10:30 Cel neprihanit nu se va clatina niciodata, dar cei rai nu vor locui in tara.
Nu se va clati niciodata. Solomon vorbea in primul rand despre starea celor doua categorii din viata aceasta, cu toate ca afirmatia lui e adevarata si cu privire la viata viitoare. Cu toate ca cei drepti sunt continuu luati si dusi de moarte si toti dreptii vor fi dusi impreuna la cer in timpul celor o mie (Apocalipsa 20,1), totusi ei sunt atat de sigur asezati ca mostenitori si stapani ai acestui pamant, ca si cum nu l-ar fi parasit niciodata. Moartea lor e doar un somn, vizita lor in cer e doar o scurta ramanere in casa Tatalui inainte de a-si lua in primire locuinta vesnica de pe pamant. Lumea aceasta nu a incetat niciodata sa fie caminul lor cu adevarat (vezi Isaia 45,18).
Cei nelegiuiti si-au alipit inima de un fel de viata lumesc. Idealul lor in ce priveste o viata vesnica este o existenta in care sa poata trai tot atat de senzual si de lacom ca in viata prezenta. Pacatosul nu ar fi fericit in prezenta lui Dumnezeu. Cerul nu ar avea nici o placere pentru el. El este exclus de propria sa nepotrivire din mediul acela sfant (vezi SC 19,20).