ca opinia publica nu reactioneaza mai viguros impotriva faradelegii organizate si premeditate.
2:15 care umbla pe carari strambe, si apuca pe drumuri sucite;
Verset ce nu a fost comentat.
2:16 ca sa te scape si de nevasta altuia, de straina, care intrebuinteaza vorbe ademenitoare,
Straina. Ebr. 'ishshah zarah. In sensul fie ca apartine altui popor, fie ca nu e sotie legitima. Versetul urmator sustine interpretarea din urma. Faptul ca imoralitatea a fost o problema serioasa pe vremea lui Solomon, ca si in timpurile moderne, este aratat de repetarea de patru ori a acestei teme (vezi cap. 5,3; 6,24; 7,5).
Chibzuinta si priceperea (v. 11) vor calauzi in asa fel pe un tanar incat sa-l scape de "femei straine". Potrivit cu Pavel, un barbat evlavios se va tine departe de o ispita de felul acesta (1 Corinteni 6,18). El va fugi, asa cum a facut Iosif (Genesa 39,12), daca va fi nevoie. A sta si a discuta cu ispita, care este intarita de slabiciunea mostenita a neamului omenesc, inseamna a fi lipsit de adevarata intelepciune.
2:17 care paraseste pe barbatul tineretii ei, si uita legamantul Dumnezeului ei.
Barbatul. [Calauza, KJV]. Ebr. 'alluph, "cel familiar", "om de incredere". Pentru alte aparitii ale lui 'alluph, vezi Proverbe 16,28; 17,9; Ieremia 3,4; Mica 7,5. Unii au gandit ca ar fi o referire la parintii femeii, dar 'alluph inseamna mai degraba sot, impreuna cu care, in zilele de inceput ale casatoriei, sotia a invatat unele din cele mai insemnate lectii ale vietii.
Legamantul Dumnezeului ei. Evident, legamantul casatoriei, cu toate ca nu e o referire specifica in VT la o ceremonie de casatorire religioasa, asa cum a dezvoltat biserica crestina. Totusi, exista in Maleahi 2,14 o sugestie ca aveau loc fagaduinte solemne reciproce. Aceasta femeie straina nu numai ca s-a purtat contrar obiceiurilor poporului ei, dar a calcat si fagaduintele obligatorii pe care le facuse inaintea Marelui Dumnezeu al lui Israel.
2:18 Caci casa ei pogoara la moarte, si drumul ei duce la cei morti:
Pogoara la moarte. A nutri ganduri necurate, a citi carti vulgare, a privi spectacole si imagini pornografice, precum si faptele care vin adesea in urma acestora, indreapta picioarele pe caile mortii. Zeci de mii de israeliti au murit de pe urma pacatelor care s-au declansat cand au fost determinati sa fie simpli privitori ai sarbatorile moabite (Numeri 25; PP 454-456). Cu toate ca pedeapsa nu vine astazi la fel de repede, ea este tot atat de sigura pe cat a fost atunci.
2:19 nici unul care se duce la ea nu se mai intoarce, si nu mai gaseste cararile vietii.
Nu se mai intoarce. Aceasta se poate referi la intoarcerea din moarte, dar este tot atat de adevarat ca e greu de a readuce la starea de curatie pe cel care a acceptat imoralitatea. Vointa pare sa fie atat de slabita incat, adesea mintea fie nu poate, fie nu doreste sa se agate de puterea fagaduita de Dumnezeu pentru a birui pacatul. Unii gasesc mantuirea, dar multi dintre cei care pornesc pe aceasta cale a mortii nu se mai intorc niciodata.
2:20 De aceea, tu sa umbli pe calea oamenilor de bine, si sa tii cararile celor neprihaniti!
Calea oamenilor de bine. Inteleptul sintetizeaza scopul sfatului pe care l-a dat. Israelitii iubeau tara fagaduita, dar abaterea constanta de la caile cele bune a adus moarte neasteptata pentru multi si exil trist pentru altii.
2:21 Caci oamenii fara prihana vor locui tara, si oamenii neintinati vor ramane in ea;
Vor locui tara. [Vor locui in tara, KJV]. Sau "pe pamant". Cuvantul tradus "tara" este deseori tradus si "pamant". Ascultarea de glasul intelepciunii nu numai ca aduce bine in timp, ci conduce la viata vesnica pe un pamant innoit si frumos. Nepasarea fata de Cuvantul lui Dumnezeu aduce necaz in viata aceasta si are ca rezultat in nimicirea de pe pamant a tuturor acelora care staruie in pacat.
Atat de desavarsita va fi aceasta dezradacinare incat nu va fi lasata nici o urma (Obadia 16; Maleahi 4,1).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 2�
Ed 185
2-11�
MH 456
3-5�
COL 114; ML 108; 3T 108
4�
CH 39; CT 437, 460, 461; CW 34, 79; Ed 185, 189; FE 120, 169, 188, 307, 326; LS 355; MH 199; MM 124, 203; SL 37; 3T 447; 4T 499; 5T 266; 8T 157
4.5�
�
FE 390; 4T 414
6�
�
Ed 14
8�
�
PK 576
10.11�
6T 69
11�
�
AH 55
13�
�
GC 310; 3T 437; 5T 39
16�
�
AH 59
18.19�
PP 461
20�
�
AH 459; ML 214; Te 184
2:22 dar cei rai vor fi nimiciti din tara, si cei necredinciosi vor fi smulsi din ea.
Verset ce nu a fost comentat.