18:1 Cel ursuz cauta ce-i place lui, se supara de orice lucru bun.
Cel ursuz. [Prin dorinta, KJV]. Versetul zice literal: "cel care e despartit umbla dupa dorinta; el se ridica naprasnic impotriva oricarei intelepciuni sanatoase". Semnificatia primei propozitii este obscur. Poate ca LXX a pastrat exprimarea corecta: "Pricini cauta omul cel ce va sa se desparta de prieteni, si in toata vremea ocarat va fi".
18:2 Nebunului nu-i este de invatatura, ci vrea sa arate ce stie el.
Vrea sa arate ce stie el. Adica nebunul vrea sa-si spuna parerea si sa arate ceea ce crede el ca este intelepciune (vezi cap. 12,23; 13,16; 15,2; 17,28).
18:3 Cand vine cel rau, vine si dispretul; si o data cu rusinea, vine si ocara.
Verset ce nu a fost comentat.
18:4 Cuvintele gurii unui om sunt ca niste ape adanci; izvorul intelepciunii este ca un suvoi care curge intr-una.
Cuvintele gurii unui om. Evident se face referire la omul ideal. Cuvintele unora dintre oameni sunt goale de continut (vezi Proverbe 20,5; Eclesiast 7,24).
18:5 Nu este bine sa ai in vedere fata celui rau, ca sa nedreptatesti pe cel neprihanit la judecata.
Si ai in vedere fata unui om. Compara cu Levitic 19,15; Deuteronom 1,17; Proverbe 24,23-25; 28,21.
18:6 Vorbele nebunului aduc cearta, si gura lui injura pana starneste lovituri.
Starneste lovituri. Nebunul intra in necaz din cauza cuvintelor lui necugetate.
18:7 Gura nebunului ii aduce pieirea, si buzele ii sunt o cursa pentru suflet.
Pieirea. Cand nebunul isi exprima gandurile, isi arata nebunia si pacatosenia. Astfel gura lui il duce la pedeapsa.
18:8 Cuvintele barfitorului sunt ca prajiturile: aluneca pana in fundul maruntaielor.
Prajiturile. [Ranile, KJV]. Ebr. mithlahamim, care nu apare decat aici si in cap. 26,22. Se considera ca vine de la un verb care inseamna "a inghiti cu lacomie", de aceea i s-a dat cuvantului mithlahamim sensul de "prajituri". Propozitia ar exprima deci ideea ca vorbele barfitorului sunt inghitite cu lacomie si pastrate in memorie pentru o folosire ulterioara.
18:9 Cine se leneveste in lucrul lui este frate cu cel ce nimiceste.
Cine se leneveste. Omul lenes nu isi face partea de lucru si deci e pe aceeasi treapta cu cel care iroseste si distruge (vezi cap. 10,4; 12,11; 23,21).
18:10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihanit fuge in el, si sta la adapost.
Un turn tare. Numele Domnului tine locul a tot ceea ce este Dumnezeu pentru poporul sau. Cand Moise a cerut sa vada slava lui Dumnezeu, i s-a ingaduit sa auda Numele Domnului proclamat sub forma descrierii bunatatii si dispozitiei de a ierta ale lui Dumnezeu (Exod 33,18-34,7). Numai harul lui Dumnezeu da pacatosului speranta de mantuire. Acoperit de acest har, pacatosul e ca o cetate inexpugnabila pentru Satana si ispitele lui (vezi DA 324, TM 16, 18; MB 173).
18:11 Averea este o cetate intarita pentru cel bogat; in inchipuirea lui, ea este un zid inalt.
Inchipuirea. Ebr. maskith, redat "chip" (Levitic 26,1), "icoane" (Numeri 33,52) si aici considerat ca inseamna "imaginatie" sau "inchipuire". LXX reda a doua propozitie astfel: "marirea ei mult umbreste". Redarea "protector" (vezi RSV) provine dintr-o alterare a textului ebraic, traducand pentru radacina cuvantului maskith, śakak (=sakak) in loc de śakah. Numai in aparenta bogatiile alcatuiesc un turn tare. O schimbare a pietei, cateva serii de insuccese, si ocrotirea a pierit. Apararea pe care o ofera Dumnezeu este si reala si indestructibila (vezi Proverbe 10,15; 18,10).
18:12 Inainte de pieire, inima omului se ingamfa, dar smerenia merge inaintea slavei.
Inainte de pieire. Intrucat nimicirea este consecinta naturala a pacatului, iar mandria este pacatul de baza, e de asteptat ca inima oamenilor sa atinga cele mai mari inaltimi ale ingamfarii inainte ca sa-i surprinda urmarile pacatului.
Inaintea slavei. Iosif, Moise, Daniel au trecut prin disciplina robiei sau a exilului inaintea momentelor de cea mai mare onoare a lor (vezi cap. 15,33; 16,18; 5T 50).
18:13 Cine raspunde fara sa fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea.
Verset ce nu a fost comentat.
18:14 Duhul omului il sprijineste la boala; dar duhul doborat de intristare, cine-l va ridica?
Il sprijineste. Spiritul curajos multor barbati si al multor femei care au suferit accidente sau boli, in urma carora au ramas infirmi, da marturie despre adevarul primei propozitii. Cand mintea e cuprinsa de disperare sau de indoieli si trupul este afectat; nici un medicament fizic, ca singur remediu, nu poate sa realizeze vindecarea (vezi cap. 15,13; 17,22; MH 238, 241).
18:15 O inima priceputa dobandeste stiinta, si urechea celor intelepti cauta stiinta.
Dobandeste stiinta. Desi intelepciunea e mai valoroasa decat stiinta, aceia care poseda o masura de chibzuinta inteleapta vor fi sarguinciosi in castigarea stiintei, pe care o vor folosi cu chibzuinta.
18:16 Darurile unui om ii fac loc, si-i deschid intrarea inaintea celor mari.
Darurile. Unii au luat versetul acesta ca insemnand ca mituirea face pe om in stare sa vina in contact cu aceia care pot sa schimbe dreptatea in folosul lor la judecata, dar acesta nu e intelesul necesar. Cuvantul pentru "daruri" de aici e diferit de cel tradus "mita" in comentariul la cap. 17,8. Oricui ii place de cel care ii da daruri (vezi cap. 19,6), iar cel care da va fi primit curand in cercuri distinse ca prieten binevenit (vezi Luca 16,9).
18:17 Cel care vorbeste intai in pricina lui, pare ca are dreptate, dar vine celalalt, si-l ia la cercetare.
Intai. Adica cel dintai care sa-i sustine cauza.
Pare ca are dreptate. O vizita intr-o sala de judecata va demonstra adevarul acesta. E natural si pare intelept ca un om sa prezinte propriul sau caz in lumina cea mai buna cu putinta si compatibila cu o versiune relativa a adevarului, dar unii au descoperit ca o marturisire sincera a vinovatiei il dezarmeaza pe adversar si castiga uneori prietenia acestuia. Lucrul acesta este cel mai bine de facut, asa cum sfatuia Mantuitorul, cand sunt in drum spre sala de judecata (Matei 5,25).
18:18 Sortul pune capat neintelegerilor, si hotaraste intre cei puternici.
Sortul. Cand ambele parti accepta hotararea Domnului ca descoperita prin sorti, se previne prelungirea conflictului intre cele doua parti puternice si se rezolva disensiunile lor urgente. Cu privire la folosirea sortilor, vezi Iosua 7,14; Proverbe 16,33. Sfatul lui Pavel sugereaza ca folosirea sortilor in vederea rezolvarii unor astfel de chestiuni nu este metoda normala, in schimb, Dumnezeu da intelepciune membrilor bisericii pentru a judeca neintelegerile dintre frati (1 Corinteni 6,1-8).
18:19 Fratii nedreptatiti sunt mai greu de castigat decat o cetate intarita, si certurile lor sunt tot asa de greu de inlaturat ca zavoarele unei case imparatesti.
Nedreptatiti. E dificil de tradus ebraica primei propozitii, dupa cum reiese din numarul mare de cuvinte adaugate in KJV. LXX reda acest verset astfel: "frate de frate ajutat, ca o cetate tare si inalta, si are putere ca o imparatie intemeiata". E imposibil de stabilit care exprimare e corecta. Fiecare constituie o observatie plina de insemnatate. Inversunarea razboaielor civile si a neintelegerilor din familie serveste ca ilustrare a adevarul afirmatiei din KJV.
18:20 Din rodul gurii lui isi satura omul trupul, din venitul buzelor lui se satura.
Rodul. Vezi la cap. 12,14.
Buzelor. Vezi la cap. 10,19.
18:21 Moartea si viata sunt in puterea limbii; oricine o iubeste, ii va manca roadele.
Oricine o iubeste. Limba poate pata reputatia unui om si-l poate duce la saracie si moarte. Asa mica cum e, poate face mult rau. Folosita in armonie cu voia lui Dumnezeu pentru a binecuvanta si a inviora sau pentru a vesti Evanghelia imparatiei, limba poate face mult bine. Aceia care iubesc limba, care o rasfata, care-i dau frau liber, vor face mult rau, dar raul se va intoarce asupra lor (vezi Matei 12,36; Iacov 3; Ed 235; 5T 57).
18:22 Cine gaseste o nevasta buna, gaseste fericirea; este un har pe care-l capata de la Domnul.
Fericirea. [Ceva bun, KJV]. Evident, Solomon vorbeste aici despre sotia ideala, o femeie virtuoasa, chibzuita, care il va sustine pe barbat cu credinciosie in eforturile lui de a sluji Domnului (cap. 12,4; 19,14; 31,10; cf. MH 359). Cel care a fost condus sa se uneasca cu o asemenea femeie a capatat intr-adevar o favoare de la Domnul. Faptul ca inteleptul nu priveste pe unele sotii in felul acesta reiese prin comentariile sale privitoare la sotia certareata si cusurgioaica (cap. 21,9.19; 25,24; 27,15).
18:23 Saracul vorbeste rugandu-se, dar bogatul raspunde cu asprime.
Saracul. Bogatul poate raspunde cum simte si oamenii nu se vor ofensa pe fata, pentru ca e bogat si ei doresc sa-i fie prieteni, dar saracul trebuie sa-si masoare cuvintele pentru ca nu cumva sa ofenseze pe aceia de care depinde existenta lui (vezi cap. 14,21; 17,5).
18:24 Cine isi face multi prieteni, ii face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care tine mai mult la tine decat un frate.
O face spre nenorocirea lui. [Trebuie sa se arate prietenos, KJV]. Ebr. lehithro'ea', de la verbul ra'a, "a sfarama". De aceea prima propozitie suna literal: "un om de prieteni va fi zdrobit in bucati". Traducerea din KJV se bazeaza pe aprecierea ca lehitro'ea' deriva din verbul ra'ah, care pare sa aiba sensul de "a se intovarasi cu" (vezi Proverbe 22,24; Isaia 11,7).
Totusi, lehithro'ea' provine de fapt din ra'a si nu de la ra'ah. Presupunand ca e gresit scris cuvantul ebraic si ca lehithro'ea' deriva din ra'ah si facand si o usoara schimbare (yesh in loc de ish), o alta traducere alternativa ar fi urmatoarea: "sunt prieteni [doar] cu tovarasi". Luand traducerea aceasta sau pe cea literala, obtinem ideea ca sunt multi prieteni care nu sunt prieteni adevarati, care ne irosesc bunurile si nu vor sta alaturi de noi in ziua nenorocirii.
Prieten. Literal, "iubitor". Sensul cel dintai al acestei propozitii este fara indoiala ca prietenii, uneori, isi raman loiali chiar cand fratii ti-au intors spatele (vezi cap. 17,17). Expresia aceasta poate fi aplicata la Hristos, Prietenul adevarat si credincios, Cel care nu lipseste niciodata in nevoi (vezi 2T 271).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
4ML 207; PP 413
9�
2T 500
10�
DA 131; MB 173; MYP 50
12�
5T 50
21�
AH 441; Ed 235
22�
MH 359
24�
Ed 136; ML 204; 2T 271