Printable ModeProverbe, 10
|
10:1 Pildele lui Solomon. Un fiu intelept este bucuria tatalui, dar un fiu nebun este mahnirea mamei sale. Pildele lui Solomon. Cu capitolul acesta incepe o serie lunga de proverbe scurte mai mult sau mai putin independente unul de altul. Uneori apare un fel de grupare, dar in general nu prea exista idei care sa decurga unele din altele. Deoarece multe din proverbe sunt de sine-statatoare, sectiunea aceasta e in contrast cu sectiunile unitare, care constituie prima parte a cartii. O oarecare legatura intre seria de proverbe si sectiunile anterioare poate sa fie observata considerand aceste proverbe ca demonstrari ale celor doua feluri de viata extrem de diferentiate descrise in capitolele precedente si ca afirmari ale principiilor care guverneaza aceste cai. Forma antitetica a poeziei ebraice, adica aceea in care a doua parte a versetului este in contrast pregnant cu prima (vezi p. 24) este cea folosita de obicei in aceste proverbe. Versetul 1 este o ilustrare a acestei forme de paralelism. Mahnirea. Contrastul intentionat nu e intre reactiile diferite ale tatalui si ale mamei. Ambii se bucura de copilul care merge pe calea intelepciunii, ambii sunt mahniti si distrusi cand acesta cauta nebunia (vezi cap. 13,1; 15,20; 23,24). 10:2 Comorile castigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihanirea izbaveste de la moarte. Comorile castigate pe nedrept. [Comori ale nelegiuirii, KJV]. Aceste comori nu folosesc deoarece unicul profit vrednic de a fi castigat este viata vesnica, si aceasta nu poate fi cumparata cu aur, indiferent cat de mult ar (Matei 16,26). Neprihanirea. [Dreptatea, KJV]. Bunatatea morala si etica nu doar se preocupa sa evite intinarea cu pacat, ci se exercita prin tratarea echitabila a celorlalti, in fapte de amabilitate si ajutorare cand sunt necesare (Matei 25,40-46). 10:3 Domnul nu lasa pe cel neprihanit sa sufere de foame, dar indeparteaza pofta celor rai. Indeparteaza. Dumnezeu fagaduieste ca painea si apa vor fi asigurate pentru cel drept si ca tot ce le trebuie le va fi dat celor care cauta imparatia Lui (Isaia 33,16; Matei 6,33), dar El nu poate sa binecuvanteze dorintele celor care se opun caii mantuirii sau care o neglijeaza. Retragerea binecuvantarii nu e din razbunare. Necazurile pe care Dumnezeu le ingaduie sa vina asupra oamenilor au ca scop sa-i trezeasca ca sa vada cu adevarat unde se afla si sa le asigure mantuirea (vezi Hagai 1,5-11; PP 109, 325, 326). Pofta. Ebr. hawwah, tradusa "ce doreste cu lacomie" [dorinta rea, KJV] in Mica 7,3 si "rautate" [stricaciune, KJV] in Proverbe. 11,6. Aici probabil este vorba de "dorinta" sau "dorinta rea". 10:4 Cine lucreaza cu o mana lenesa saraceste, dar mana celor harnici imbogateste. O mana lenesa. Lenevia si ineficienta merg mana si mana si pot sa produca saracie. Nici un angajator nu este de astepta sa aiba placere de lucratorul care manifesta aceste caracteristici. Pe de alta parte, harnicia e de obicei contopita cu dibacia. Versetul prezinta un contrast izbitor intre aceste doua tipuri de lucratori. 10:5 Cine strange vara, este un om chibzuit, cine doarme in timpul seceratului este un om care face rusine. Doarme. Ebr. radam, cuvantul pentru somn greu, nu doar pentru atipire. Un fiu lenes este totdeauna o rusine, dar lenevia in vremea seceratului este cu atat mai de neiertat, incat aduce ocara atat asupra fiului cat si asupra tatalui. Nebunia somnului in timp de criza e si mai tragica atunci cand e vorba de chestiuni spirituale. Trezirea din somn si intelegerea faptului ca ocazia mantuirii a trecut vor face ca oamenii sa spuna fara sa vrea cele mai triste cuvinte care s-au putut rosti vreodata: "Secerisul a trecut, vara s-a ispravit, si noi tot nu suntem mantuiti" (Ieremia 8,20). 