17:1 Mai bine o bucata de paine uscata, cu pace, decat o casa plina de carnuri, cu cearta!
Carnuri. [Jertfe, KJV]. Numai o parte din jertfa de multumire era arsa in foc. Restul, cu exceptia partii pentru preot, era consumat de cel care aducea jertfa, de familia si prietenii lui (vezi Levitic 7,11-18). Mancarea si bautura peste masura duc in mod natural la cearta, deoarece supraincarcarea stomacului se manifesta intr-o excitabilitate atat a corpului cat si a mintii (vezi Proverbe 15,16.17; 16,8).
17:2 Un argat cu minte stapaneste peste fiul care face rusine, si va imparti mostenirea cu fratii lui.
Un argat cu minte. Sclavii ajungeau adesea intr-o pozitie inalta si uneori erau facuti mostenitori (vezi Genesa 15,2.3; 41,37-45; 2 Samuel 16,4; Eclesiast 10,7).
17:3 Tigaia lamureste argintul, si cuptorul lamureste aurul; dar Cel ce incearca inimile, este Domnul.
Tigaia. [Oala de afinare, KJV]. Dupa cum curatatorul curata metalele nobile, tot asa Domnul curata inimile poporului in focul suferintei (Ieremia 17,10; Maleahi. 3,3; 3T 541; 4T 85).
17:4 Cel rau asculta cu luare aminte la buza nelegiuita, si mincinosul pleaca urechea la limba nimicitoare.
Cel rau. Facatorii de rele au o deosebita placere sa-i asculte pe cei care gandesc ca ei. Ei gasesc mangaiere si sprijin in compania lor si placere in raul discutat. "Pasarile inaripate" tind sa se "stranga intr-un loc". ["Cei ce se aseamana se aduca"].
17:5 Cine isi bate joc de sarac, isi bate joc de Cel ce l-a facut; cine se bucura de o nenorocire, nu va ramane nepedepsit.
Cine se bucura de o nenorocire. Contrastul sugereaza ca felul de nenorocire la care se face referire aici era acela care aduce pe oameni la saracie. Aceia care se capatuiesc din necazurile saracilor obtin procente mari de castig din investitiile lor, dar obtin totodata o masura zdrobitoare de remuscare, in ziua cand se vad asa cum ii vede Dumnezeu. Atunci, intr-adevar, ei s-ar arunca bucuros la picioarele sfintilor proslaviti pe care i-au pagubit si s-ar ruga pentru o particica din bunurile lor vesnice (vezi Iov 31,29; Proverbe 14,31; 24,17.18; Matei 25,40-46; Luca 12,3; 4T 386; EW 294; GC 668).
17:6 Copiii copiilor sunt cununa batranilor, si parintii sunt slava copiilor lor.
Copiii copiilor. Planificarea inteleapta pentru fii si nepoti si un respect cuvenit pentru parinti servesc ca influente stabilizatoare in familie si in stat (vezi Psalm 127,5).
17:7 Cuvintele alese nu se potrivesc in gura unui nebun; cu cat mai putin cuvintele mincinoase in gura unui om de vita aleasa!
Cuvintele alese. [Vorbire excelenta, KJV]. Vorbirea in cuvinte alese ii confera omului rau o stralucire inselatoare, dar minciuna de orice fel strica stralucirea onoarei celor cu autoritate (vezi Isaia 32,5-8).
17:8 Darurile par o piatra scumpa in ochii celor ce le primesc: ori incotro se intorc, izbandesc.
Darurile. Ebr. shochad, in mod specific "mita", desi cuvantul poate sa insemne si dar. Shochad e tradus "mita" in 1 Samuel 8,3; Psalm 26,10; Isaia 33,15. Mita orbeste atat de mult ochii celui care o primeste incat el lucreaza din greu ca sa se faca vrednic de dar sau sa obtina si alte beneficii. Afirmarea de catre Solomon a realitatii unui astfel de comportament omenesc nu implica neaparat autorizarea ei.
17:9 Cine acopera o greseala, cauta dragostea, dar cine o pomeneste mereu in vorbirile lui, dezbina pe prieteni.
Acopera o greseala. Adica prin nerepetarea lor. Aceasta interpretare confera adevaratul contrast celei de a doua parti. Aceia care persista sa repete relatarea raului facut de altii izbutesc adesea sa produca vrajmasie intre prieteni, cu toate ca greseala, la origine, era mica (vezi Proverbe 16,28; 1 Corinteni 13,6.7; 2T 54; 4T 607).
17:10 O mustrare patrunde mai mult pe omul priceput, decat o suta de lovituri pe cel nebun.
Patrunde mai mult. Adica taie mai adanc.
17:11 Cel rau nu cauta decat rascoala, dar un sol fara mila va fi trimis impotriva lui.
Sol. Ebr. mal'ak, de asemenea cuvantul este folosit si pentru "inger".
17:12 Mai bine sa intalnesti o ursoaica jefuita de puii ei, decat un nebun in timpul nebuniei lui.
O ursoaica jefuita. Mania proverbiala a ursoaicei jefuite de puii ei nu e atat de primejdioasa ca perversitatea incapatanata a nebunului (vezi Osea 13,8).
17:13 Celui ce intoarce rau pentru bine, nu-i va parasi raul casa.
Rau pentru bine. Vezi Proverbe 20,22; Matei 5,39; Romani 12,17; 1 Tesaloniceni 5,15.
17:14 Inceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curma cearta inainte de a se inteti.
Slobozirea unor ape. Odata ce apa a inceput sa curga printr-un dig, spartura se face tot mai mare, pana cand are loc o inundatie periculoasa.
A se inteti. Mai bine, "izbucneste" sau "porneste". Ar trebui ca oricine sa se fereasca de atatarea maniei, tot asa cum ar trebui sa aiba grija de un dig care tine apele marii.
17:15 Cel ce iarta pe vinovat si osandeste pe cel nevinovat, sunt amandoi o scarba inaintea Domnului.
Verset ce nu a fost comentat.
17:16 La ce slujeste argintul in mana nebunului? Sa cumpere intelepciunea? Dar n-are minte.
N-are minte. Adica n-are pricepere. Banii cheltuiti cu educarea unui asemenea om sunt ca si irositi.
17:17 Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate.
Oricand. Semnul unui adevarat prieten este ca el sta alaturi in necaz, ca si cum ar fi legat prin legaturi de rudenie (vezi cap. 18,24).
17:18 Omul fara minte da chezasie, se pune chezas pentru aproapele sau.
Se pune chezas. Vezi la cap. 6,1.
17:19 Cine iubeste certurile iubeste pacatul, si cine-si zideste poarta prea inalta, isi cauta pieirea.
Zideste poarta prea inalta. Unii au considerat ca aceasta expresie se refera la construirea unei porti marete de intrare care ar face o casa mica sa semene a palat. O asemenea ostentatie nebuneasca ar atrage atentia strangatorilor de impozite si a hotilor si astfel ar provoca nimicirea. Totusi, nu stim sa fi existat astfel de obiceiuri in vechime (vezi cap. 10,14; 16,18).
17:20 Cel cu inima prefacuta nu gaseste fericirea, si cel cu limba stricata cade in nenorocire.
Inima prefacuta. Vezi la cap. 11,20.
17:21 Cine da nastere unui nebun va avea intristare, si tatal unui nebun nu poate sa se bucure.
Verset ce nu a fost comentat.
17:22 O inima vesela este un bun leac, dar un duh mahnit usuca oasele.
O inima vesela. O inima vesela, fericita (vezi la cap. 15,13). A pune un accent deosebit pe bucuria in Domnul, chiar cand omul e in necaz sau bolnav, inseamna a elibera forte care vor mangaia si vor da putere atat mintii, cat si corpului (vezi cap. 16,24; Ed 197; MH 241). Buna dispozitie realizeaza adesea lucruri pe care alte remedii nu au capacitatea sa le savarseasca.
17:23 Cel rau primeste daruri pe ascuns, ca sa suceasca si caile dreptatii.
Daruri. Mituirea de orice fel face si pe cel ce da si pe cel ce primeste sa pacatuiasca. Biblia are multe de spus cu privire la aceasta practica rea, care tinde sa faca pe bogat mai bogat si pe sarac mai sarac (vezi Exod 23,8; Deuteronom 16,19; Isaia 1,23; Ezechiel 13,19).
17:24 Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamantului.
Intelepciunea. Omul inteligent se concentreaza asupra treburilor lui imediate, nebunul are atentia imprastiata in multe directii.
17:25 Un fiu nebun aduce necaz tatalui sau, si amaraciune celei ce l-a nascut.
Verset ce nu a fost comentat.
17:26 Nu este bine sa osandesti pe cel neprihanit la o gloaba, nici sa lovesti pe cei de neam ales din pricina neprihanirii lor.
Sa osandesti... la o gloaba. Ebr. 'anash, literal, "a amenda".
Sa lovesti. Ebr. nakah, aici probabil, "a bate".
Cei de neam ales. Ebr. nedibim, referindu-se poate la nobletea persoanelor si nu la pozitia lor in imparatie, desi "din pricina neprihanirii" ["pentru dreptate", KJV] lasa sa se intelege ca ei au fost batuti pentru ca au refuzat sa denatureze dreptatea in postura lor de judecatori.
17:27 Cine isi infraneaza vorbele, cunoaste stiinta, si cine are duhul potolit este un om priceput.
Priceput. Ebr. qar, literal "rece", care denota un duh incet la manie, care nu se agita usor. Tendinta generala a scrierilor lui Solomon este impotriva vorbirii pripite, necugetate (vezi Proverbe 15,23; 18,6; 25,11; 29,20; Eclesiast 5,2.3; 10,14; 12,10). Totusi, traditia masoretica reda yaqar, "pretios", "apreciat".
17:28 Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea, si de priceput daca si-ar tine gura.
Chiar si un prost. [Chiar si un nebun, KJV]. Atat de strans sunt legate tacerea si intelepciunea in mintea oamenilor incat un nebun ar putea castiga reputatia de om intelept daca ar putea savarsi un lucru imposibil, si anume acela de a tacea. Dar omul care se indoieste de propria sa intelepciune nu poate crede ca lucrurile stau astfel si se simte constrans sa-si demonstreze inteligenta prin multa vorbarie. Numai aceia care au o puternica incredere in propria lor pricepere pot sa stea linistiti si calmi, pana in momentul cand pot sa spuna cele cateva cuvinte intelepte.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
92T 54; 4T 607
22�
CH 28, 79; Ed 197; MH 241, 281; ML 151
27 �
Ed 135; 2T 426