English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Proverbe

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Proverbe, 1


1:1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, imparatul lui Israel,

Pildele lui Solomon. [Proverbele lui Solomon, KJV]. Cu privire la sensul cuvantului "proverbe" vezi introducere, p. 945. Aceste proverbe sau aforisme sunt date in paralelismul masurat, caracteristic poeziei ebraice. Solomon era excelent calificat pentru sarcina de a scrie aceste zicatori. El era inzestrat cu o masura de intelepciune care constituia minunea intregii lumi (1 Regi 3,12; 10,23-25). Era un observator atent al lucrurilor create de Dumnezeu, iar raporturile lui cu oamenii din toate natiunile marea acest depozit de cunostinte si pricepere (vezi 1 Regi 4,29-34; 10,1-3).



1:2 pentru cunoasterea intelepciunii si invataturii, pentru intelegerea cuvintelor mintii;

Intelepciunii. ebr. chokmah, un cuvant care apare de 141 de ori in Biblie si care e tradus aproape fara exceptie "intelepciune". Chokmah cuprinde o serie de idei: (1) iscusinta tehnica (Exod 28,3; 35,26; 1 Regi 7,14); (2) iscusinta, agerime de minte (1 Regi 2,6; 3,28; Iov 39,17; Isaia 10,13; 29,14); (3) intelepciunea omeneasca, practica (1 Regi 4,30; Isaia 47,10); (4) intelepciunea evlavioasa (Deuteronom 4,6; Psalm 37,30; 90,12;Proverbe 10,31; Isaia 33,6; Ieremia 8,9); (5) intelepciunea ca atribut al lui Dumnezeu (Psalm 104,24; Proverbe 3,19; Ieremia 10,12; 51,15); (6) intelepciunea divina personificata (Proverbe 8,1-36; 9,1-6); (7) intelepciunea omeneasca ideala (Psalm 111,10; Proverbe 1,2; etc.).

"Intelepciunea" se deosebeste de "cunostinta" " (ebr. da'ath, v. 7) prin aceea ca "intelepciunea" are de-a face cu caracterul si purtarea, in timp ce "cunostinta" este in primul rand iluminare intelectuala. Cunostinta poate fi doar o adunare de date fara legatura intre ele si neorganizate, fara capacitatea de a aplica aceste date la viata practica. Intelepciunea este facultatea de a fi in stare sa folosesti in mod practic cunostintele. Un pas intermediar poate fi conceput prin termenul "pricepere" " (ebr. binah, v. 2). Priceperea implica abilitatea de a evalua si organiza cunostintele, un cadru esential pentru intelepciune.

Intelepciunea atat de mult inaltata in cartea Proverbelor este o agerime practica, asa cum se descopera pe sine in caracterul moral si religios ideal. Diferitele aspecte ale intelepciunii descriu caracteristicele cuiva care a atins standardele lui Dumnezeu. Intelepciunea descrisa de Solomon este cuprinzatoare prin aceea ca patrunde in toate fazele vietii practice. Ea nu desparte evlavia de indatoririle obisnuite ale vietii. In experienta cuiva care are adevarata intelepciune, fiecare gand si fiecare fapta au relatie cu cerintele lui Dumnezeu.

In loc de "intelepciunea" ideala, NT vorbeste despre "neprihanire" (Mat 6,33), "sfintenie" (2 Corinteni 7,1; Evrei 12,10), "iubire" (1 Corinteni 13), dar intelege prin acestea o caracteristica asemanatoare. Accentul in toate aceste conceptii este pus pe caracterului si nu pe ritualismului sau chiar pe dogma din moment ce el are legaturi cu crestinismul teoretic.

Cunostinta si priceperea sunt temelia intelepciunii. Exercitarea intelepciunii este o functie a mintii inteligente. Adevarata cunostinta nu e garantia a unei actiuni bune, dar o actiune bimi este insotita de o cunostinta despre ceea ce este bine si depinde de ea. Legatura dintre cele doua conceptii este pregnant aratata in urmatoarea afirmatie: "Adevarurile cuvantului lui Dumnezeu sunt declaratiile Celui Prea Inalt. Acela care face din aceste adevaruri o parte a vietii sale devine in orice privinta o faptura noua. Nu i se dau puteri mintale noi, dar e inlaturat intunericul care prin ignoranta si pacat ii umbrise priceperea. Cuvintele: ‚Si va voi da o inima noua' inseamna "va voi da o minte noua". O schimbare a inimii e totdeauna insotita de o convingere clara cu privire la datoria crestina si de o intelegere a adevarului. Acela care da Scripturilor o atentie deosebita,insotita de rugaciune, va dobandi o intelegere clara si o judecata sanatoasa, ca si cand prin intoarcerea la Dumnezeu ar fi atins o treapta mai inalta de inteligenta" (E.G. White, RH 18 dec. 1913).

Invataturii. Ebr. musar, din radacina yasar, "a mustra", "a disciplina", "a corecta" sau uneori, "a pedepsi". Musar poate sa insemne insemna totodata rezultatul invataturii si, deci, sa fie echivalent cu intelepciunea.

Cresterea in intelepciune este rezultatul invataturii, dar numai invatatura aceea care isi are ca obarsie descoperirea divina. Biblia este adevarata temelie a unei astfel de invataturi



1:3 pentru capatarea invataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire;

Bun simt. [Intelepciune, KJV]. Ebr. śekel, un cuvant care este deosebit de acela care e tradus "intelepciune" din v. 2. Śekel inseamna "chibzuinta", "patrundere", "bun simt". Totusi,

cuvantul este sinonim cu intelepciunea. Poezia ebraica in mod caracteristic multiplica sinonimele. Acestea trebuie sa fie intelese ca expresii paralele si nu ca idei distincte una de alta. Efectul unei atari multiplicari de expresii este de a socate in evidenta bogatia de continut a subiectului in studiu si de a-i da subiectului paleta completa a aspectelor lui.



1:4 ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta,

Sa dea. Versetele 4-6 arata pentru cui ii e adresata cartea: celui simplu, celui tanar si celui intelept.

Agerime de minte. Ebr. 'ormah, "agerime", "prevedere". Cuvantul poate fi folosit fie intr-un sens rau, ca in Exod 21,14 (tradus "viclenie") sau intr-un sens bun, ca aici si in Proverbe 8,5.12.



1:5 sa asculte insa si inteleptul, si isi va mari stiinta, si cel priceput, si va capata iscusinta

Inteleptul. Ne-am putea astepta ca inteleptul sa evite cartea aceasta ca nefiindu-i necesara, dar un astfel de om, stie bine ca doar a atins marginile comorilor bogate ale universului si va folosi bucuros un ajutor ca acela pe care numai Dumnezeu il poate da.



1:6 pentru prinderea intelesului unei pilde sau al unui cuvant adanc, intelesul cuvintelor inteleptilor si al cuvintelor lor cu talc.

Intelesul... unui cuvant adanc. [Interpretarea, KJV]. Ebr. melisah, "o satira", "un poem batjocoritor" (Habacuc 2,6). Aici probabil "imagine" sau "enigma". Cuvintelor lor cu talc. Sau "ghicitori", aluzii enigmatice care cer explicatie.



1:7 Frica Domnului este inceputul stiintei; dar nebunii nesocotesc intelepciunea si invatatura.

Frica Domnului. Adica respectul de Domnul. Frica de Domnul este acea atitudine respectuoasa compusa din iubire, infiorare si recunostinta care distinge pe cei care si-au dat seama de propria lor nevrednicie si au aflat mantuirea in planul milostiv al lui Dumnezeu. Nu exista forma de educatie intelectuala care sa se poata compara cu studierea plina de ravna a Scripturilor.

Inceputul. Ebr. re'shith. Cuvantul acesta poate sa insemne si "partea principala". Temerea de Domnul nu numai ca este primul pas in obtinerea oricarei cunostinte adevarate, dar este si punctul central al cunostintei. Daca cunostinta nu conduce la o deplina predare a vietii lui Isus Hristos, ea si-a gresit tinta. "Nu numiti stralucit pe nici un om care nu are intelepciunea de a-L alege pe Domnul Isus Hristos - Lumina si Viata lumii. Superioritatea unui om e determinata de insusirea de catre el virtutilor lui Hristos" (E. G. White, scrisoarea 106, 15 iulie 1902).

Nebunii nesocotesc. In VT sunt folosite de obicei doua cuvinte deosebite pentru nebun: (1) 'ewil si (2) kesil. Ambele inseamna persoane proaste. Ambele apar deseori in Proverbe si Eclesiastul si rareori in alta carte a VT. Din cauza ca nebunul este pus in contrast cu inteleptul care are temere de Dumnezeu, el este zugravit ca un pacatos nepocait. Solomon prezinta contrastul dintre aceia care invata tot mai mult despre Dumnezeu si caile Lui si aceia care se abat de la neprihanire si apuca pe cararea mortii vesnice. Nebunii - aceia care nu se tem de Domnul, fie dintr-o nepasatoare iubire de placeri sau o sfidare incapatanata, resping adevarata intelepciune. Oricat de multa cunostinta ar acumula, lipsa punctului central adevarat ii dezechilibreaza, facandu-i robi ai unor filosofii desarte.



1:8 Asculta, fiule, invatatura tatalui tau, si nu lepada indrumarile mamei tale!

Fiule. O forma comuna de adresare din partea unui invatator catre elevii sai; asa poate fi folosita aici. Dar mentionarea mamei sugereaza o legatura mai personala, ca si cum Solomon ar fi transmis fiului sau roadele propriei sale experiente. Alaturi de frica de Domnul se afla ascultarea respectuoasa de parinti. "Invatatura" cuprinde in sine ideea de disciplina, sugerand faptul ca tatal ar trebui sa fie autoritatea fundamentala din camin. Cu toate acestea mama are cel mai mult de-a face cu educarea copiilor, si adesea se intampla ca delicata calauzire a mamei tine pe un tanar pe cararea binelui sau il aduce inapoi cand se rataceste.



1:9 Caci ele sunt o cununa placuta pe capul tau, si un lant de aur la gatul tau.

Cununa placuta. [Podoaba gingasa, KJV]. Cat de putini copii poarta gingasa podoaba a ascultarii voioase! Nu lanturile constrangerii, ci lanturile onoarei ii asteapta pe aceia care dau atentie parintilor lor, precum Iosif si Daniel (Genesa 41,42; Dan 5,29).



1:10 Fiule, daca niste pacatosi vor sa te amageasca, nu te lasa castigat de ei!

Nu te lasa castigat. [Nu consimti, KJV]. O reiterare a faptului ca vointa este suverana. Nici omul, nici diavolul nu ne pot face sa pacatuim decat convingandu-ne sa voim sa pacatuim (vezi Romani 6,13). Sufletul trebuie sa aiba in vedere actul pacatos inainte ca pasiunea sa poata domina ratiunea (vezi 5T 177). Uneori, oameni care au rezistat multa vreme, se supun nelegiuirii, parandu-li-se ca au facut tot ce se putea astepta de la ei. Dar ispita, indiferent cat de puternica, nu e niciodata o scuza pentru pacat. Chiar daca presiunea creste odata cu rezistenta continua, vointa trebuie sa invete sa zica NU - pana la sfarsit.



1:11 Daca-ti vor zice: Vino cu noi! Haidem sa intindem curse ca sa varsam sange, sa intindem fara temei laturi celui nevinovat;

Sa intindem curse ca sa varsam sange. Acest apel indraznet la cruzime si lacomie ar parea sa aiba putine paralele in aceste vremuri civilizate. Dar pasiunile omului nerenascut nu s-au schimbat. Crime cu sange rece, savarsite pentru motive obscure, precum dorinta de publicitate sau satisfacerea curiozitatii, caracterizeaza epoca noastra. Jafurile lipsite de mila, care aduc multa suferinta celor nevinovati si nevoiasi, sunt incidente care au loc zilnic. Versetele acestea sunt o avertizare foarte necesara pentru tinerii de astazi.



1:12 haidem sa-i inghitim de vii, ca locuinta mortilor, si intregi, ca pe cei ce se pogoara in groapa;

Verset ce nu a fost comentat.

1:13 vom gasi tot felul de lucruri scumpe, si ne vom umple casele cu prada;

Ne vom umple casele. Aici e descris factorul determinant al hotiei. Flatati de oferta de a deveni membru al unui grup cunoscut si de a beneficia din profitul faptelor rele, cei lacomi si lenesi sunt usor convinsi sa se alature. Partea urmatoare (v. 15-19) arata cat de zadarnica este nadejdea unui castig permanent si satisfacator din jefuirea altora.



1:14 vei avea si tu partea ta la fel cu noi, o punga vom avea cu totii!

Verset ce nu a fost comentat.

1:15 fiule, sa nu pornesti la drum cu ei, abate-ti piciorul de pe cararea lor!

Sa nu pornesti la drum cu ei. Autorul prezinta motivele pentru care o viata de crime - sau chiar numai incercarea de a scoate profituri excesive la adapostul legii - nu renteaza. Este primejdioasa chiar si doar o relatie intamplatoare cu facatorii de rele, deoarece ei par sa fie impinsi la fapte lor rele de o forta mai presus de ei insisi , iar asocierea cu ei va perverti in asa fel ideile cuiva despre bine si rau incat se va trezi ca se alaturi felului lor de viata.



1:16 Caci picioarele lor alearga la rau, si se grabesc sa verse sange.

Picioarele lor alearga la rau. Rapiditatea degradarii celui care si-a legat soarta de cei rai este inspaimantatoare. Nu dupa multa vreme constiinta este atat de mult impietrita incat gandul uciderii devine ceva normal chiar pentru un tanar care a fost crescut in frica de Domnul.



1:17 Dar degeaba se arunca latul inaintea ochilor tuturor pasarilor;

Se arunca latul. Rezultatele nesatisfacatoare ale unei vieti de faradelegi sunt atat de comun si evident prezentate incat cineva care are macar inteligenta unei pasari ar trebui sa fie destul de intelept sa evite cursa care-i este pusa inainte.



1:18 caci ei intind curse tocmai impotriva sangelui lor, si sufletului lor isi intind ei laturi.

Impotriva sangelui lor. Activitatile nelegiuite duc inevitabil la distrugerea celor care le practica. Putini au un profit financiar permanent si chiar si acestia isi pierd fericirea si linistea pe care numai cinstea o poate asigura. Fortati de teama de a nu fi tradati raman in relatii bune cu asociati cei rai si nu pot sa scape din capcana in care au intrat cu atata mandrie. Singura cale de iesire este pocainta, care cuprinde in sine vointa de a plati pedeapsa pentru faptele lor rele.



1:19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de castig: lacomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Aduce pierzarea. Omul lacom e nepasator fata de suferintele saracilor pe care-i apasa si a caror viata poate ca o scurteaza prin lipsuri, fie prin violenta, fie prin practici comerciale legale. Avertizarile enumerate aici arata ca un astfel de pacat va aduce propriile lui consecinte rele in viata aceasta, precum si in ziua judecatii (vezi Romani 6,23; Iacov 1,14.15).



1:20 Intelepciunea striga pe ulite, isi inalta glasul in piete:

Intelepciunea striga. In partea intai a cartii, intelepciunea este personificata cu o femeie curata si nobila. Ebraica foloseste un substantiv la plural, chokmoth, pentru intelepciune (aici si in cap. 9,1; 24,7) cu un verb la singular. Chokmoth este probabil pluralul puterii, stand pentru tot felul de intelepciuni. Unii sustin ca chokmoth ar trebui sa fie chokmuth, o forma singulara abstracta.



1:21 striga unde e zarva mai mare; la porti, in cetate, isi spune cuvintele ei:

Verset ce nu a fost comentat.

1:22 Pana cand veti iubi prostia, prostilor? Pana cand le va placea batjocoritorilor batjocura, si vor uri nebunii stiinta?

Pana cand? Versetele 22-33 redau cuvintele pe care se spune ca le rosteste intelepciunea. Observati progresia in etape a vinovatiei: cel simplu care nu recunoaste nevoia de instruire in neprihanire, cei care rad pe fata de calea cea buna, si raufacatorii invederati care sunt numiti nebuni. Cei simpli si batjocoritorii sunt prea ocupati cu lucrurile de nimic si cu mandria ca sa poata lua aminte la avertizari, iar nebunii urasc in mod deschis neprihanirea si i se impotrivesc.



1:23 Intoarceti-va sa ascultati mustrarile mele! Iata, voi turna duhul meu peste voi, va voi face cunoscut cuvintele mele

Voi turna duhul meu. Daca cei simpli, batjocoritorii sau chiar nebunii s-ar intoarce si ar asculta, intelepciunea i-ar invata si i-ar umple de spiritul cunostintei esentiale. In acelasi timp, Duhul lui Dumnezeu le-ar lamuri cuvintele convingerii si i-ar duce la pocainta. Masura Duhului e determinata de capacitatea celui care accepta, nu de Dumnezeu care ofera (vezi GC 477).



1:24 Fiindca eu chem si voi va impotriviti, fiindca imi intind mana si nimeni nu ia seama,

Va impotriviti. [Ati refuzat, KJV]. Continuand sa vorbeasca vorbind atat celor indiferenti cat si oponentilor activi, intelepciunea descrie rezultatele ingrozitoare si inevitabile ale neglijentei de a lua in seama apelul de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Acesti oameni neintelepti merg pe calea lor, surzi la cuvintele de avertizare si orbi la bratele care le fac semne.



1:25 fiindca lepadati toate sfaturile mele, si nu va plac mustrarile mele,

Lepadati. Ebr. para', "a lasa singur", "a neglija". Cei care leapada indurarea lui Dumnezeu sunt descrisi nu ca si cum nu ar cunoaste binele sau ca ar pretinde ca mantuirea ni are valoare, ci ca unul care sunt prea ocupati cu lucruri marunte sau prea impietriti in ca sa tina seama de apel (Luca 14,18; Fapte 24,25). Ei nu sunt pagani, ci credinciosii nepasatori sau decazuti. E primejdios sa amanam ziua cand sa raspundem chemarilor staruitoare ale intelepciunii.



1:26 de aceea si eu, voi rade cand veti fi in vreo nenorocire, imi voi bate joc de voi cand va va apuca groaza,

Voi rade. Asa cum cei simpli au trecut batjocoritori pe langa oferta de mantuire, intelepciunea trece si ea pe langa soarta lor grea. De asemenea cum nebunii si batjocoritorii au ras de calea vietii, asa strigatele lor dupa indurare vor fi intampinate cu executare solemna a judecatii.



1:27 cand va va apuca groaza ca o furtuna, si cand va va invalui nenorocirea ca un vartej, cand va da peste voi necazul si stramtorarea.

Necazul. "Necazul" si "stramtorarea" sunt sinonime, insemnand literal "stoarcere si ingustime", in contrast cu libertatea unei domeniu larg. Nu se spune ca intelepciunea aduce dezastrul. Acestea vin ca rezultat al neglijarii invataturii intelepciunii si al refuzului protectiei divine pe care intelepciunea le ofera.



1:28 Atunci ma vor chema, si nu voi raspunde; ma vor cauta, si nu ma vor gasi.

Atunci ma vor chema. Cand Dumnezeu, prin intelepciune, a chemat si a facut semne, ei n-au vrut sa ia seama. Acum ei cer in zadar o cunoastere mantuitoare a Domnului (vezi Amos 8,11.12).

Cand se afla furtuna si cutremur, in razboi si lipsa, oameni nepasatori si pacatosi se adreseaza adesea lui Dumnezeu cerand salvare si fagaduiesc schimbarea vietii daca ii scapa din primejdie. Prea adesea, totusi, cand pacea si linistea revin, ei isi rad de fagaduinta data in vreme de necaz. Desi este adevarat ca iminenta mortii aduce uneori pocainta adevarata, o mantuire in ultimul ceas rareori este oferita celor care n-au raspuns multa vreme chemarii Duhului Sfant.

Cea mai mare si mai ingrozitoare implinire a acestei profetii va avea loc la sfarsitul istoriei omenirii. Cand Duhul lui Dumnezeu va fi definitiv respins si protectia harului va fi inlaturata, cei nepocaiti se vor vedea la cheremul unui stapan crud pe care l-au ales ca sa-l slujeasca in locul lui Dumnezeu (vezi GC 614).

De ce nu exista raspuns? Pentru ce rade Dumnezeu de aceste biete suflete pentru care L-a dat pe Fiul Sau? A spune ca Dumnezeu rade e, fireste, un limbaj figurat. De fapt Dumnezeu e adanc indurerat cand oamenii se intorc impotriva Lui (vezi Ezechiel 33,11; Osea 11,8). Totusi, oamenii sunt agenti morali liberi, iar Dumnezeu nu impiedica rezultatele unui fel de comportament pe care si l-au ales singuri. In acelasi timp El face totul cu putinta sa-i impiedice pe oameni sa faca o alegere gresita. El face apel la toti sa se intoarca, chiar daca multa vreme au fost vrajmasi ai binelui (Ezechiel 18,21; Mat 11,28; Romani 5,8; Apocalipsa 22,17).



1:29 Pentru ca au urat stiinta, si n-au ales frica Domnului,

Au urat stiinta. Cand aveau inimi destul de receptive pentru a fi impresionabile, ei au refuzat sa-I ingaduie Duhului lui Dumnezeu sa lucreze in ei. Acum inimile li s-au impietrit, iar caracterul nu se mai schimba. Acum este prea tarziu. Orice pocainta simulata e doar o dorinta de a scapa de rezultatele groaznice ale pacatelor lor. Chiar daca acestor oameni li s-ar acorda inca o sansa, aceasta nu ar produce nici o schimbare.

Adevarata iertare nu este doar o simpla scuzare a pacatului, ci o curatire a pacatosului (1 Ioan 1,9). Fara o supunere adevarata fata invatatura si controlul Duhului Sfant si fara o dorinta sincera de a fi schimbat, nici un pacatos nu poate fi salvat.

N-au ales. Temerea de Domnul ar fi fost pentru ei inceputul cunostintei mantuitoare (v. 7). Acesti oameni nu au dorit o atare cunostinta, pentru ca ea s-ar fi amestecat in placerea lor pentru fapte nelegiuite. Acum ar dori sa evite consecintele inevitabile.



1:30 pentru ca n-au iubit sfaturile mele, si au nesocotit toate mustrarile mele.

Verset ce nu a fost comentat.

1:31 De aceea se vor hrani cu roada umbletelor lor, si se vor satura cu sfaturile lor.

Umbletelor lor. Nu e un act de putere arbitrara din partea lui Dumnezeu acela care ii alunga pe nelegiuiti din fata Sa (Osea 13,9; 14,1). Cei nepocati in persoana si-au pus vointa pe o pozitie contrar opusa Izvorului vietii, asa ca prezenta Lui iubitoare va fi pentru ei un foc mistuitor (vezi DA 764, 107; GC 36). Cei nepasatorii si cei impietriti sufera o soarta asemanatoare, deoarece nici ei nu sunt potriviti sa traiasca intr-o lume desavarsita. Pentru ei, viata vesnica intr-un mediu lipsit de pacat ar fi un chin vesnic; moartea este o eliberare milostiva de chinurile unor regrete vesnice (vezi SC 20).



1:32 Caci impotrivirea prostilor ii ucide, si linistea nebunilor ii pierde;

Impotrivirea. [Abaterea, KJV]. Tocmai alegerea de a-L respinge pe Dumnezeu din cauza preocuparii cu bogatiile lumii acesteia va aduce nimicire multora din aceia care erau convinsi ca vor avea viata vesnica (vezi Ieremia 8,5).



1:33 dar cel ce m-asculta va locui fara grija, va trai linistit si fara sa se teama de vreun rau.

Cel ce m-asculta. Aceia care iau seama la sfatul intelept al lui Dumnezeu si asculta de preceptele intelepciunii raman linistiti intr-o lume de nenorociri. Desi inima le e miscata de mila pentru cei ce sufera, ei n-au nici o teama pentru ei insisi. Ei privesc inainte cu incredere catre mantuirea care a fost fagaduita (vezi Psalm 16,9).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

54T 361

7�

7T 71

8-10�

4T 208

10�

AH 459, 466; CG 218; ML 215; MYP 334; 3T 47

15�

ML 215

20-33�

4T 208

23�

MYP 334

24.25�

GC 642

24-26�

2T 41

24-31�

PP 558; 5T 72

24-33�

1T 263

25.26�

1T 81

26�

1T 269

27�

GC 644

27.28�

1T 82

28�

MYP 334

29�

GC 286

30-32�

PP 739

31�

GC 286

33�

GC 285; MYP 334; PP 558

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: