11:5 Nevinovatia omului fara prihana ii netezeste calea, dar cel rau cade prin insasi rautatea lui.
Fara prihana. [Desavarsit, KJV]. Ebr. tamim de la aceeasi radacina ca tummah (vezi la v. 3). Tamim este un termen inrudit si trebuie inteles in contextul lui. Despre Noe s-a spus ca era desavarsit (Genesa 6,9) si totusi mai tarziu s-a dovedit ca e supus slabiciunilor carnii (Genesa 9,21). Cei desavarsiti sunt crestini maturi, deplin consacrati Domnului, care desi au de invins slabiciuni alearga inainte spre tinta (Filipeni 3,12-15). Va veni ziua cand lucrarea de eradicare a oricarui pacat si oricarei forme de egoism din cei rascumparati va fi deplina si sfintii vor fi cu totul si ireversibil fara pata sau zbarcitura (Efeseni 5,27; TM 506).
Ii netezeste. [Ii indruma, KJV]. Ebr. yashar, "a netezi", "a indrepta", adica a indeparta obstacolele. Neprihanirea niveleaza calea inlaturand pricinile de poticnire. Ispitele raman, dar nu exista raspuns la ele (vezi Ioan 14,30; cf. DA 123; GC 623). In acelasi mod, dorinta de cele rele il face pe cel nelegiuit sa gaseasca atat de multe motive de poticnire incat, in cele din urma, cade pentru a nu se mai ridica niciodata.