10:6 Pe capul celui neprihanit sunt binecuvantari, dar gura celor rai ascunde silnicie. Binecuvantari. Pluralul scoate in evidenta plinatatea binecuvantarii recoltate de cel drept. Datorita faptelor lui pline de iubire, multi sunt indemnati sa invoce binecuvantari asupra lui (vezi v. 7; cap. 31,28). Gura celor rai ascunde silnicia. [Violenta acopera gura celui rau, KJV]. Asa cum e tradusa de KJV, expresia aceasta pare sa declare ca omul nelegiuit trebuie sa-si tina gura inchisa din cauza ca amintirea vinovata a relelor sale il impiedica sa se exprime. Propozitia poate fi tradusa si "gura celor rai ascunde silnicie". Intelesul atunci devine urmatorul: "prin cuvinte frumoase nelegiuitul acopere planurile sale rele" (vezi cap. 26,24). 10:7 Pomenirea celui neprihanit este binecuvantata, dar numele celor rai putrezeste. Pomenirea celui neprihanit. Nu ca oamenii rai ar fi uitati, ci mai curand ei sunt pomeniti cu teama si cu scarba, in timp ce oamenii buni sunt pomeniti cu placere (vezi Psalm 72,17). In felul acesta pomenirea celor rai e comparata corespunzator cu putreziciunea respingatoare. 10:8 Cine are o inima inteleapta primeste invataturile, dar cine are o gura nesocotita se prapadeste singur. Cine are o gura nesocotita. [Un nebun palavragiu, KJV]. Literal, "un nebun cu buzele". Inteleptul isi controleaza vorbirea si e gata sa asculte de invatatura si sa primeasca indrumare. Nebunul vorbeste neintelept, falindu-se cu faptele sale si vorbindu-i rau de altii. Intrucat e prea ocupat cu vorbirea ca sa mai si asculte de sfaturi, va cadea si va ajunge in ruina. 10:9 Cine umbla fara prihana, umbla fara teama, dar cine apuca pe cai strambe se da singur de gol. Fara prihana. LXX zice "cu simplitate". Bunatatea simpla a omului fara prihana il inarmeaza impotriva ispitelor lui Satana si dezarmeaza invidia si rautatea altor oameni (vezi Isaia 33,15.16). Se da singur de gol. Cel care apuca pe cai strambe, in legaturile lui cu Dumnezeu sau cu omul, e sigur ca se va da de gol. Multi sunt descoperiti si pedepsiti in viata aceasta. Aceia care nu sunt demascati in viata aceasta, li se va descoperi purtarea nelegiuita in ziua cand Dumnezeu va descoperi tainele inimii oamenilor (Luca 12,2.3). 10:10 Cine clipeste din ochi este o pricina de intristare, si cine are o gura nesocotita se prapadeste singur. Cine clipeste din ochi. O clipire din ochi ar putea sa para destul de nevinovata, dar adesea simbolul celui rau si viclean (vezi cap. 6,13). Planurile rele vin ca urmare a rautatii viclene a facatorului de rele prefacut, iar victimele nevinovate sufera intristare. Nebunul care vorbeste vrute si nevrute este pacatosul neintelept care se da singur de gol si care curand sfarseste prost. 10:11 Gura celui neprihanit este un izvor de viata, dar gura celor rai ascunde silnicie. Izvor de viata. Sau "fantana a vietii". Din gura celui bun ies cuvinte intelepte, sfatuitoare si ziditoare. Asemenea unui rau inviorator cuvintele acestea, daca sunt primite si ascultate de altii, aduc o viata noua si o crestere noua. E o cinste ca omul fara prihana sa fie astfel descris, deoarece despre Dumnezeu Insusi se spune ca este un izvor de ape vii (Psalm 36,9; Ieremia 2,13; cf. Ioan 4,14; 7,38). 10:12 Ura starneste certuri, dar dragostea acopera toate greselile. Ura starneste certuri. Iubirea si ura sunt puse aici in antiteza. Ura ii motiveaza pe aceia care cu premeditare produc neintelegere intre oameni prin barfeli (Ieremia 20,10.11; 5T 94, 241, 242). Pe de alta parte, iubirea iarta si uita; iubirea da la o parte orice necaz pe care l-ar fi suferit si e gata sa intoarca bine pentru rau (Matei 5,9; 6.12; 1 Corinteni 13,4-7; 1 Petru 4,8; 1 Ioan 2,9-11). 10:13 Pe buzele omului priceput se afla intelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fara minte. Celui fara minte. [Lipsit de intelegere, KJV]. Literal "celui fara inima". Inima era privita ca sediu al inteligentei. Cel fara minte cheama nuia pe spinarea sa in multe feluri: constiinta sa nu-i da pace prin mustrarile ei, el sufera biciuiri cu limba din partea multora din aceia cu care are de-a face si pe vremuri avea parte de biciuiri reale ordonate de judecatori (cap. 19,29; 26,3). LXX combina cele doua elemente din versetul acesta in felul urmator: "Cel care da nastere la intelepciune cu buzele sale loveste pe nebun cu o nuia". 10:14 Inteleptii pastreaza stiinta, dar gura nebunului este o pieire apropiata. Pastreaza stiinta. [Aduna stiinta, KJV]. Inteleptul invata de la toti cei pe care ii intalneste. Placerea si obiceiul lui sunt de a aprecia orice farama noua de stiinta si de a cauta sa o aseze la locul ei in bagajul lui de cunostinte. Drept urmare el este dotat cu stiinta si intelepciune pentru a face fata unor imprejurari critice neasteptate (vezi Matei 13,52). Nebunul are o experienta total opusa. El dispretuieste stiinta si intelegerea. Nu face efortul sa tina minte ceea ce e constrans sa invete. Ca o urmare fireasca, el este dotat prost pentru a face fata problemelor vietii. 10:15 Averea este o cetate intarita pentru cel bogat; dar prapadirea celor nenorociti, este saracia lor. Nenorociti. [Saraci, KJV]. Ebr. dallim, un cuvant care ii descrie pe saraci ca fiind din patura de jos, neajutorati, limitati, decazuti si ignoranti. In tarile dimprejurul Israelului, saracii erau lasati sa se zbata singuri si sa se afunde tot mai mult si sa coboare tot mai mult pe scara sociala. In Israel restrictiile privitoare la vinderea terenurilor, precum prevederile randuielilor pentru anul jubiliar si pentru anul al saptelea, urmareau sa previna atat saracia injositoare, precum si acumularea de pamant (Levitic 25,1-55). Saracia nu trebuie sa constituie distrugerea familiei. Aceia care se straduiesc sa puna la lucru toate capacitatile lor vor fi binecuvantati de Dumnezeu si vor fi capabili in general sa-si castige un mod de viata suficient de bun si de confortabil. Din nefericire, adesea saracia il devitalizeaza pe cel saraci si ii nimiceste increderea, asa incat multi cad prada disperarii. 10:16 Cel neprihanit isi intrebuinteaza castigul pentru viata, iar cel rau isi intrebuinteaza venitul pentru pacat. Cel neprihanit isi intrebuinteaza castigul pentru viata. [Munca celui neprihanit contribuie pentru viata, KJV]. Bogatele rasplatiri ale unei munci cinstite sunt puse in contrast cu rasplatirile amagitoare ale unei vieti de pacat. 10:17 Cine isi aduce aminte de certare apuca pe calea vietii; dar cel ce uita mustrarea apuca pe cai gresite. Pe. [Este, KJV]. Cuvintele "este in" [KJV] sunt adaugate. Propozitia poate fi tradusa si: "omul care pastreaza invatatura este o cale a vietii". Aceasta ar parea sa arate ca sfatul lui intelept si pilda lui buna fac din omul intelept o calauza, indrumand pe altii in alergarea lor. Pe de alta parte, traducerea KJV [si trad. Cornilescu] face o observatie la fel de valabila. Apuca pe cai gresite. [Rataceste, KJV]. Forma acestui verb in ebraica este cauzativa, sugerand ca acela care refuza sa ia seama la invatatura si mustrare duce pe altii in ratacire. 10:18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, si cine raspandeste barfele este un nebun. Buze mincinoase. Acela care nutreste ura in inima practica adesea inselaciunea si prefacatoria. Asa cum apare, versetul acesta este un exemplu de paralelism sintetic (vezi p. 24). Constructia este nenaturala printr-o serie de paralelisme antitetice. LXX pastreaza aceasta constructie din urma prin varianta ei: "Buzele cele drepte acopera vrajba, iar cei ce graiesc ocari, prea fara de minte sunt". 10:19 Cine vorbeste mult nu se poate sa nu pacatuiasca, dar cel ce-si tine buzele, este un om chibzuit. Cine vorbeste mult. [In multimea cuvintelor, KJV]. Limba este un madular greu de stapanit si cu uriase posibilitati atat spre bine cat si spre rau (Iacov 3,1-10). O limba careia i se ingaduie sa rosteasca o multime de cuvinte se afla in primejdia de a-l impinge pe cel pe care o are in multe forme de pacat. Exagerarea insoteste adesea vorbaria, iar exagerarea este o falsificare a adevarului. Mahalagismul si defaimarea nu sunt departe de acela care vorbeste mult si cauta sa faca senzatie. Inteleptul alege cu grija tot ce spune si isi aduce aminte ca intr-o zi va da seama de cuvintele sale (vezi Eclesiast 5,1-3; Matei 12,36; Iacov 3,2; 4T 331). 10:20 Limba celui neprihanit este argint ales; inima celor rai este putin lucru. Argint ales. Contrastul este intre cuvintele unui om bun si mintea si inima unui nebun. Cu toate ca inteleptul nu rosteste tot ce e in inima sa, ce spune e bun, porneste dintr-un izvor curat si este cantarit cu grija inainte de a fi rostit (vezi cap. 8,19). Cuvintele nelegiuitului sunt de mica valoare, deoarece mintea din care pornesc ele este stricata, fireasca si preocupata doar cu lucruri trecatoare. 10:21 Buzele celui neprihanit invioreaza pe multi oameni, dar nebunii mor fiindca n-au judecata. Buzele celui neprihanit. [Buze de neprihanire, KJV]. Cuvintele inteleptului hranesc pe toti cei care sunt gata sa le asculte. Aceia care nu iau seama la intelepciune nu numai ca nu pot sa hraneasca ("invioreze") pe altii, ci ei insisi mor de foame. 10:22 Binecuvantarea Domnului imbogateste, si El nu lasa sa fie urmata de nici un necaz. Binecuvantarea Domnului. Unii gandesc ca bogatiile depind doar de iscusinta si sarguinta; altii ca ele sunt rezultatul sansei. Dar fara binecuvantarea lui Dumnezeu nu poate exista bunastare adevarata si durabila. Daca Dumnezeu nu lucreaza impreuna cu omul acesta nu reuseste sa-si sporeasca averea, iar bogatiile se topesc atunci cand Dumnezeu nu adauga binecuvantarea Sa (vezi Hagai 1,5-9; Maleahi. 3,8-12). Sa fie urmata de nici un necaz. [Nu adauga nici un necaz la ea, KJV]. Bogatiile nu aduc totdeauna fericire. Un om trebuie sa aiba sanatate daca vrea sa se bucure de averea sa. Tot asa moartea aduce intristare in orice camin, bogat sau sarac. Bogatiile fara binecuvantarea lui Dumnezeu aduc adesea intristare, abatand inima celui care le are de la o pregatire pentru lumea viitoare la multumire si preocupare cu lumea aceasta. Dar bogatiile care vin odata cu binecuvantarea lui Dumnezeu vin fara bagaj de necazuri. Bogatia care este administrata ca o avere incredintata de Stapanul ceresc il fericeste pe administratorul credincios si pe aceia pentru care ea este intrebuintata (vezi Eclesiast 5,18.19). 10:23 Pentru cel nebun este o placere sa faca raul, dar pentru cel intelept este o placere sa lucreze cu pricepere. Sa faca raul. Versetul acesta poate fi tradus si "este usor pentru nebun sa aduca la indeplinire un gand rau, la fel pentru intelept [sa practice] intelepciunea". Un semn al nebunului este ca ii place sa faca rau. El stie diferenta dintre bine si rau, dar nu are un simtamant adanc al corectitudinii morale si nu-si infraneaza impulsurile de a face rau. Constiinta lui s-a impietrit atat de mult incat pare ca nu-i pasa de paguba pe care o face si de suferinta pe care o pricinuieste. In contrast direct omul cu pricepere ingaduie Duhului lui Dumnezeu sa lucreze asupra inimii sale atat de mult incat constiinta lui devine receptiva si sensibila. El isi da bine seama de urmarile faptelor sale si se desfata preocupandu-se ca ele sa faca binele altora (vezi Galateni 6,7). 10:24 Celui rau de ce se teme aceea i se intampla, dar celor neprihaniti li se implineste dorinta. De ce se teme. Adica presimtirile rele, de nenorocire care-l urmaresc pe cel nelegiuit. Cu toate ca multi facatori de rele merg inainte pe calea lor nelegiuita in aparenta nepasatori fata de rezultatele inevitabile ale purtarii lor, ei sunt bantuiti uneori de temeri intunecate cu privire la viitor. Nebunul cauta sa imprastie aceste temeri si incearca sa priveasca in mod usuratic perspectiva care-i sta in fata, dar ea e tot acolo. Nelegiuitul nu-si poate implini dorinta. Ceea ce doreste este sa mearga pe propria sa cale si totusi sa fie fericit. El doreste sa semene raul si totusi sa culeaga binele. Dar lucrul acesta nu se poate intampla niciodata. E in insasi natura pacatului ca in mod inevitabil sa aduca nenorocire si moarte, oricat de mult ar putea fi intarziata pedeapsa (vezi Iacov 1,15). Omul bun doreste sa fie regenerat, asa incat sa poata face bine si sa fie bun. E intentia lui aceea de a merge pe calea vietii si a fericirii. Cu cat doreste mai mult lucrul acesta cu atat e mai usor pentru Dumnezeu sa-i implineasca dorintele. Fericirea este urmarea inevitabila a neprihanirii, dupa cum intristarea este cea a pacatului (vezi Galateni 6,7). 10:25 Cum trece vartejul, asa piere cel rau; dar cel neprihanit are temelii vesnice. Cum trece vartejul. LXX traduce aceasta prima propozitie astfel: "cand trece pe alaturi furtuna, cel neevlavios dispare". Cand furtuna nenorocirii a trecut, au trecut si cei nelegiuiti, dar cei drepti sunt neclintiti (vezi Iov 21,18; Ioan 17,12-14). 10:26 Cum este otetul pentru dinti si fumul pentru ochi, asa este lenesul pentru cel ce-l trimite. Otetul. Produsul care rezulta ca urmare a fermentarii vinului, prin care alcoolul din vin se transforma in acid acetic. Produsul era socotit ca fiind daunator pentru dinti. LXX zice aici: "asa cum un strugure acru e daunator pentru dinti". Fumul. Pe vremea lui Solomon, oamenii cunosteau foarte bine cat de intepator era fumul de lemne, deoarece se pare ca erau cunoscute pe atunci sobele si cosurile, asa cum le avem noi azi. La fel de suparator este solul lenes care tot intarzie sa-si aduca la indeplinire insarcinarea. LXX reda ultima propozitie astfel: "tot asa nelegiuirea strica acelora care o practica". 10:27 Frica de Domnul lungeste zilele, dar anii celui rau sunt scurtati. Lungeste zilele. Compara cu Exod 20,12; Psalm 91,16; Proverbe 3,2; 9,11. Fagaduinta unei vieti lungi este conditionala. Istoria experientei omenesti descopera multe exceptii. Totusi o viata buna, traita in temere de Domnul, astfel incat nelinistile care distrug sufletul si mintea sunt inlaturate printr-o experienta vie a credintei, tinde in mod natural spre longevitate (vezi MH 281). Tot astfel, o viata fara credinta, fie ca este pacatoasa sau nu, tinde sa fie scurtata de irascibilitate si neliniste. Satisfacerea egoista a poftelor contribuie la deteriorarea fortelor vitale (vezi Psalm 107,17.18). Se poate pune intrebarea: Cum poate un centenar, care pe tot parcursul lungii lui vieti a avut tot felul de practici nesanatoase, sa atinga aceasta varsta avand o sanatate buna, in timp ce acela care a respectat constiincios regulile sanatatii, avand o varsta mult mai tanara, sa fie in stare sa aiba doar o conditie relativ buna a sanatatii? Raspunsul se afla partial in faptul ca oamenii se nasc cu organisme mai puternice sau mai fragile, mostenite de inaintasii lor. Unii mostenesc un organism atat de robust incat pot sa abuzeze de el in tot cursul vietii, aparent fara urmari negative, in timp ce altii trebuie sa exercite multa grija pentru ca sa-si poata mentine sanatatea intr-o stare suficient de buna. Un alt factor este dezvoltarea si mediul din timpul copilariei. Acestea contribuie foarte mult la intarirea sau alterarea organismului inainte ca cel in cauza sa fie destul de mare pentru a-si avea grija de propria sa sanatate (vezi 3T 140, 141). 10:28 Asteptarea celor neprihaniti nu va fi decat bucurie, dar nadejdea celor rai va pieri. Asteptarea. [Nadejdea, KJV]. Astazi nadejdea crestinului este concentrata asupra noului pamant, unde fiecare ambitie nobila, acum atat de des impiedicata, va fi realizata, fiecare dorinta curata va fi gustata cu placere, fara amestecul nici celei mai slabe urme de tristete. Infrangerea nu va fi cunoscuta, si fiecare succes va deschide calea pentru realizari si mai mari. Despartiri triste nu vor veni ca sa umbreasca ochii. Salutarile de ramas bun la calatorie vor inceta sa fie preludiul unor ceasuri lungi de ingrijorata asteptare (vezi Apocalipsa 21,4; GC 675-678), deoarece fiecare calatorie va fi sigura si reusita si va duce la o fericita reintoarcere. Nadejdea. [Asteptare, KJV]. Pacatosul are atacuri repetate de teama (vezi la v. 24), dar el se convinge singur ca pana la urma totul va iesi bine chiar daca Il sfideaza fatis pe Dumnezeu si traieste in conflict cu legile vietii. Indelunga rabdare a lui Dumnezeu explica in parte falsa lui nadejde. Din cauza ca nelegiuirea lui nu e pedepsita indata si este pus la proba in continuare, cel nelegiuit se impietreste in raul sau si se bizuieste pe bunatatea lui Dumnezeu (vezi Eclesiast 8,11; Romani 2,4; 2 Petru 3,9). Chiar in clipa cand nadejdea celui drept sta sa se implineasca, asteptarea celui nelegiuit piere cu totul, lasandu-l pe pacatos neajutorat si deznadajduit, cunoscand ca e pentru totdeauna prea tarziu ca sa schimbe a schimba mirajul sau egoist cu certitudinile marete ale acelora care au fost gata sa se predea lui Dumnezeu. 10:29 Calea Domnului este un zid de aparare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac raul. Zid de aparare. [Tarie, KJV]. Ebr. ma'oz, "un loc de refugiu" sau "un mijloc de scapare". Calea Domnului este o fortareata sigura in jurul celor care Ii slujesc (vezi Psalm 91,2; cf. Iov 1,10). Dumnezeu prevede fiecare atac al vrajmasului asupra celor drepti si e capabil sa le dejoace orice miscare, asa incat sa aduca victoria celor drepti. Cei nelegiuiti si cu inima impietrita pierd protectia lui Dumnezeu si, lipsiti de ocrotirea lor, sunt nimiciti (vezi PP 325). 10:30 Cel neprihanit nu se va clatina niciodata, dar cei rai nu vor locui in tara. Nu se va clati niciodata. Solomon vorbea in primul rand despre starea celor doua categorii din viata aceasta, cu toate ca afirmatia lui e adevarata si cu privire la viata viitoare. Cu toate ca cei drepti sunt continuu luati si dusi de moarte si toti dreptii vor fi dusi impreuna la cer in timpul celor o mie (Apocalipsa 20,1), totusi ei sunt atat de sigur asezati ca mostenitori si stapani ai acestui pamant, ca si cum nu l-ar fi parasit niciodata. Moartea lor e doar un somn, vizita lor in cer e doar o scurta ramanere in casa Tatalui inainte de a-si lua in primire locuinta vesnica de pe pamant. Lumea aceasta nu a incetat niciodata sa fie caminul lor cu adevarat (vezi Isaia 45,18). Cei nelegiuiti si-au alipit inima de un fel de viata lumesc. Idealul lor in ce priveste o viata vesnica este o existenta in care sa poata trai tot atat de senzual si de lacom ca in viata prezenta. Pacatosul nu ar fi fericit in prezenta lui Dumnezeu. Cerul nu ar avea nici o placere pentru el. El este exclus de propria sa nepotrivire din mediul acela sfant (vezi SC 19,20). 10:31 Gura celui neprihanit scoate intelepciune, dar limba stricata va fi nimicita. Scoate. Literal, "aduce roada intelepciunii". Gura celui drept genereaza intelepciune tot atat de natural cum un pom bun produce roade. Incercarea artificiala de a naste intelepciune, cand lipseste din inima, esueaza ca si incercarea de a face ca lumina cuiva sa straluceasca, atunci cand nu exista lumina (vezi Matei 5,16). Nimicita. [Taiata, KJV]. Probabil este continuata pilda unui pom roditor. Limba stricata, care vorbeste doar lucruri inselatoare si rele va fi taiata, asa cum o ramura bolnava este indepartata prin taiere de mana gospodarului (vezi Matei 3,10; 12,36.37). 10:32 Buzele celui neprihanit stiu sa vorbeasca lucruri placute, dar gura celor rai spune rautati. Lucruri placute. [Ceea ce e acceptabil, KJV]. Omul bun evita constient cuvinte care ar putea rani sau ofensa, pentru ca isi da oarecum seama de suferinta care e provocate de cuvinte rostite neatent sau necugetat, precum si de cuvintele malitioase sau rautacioase. In decursul veacurilor, consideratia aceasta a facut parte din fondul general al bunului simt. Studii recente in psihiatrie scot iveala ca tulburarea pricinuita de cuvinte poate sa fie, in multe cazuri, mult mai mare si paguba mult mai adanca decat s-ar fi banuit. Aceia care se aseaza sub paza ingerilor Cerului vor primi tarie ca sa evite jignirea prin cuvinte si prin fapte (vezi COL 341, 342). Spune rautati. "Spune" e un cuvant adaugat. Am putea sa adaugam pe "stie" ca in propozitia anterioara, sau simplu "este". Omul rau spune rautati tot atat de inconstient cum spune omul bun cuvinte bune; deoarece in ambele cazurile cuvintele rostite de buze izvorasc din inima (vezi Matei 12,34-37). Dar amandoi tot atat de deliberat se gandesc sa vorbeasca in modul care corespunde naturii lor renascute sau nerenascute. Omului nelegiuit ii face o deosebita placere sa chinuiasca pe altii si nu-i pasa de raul pe care il provoaca. El foloseste cuvinte stricate pentru a-si aduce la indeplinire planurile rele. Avand in vedere aceste consideratii, cat de important este ca fiecare om care se lupta sa biruiasca (1 Corinteni. 9,25) sa aiba o grija stricta de buzelor sale (1 Petru 3,10)! COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 44CT 278; 4T 410; 5T 178, 180 9� 3T 108 19� 4T 331; 5T 437 20� AH 440 22� Ed 142; FE 233; MH 448; PK 60 27� ML 149; CH 28 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: