Printable ModeFilipeni, 4
|
4:1 De aceea, preaiubitii si mult doritii mei frati, bucuria si cununa mea, ramaneti astfel tari in Domnul, preaiubitilor! De aceea. In original epistola nu era impartita in capitole, deci versetul acesta urmeaza natural dupa cap. 3:21. Drept concluzie la cel spuse in cap. 3,20.21, apostolul ii indeamna sa fie tari in credinta. Prea iubitii si mult doritii mei frati. Se pare ca apostolul nu gaseste cuvintele potrivite pentru a-si exprima dragostea fata de filipeni. El aduna termeni de afectiune, staruind mai ales asupra cuvintelor ,,prea iubitii”. Le spune despre dorinta sa de a-i vedea, vorbind din nou, ca si in cap. 1,8, despre sentimentele sale. Bucuria. Credinciosii filipeni erau obiectul sau cauza bucuriei apostolului. Pavel foloseste aceleasi cuvinte cu privire la tesaloniceni (1 Tesaloniceni 2,19). Cununa. [,,Coroana”, KJV]. Gr. stephanos, ,,o cununa de biruitor”, nu o diadema regala (vezi comentariul de la Matei 27,29; Apocalipsa 12,3). Filipenii erau cununa de biruinta a lui Pavel, dovedind ca apostolul nu alergase in zadar (Filipeni 2,16). Ramaneti astfel tari. [,,Stati astfel tari”, KJV]. Gr. steko (vezi comentariul de la cap. 1,27). Avand in vedere perspectiva glorioasa descrisa in cap. 3,20.21, Pavel ii incurajeaza pe filipeni sa ramana sau sa stea tari. El ii indeamna sa fie vrednici de cetatenia lor cereasca. In Domnul. O expresie favorita a lui Pavel, pe care o foloseste cam de 40 de ori (Romani 16,2.8.11–13.22; etc.). Pentru expresia similara, ,,in Hristos Isus”, vezi comentariul de la Romani 8,1. 4:2 Indemn pe Evodia si indemn pe Sintichia sa fie cu un gand in Domnul. Indemn. [,,Implor”, KJV]. Gr. parakaleo, ,,a indemna” (vezi comentariul de la Matei 5,4). Acest cuvant este repetat pentru a arata ca Pavel le indeamna pe fiecare din cele doua membre ale bisericii si poate sugera ca amandoua erau vinovate. Dar in acest caz el nu face nici o deosebire cu privire la persoana care are dreptate si cea gresita. Astazi, atunci cand membrii bisericii sunt in neintelegere, fiecare ar trebui sa caute impacarea, fara a astepta ca celalalt sa ia initiativa (vezi comentariul de la Matei 18,15). Evodia. Mai bine ,,Euodia” insemnand ,,calatorie placuta”. Atat Evodia cat si Sintichia sunt nume feminine grecesti. Cu privire la pozitia inalta a femeilor in biserica macedoneana, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 16,13; 17,4.12. Sintichia. Gr. Suntuche, de la suntungchano, ,,a se intalni cu”, de aici avand poate sensul de ,,cunostinta placuta”. Cu un gand. [,,Cu acelasi gand”, KJV]. Reiese ca Evodia si Sintichia aveau o neintelegere, dar nu suntem informati cu privire la cauza acesteia. Se poate sa nu fi fost o amenintare serioasa la adresa bisericii, dar chiar si o problema mica poate aduce tulburare intr-o comunitate linistita si disciplinata. Asa ca Pavel aplica indemnul dat mai inainte (vezi comentariul de la cap. 2,2). El foloseste din nou cuvintele ,,in Domnul”. Daca fiecare din aceste doua surori ar fi avut acelasi gand ca Hristos, ar fi fost in armonie cu cealalta. Relatia cu Hristos este leacul pentru bolile bisericii. 4:3 Si pe tine, adevarat tovaras de jug, te rog sa vii in ajutorul femeilor acestora, care au lucrat impreuna cu mine pentru Evanghelie, cu Clement si cu ceilalti tovarasi de lucru ai mei, ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. Si. Dovezile textuale atesta folosirea cuvantului ,,da”. Adevarat tovaras de jug. Gr. gnesio suzugos. Unii comentatori considera ca aceste cuvinte sunt o referire anonima la unul din ajutoarele lui Pavel, si au incercat sa-l identifice pe acesta cu diferite persoane. Altii cred ca suzugos este un nume propriu masculin, pe care il translitereaza Sizicus [Sizighe, vezi traducerea Nitulescu]. Ei cred ca Pavel foloseste un joc de cuvinte pe baza sensului acestui nume si ca zice: ,,Sizicus, pe drept numit [gnesios] tovaras-de-jug”. Aceasta ultima interpretare are suport in Scriptura si in literatura clasica, unde jocul cu numele proprii e destul de obisnuit (compara cu Onisifor, 2 Timotei 1,16; Onisim, Filipeni 10). Te rog. Gr. erotao, ,,a ruga”, ,,a se interesa de”, dar folosit frecvent in Vechiul Testament cu sensul de ,,a ruga staruitor” (compara cu Matei 15,23; Marcu 7,26; Luca 7,3; etc.) Sa vii in ajutorul. [,,Sa ajuti”, KJV]. Literal, ,,sa le apuci pe amandoua”, adica sa le ajute. Pavel dorea ca el sa le ajute pe aceste femei sa se impace. Lucrat. Gr. sunatheo (vezi comentariul de la cap. 1,27). Cuvintele sugereaza ajutorul important pe care Pavel il primise de la aceste femei credincioase, care acum erau in neintelegere. Putine lucruri fac atat rau cauzei crestine ca certurile printre membrii ei. Clement. Gr. Klemes, despre care se crede ca inseamna ,,bland”. Nu exista suport rezonabil pentru a identifica aceasta persoana cu vestitul Clement, episcop de Roma (aprox. anii 90–99 d.Hr.). Reiese mai degraba ca acest Clement era un membru activ, desi umil, al bisericii din Filipi. Constructia greaca favorizeaza varianta ca acest Clement a lucrat cu ,,femeile acestea”, care il ajutasera pe Pavel, nu ca ar lua si el parte cu ,,tovarasul de jug” in lucrarea de impacare. Tovarasi de lucru. Compara cu cap. 2,25. Filipenii erau misionari buni si i-au dat lui Pavel multi tovarasi in lucrarea sa de evanghelizare. Cartea vietii. Pe vremuri cetatile libere aveau un catalog cuprinzand numele tuturor celor care aveau dreptul de cetateni (vezi comentariul de la Isaia 4,3; Ezechiel 13,9). Aici apostolul se refera la un registru ceresc in care sunt inscrise numele celor a caror cetatenie este in ceruri (vezi comentariul de la Exod 32,32; Daniel 7,10; 12,1; Luca 10,20; Apocalipsa 3,5). In cartea aceasta vor fi gasite si numele altor tovarasi ai lui Pavel care nu sunt mentionati in epistola. 4:4 Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va! Bucurati-va. Vezi comentariul de la cap. 3,1. Pavel nu oboseste deloc sa repete ca bucuria sfanta este una din datoriile si unul din privilegiile crestinului. Totdeauna. Domnul este mereu acelasi (vezi comentariul de la Maleahi 3,6; Evrei 13,8; Iacov 1,17). Iubirea, judecata si puterea Sa sunt aceleasi in vremuri de restriste ca si in vremuri bune. Capacitatea lui Hristos de oferi pace inimii nu depinde de imprejurarile exterioare, asa ca sufletul care se concentreaza asupra lui Hristos poate sa se bucure intotdeauna. Iarasi zic. Mai bine ,,iarasi voi zice”. Apostolul isi repeta indemnul ca si cand ar anticipa toate obiectiile cu privire la faptul ca in imprejurari neprielnice bucuria e greu de manifestat. 4:5 Blandetea voastra sa fie cunoscuta de toti oamenii. Domnul este aproape. Blandetea. [,,Stapanirea de sine”, KJV]. Gr. epieikes, ,,supus”, ,,bland”, ,,amabil”, folosit aici ca substantiv, insemnand, ,,bunavointa”, ,,blandete”, ,,bunatate”, prin urmare ,,toleranta”, in contrast cu spiritul de cearta si ambitia. Cuvantul inrudit, epieikeia, e tradus tot ,,blandetea” la 2 Corinteni 10,1. De toti oamenii. Blandetea crestinului trebuie sa fie data pe fata nu doar fata de fratii sai de credinta, ci si fata de cei necredinciosi. Domnul este aproape. Propozitia aceasta poate fi comparata cu Maran-atha (vezi comentariul de la 1 Corinteni 16,22). Credinta in venirea apropiata a Domnului pare sa fi fost o lozinca crestina si probabil cuprindea in sine ideea prezentei Sale constante in viata de toate zilele, ca si perspectiva celei de a doua veniri. Vezi Nota Suplimentara de la Romani 13. 4:6 Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. Nu va ingrijorati. Gr. merimnao, ,,a fi ingrijorat” (vezi comentariul de la Matei 6,25). Pavel avertizeaza impotriva nelinistii chinuitoare, inevitabila pentru cei care depind de ei insisi in mijlocul greutatilor vietii. E posibil ca ei sa se afunde mai prejos de aceasta neliniste, prin simpla usuratate sau nepasare, sau sa se ridice mai presus de ea, aruncand ,,asupra Lui toate ingrijorarile […], caci El Insusi ingrijeste” (1 Petru 5,7). Gandul apropiatei veniri a Domnului ar trebui sa ne ajute sa nu fim atinsi de ingrijorarile lumesti si sa fim toleranti in relatiile cu ceilalti. Vezi comentariul de la Matei 6,33.34; 1 Petru 5,7. Nimic. Acest cuvant exclude orice scuza pentru nelinistea lipsita de credinta. Nu exista nimic care L-ar nelinisti in vreun fel oarecare pe crestin si care sa fie prea mic pentru a fi luat in seama de Dumnezeu, la fel cum nu exista nici o problema prea mare pentru ca El sa se ocupe de ea. El stie de ce avem nevoie. El doreste sa avem tot ce este pentru binele nostru. Atunci de ce sa fim impovarati cu griji care pot fi asezate asupra Lui? Ci. Acum apostolul arata de ce crestinul nu trebuie sa fie ingrijorat de problemele acestei vieti: prin rugaciune el Ii poate vorbi lui Dumnezeu despre toate nevoile Sale. In orice lucru. Aceste cuvinte sunt in contrast cu ,,nimic”. Cererile. Noi nu ne aducem cererile noastre la Dumnezeu cu scopul de a-L informa cu privire la nevoile noastre. El cunoaste trebuintele noastre inainte de a I spune noi (vezi comentariul de la Matei 6,8; vezi GC 525). Rugaciuni si cereri. Aceste doua cuvinte, ,,rugaciuni” si ,,cereri”, apar impreuna si la Efeseni 6,18; 1 Timotei 2,1; 5,5. Reiese ca substantivul ,,rugaciuni” implica ideea de rugaciune in sensul cel mai general. Substantivul ,,cereri” pare sa se refere la rugaciunile pentru un anumit lucru sau pentru o anumita nevoie (vezi comentariul de la cap. 1,4). Multumiri. Multumirea trebuie sa insoteasca rugaciunea si nu ar trebui niciodata sa lipseasca din inchinarea noastra. Ea ne ajuta sa ne reamintim de indurarea din trecut a lui Dumnezeu si ne pregateste sa primim noi binecuvantari. Pavel insusi este un exemplu de recunostinta constanta (vezi comentariul de la cap. 1,3). 4:7 Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus. Pacea lui Dumnezeu. Fara indoiala ca e vorba de pacea care vine de la Dumnezeu sau pacea pe care o ofera Dumnezeu. Asta nu e tot una cu a avea pace cu Dumnezeu (Romani 5,1), ci rezulta din bucuria acelei experiente. Pavel explica ca o asemenea pace ii va fi data doar celui care are o viata de rugaciune (Filipeni 4,6). S-ar putea ca nu intotdeauna sa fie posibil pentru crestin sa fie in pace cu toti oamenii (Evrei 12,14; vezi comentariul de la Romani 12,18), dar nereusita de a ajunge la o asemenea stare nu trebuie sa-l impiedice sa primeasca in inima pacea lui Dumnezeu. O astfel de pace e intemeiata pe credinta in Dumnezeu si pe o cunoastere personala a puterii si a ocrotirii Sale. Ea izvoraste dintr-un simtamant al prezentei Lui si aduce iubire si incredere ca de copil. Vezi comentariul de la Ioan 14,27; Romani 1,7; 5,1; Coloseni 3,15; 2 Tesaloniceni 3,16. Intrece. Gr. huperecho, ,,a depasi”, ,,a fi superior”, ,,a intrece”. Pricepere. Gr. nous, poate avea diferite nuante de sens: 1) ,,capacitatea de a intelege”, ,,pricepere”, ,,minte”; 2) ,,ratiune”; 3) ,,putere de judecata”; 4) ,,fel de a gandi”, deci ,,ganduri”, ,,sentimente”. In Noul Testament nous apare de 24 de ori si e tradus ,,minte” de 17 ori si ,,pricepere” de 7 ori (KJV). Poate ca aici Pavel se refera la faptul ca 1) pacea lui Dumnezeu, prin capacitatea ei de a birui ingrijorarea, depaseste ratiunea umana sau 2) ca pacea lui Dumnezeu intrece imaginatia noastra cea mai bogata. Al doilea sens pare mai potrivit, deoarece este in armonie cu deprinderea lui Pavel de a fi captivat de maretia subiectului sau si de a folosi superlative, in incercarea de a exprima ceea ce nu poate fi exprimat in limbaj uman (compara cu Efeseni 3,20). Numai aceia care cunosc din experienta aceasta pace pot sa ii patrunda cat de cat sensul. Va pazi. [,,Va tine”, KJV]. Mai bine, ,,va pazi”. Pacea lui Dumnezeu patruleaza ca o santinela in jurul inimii si al mintii, pentru a pazi sentimentele si gandurile de primejdia ingrijorarii. Inimile. Noul Testament foloseste cuvantul ,,inima” pentru a descrie centrul gandirii, al dorintelor, al sentimentelor si al pasiunilor (vezi comentariul de la Matei 5,8.28; 12,34; Romani 1,21). Gandurile. Gr. noiemata, ,,ganduri”, ,,scopuri”, ca unele care pornesc din inima. In Hristos Isus. [,,Prin Hristos Isus”, KJV]. Mai bine, ,,in Hristos Isus”, insemnand ca pacea lui Dumnezeu il tine pe credincios in unire cu Hristos sau ca cei care sunt ,,in Hristos Isus” vor fi paziti prin pacea lui Dumnezeu. In ce priveste folosirea expresiei ,,in Hristos”, compara cu Filipeni 1,1; 2,1; vezi comentariul de la Romani 8,1. 4:8 Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna, si orice lauda, aceea sa va insufleteasca. Incolo. [,,In sfarsit”, KJV; ,,Mai departe”, traducerea G. Galaction]. Vezi comentariul de la cap. 3,1. Aici Pavel face un rezumat al sfaturilor sale catre biserica din Filipi. Adevarat. Nu este vorba doar de simpla veridicitate. Conceptia biblica despre adevar deriva din intelegerea naturii lui Dumnezeu si a lui Hristos, care sunt sursele adevarului. Asadar propozitia ,,tot ce este adevarat” se refera la tot ce este corect din punct de vedere moral si spiritual, ceea ce este compatibil cu ascultarea de Cel care este ,,adevarul” (Ioan 14,6). Vrednic de cinste. [,,Onest”, KJV]. Gr. semna, ,,venerabil”, adica vrednic de venerare sau respect. Drept. Gr. dikaia, singular dikaios (vezi comentariul de la Matei 1,19), adesea tradus cu ,,neprihanit”, cu privire la lucrurile caste, modeste, inocente, fara pata, ireprosabile. Curat. Desi acest cuvant include si curatia sexuala, nu ar trebui sa fie limitat la acest sens, deoarece crestinul ar trebui sa dea dovada de curatie si in alte aspecte. De exemplu, el ar trebui sa aiba ambitii, dorinte si motive curate (vezi comentariul de la Matei 5,8). Vrednic de iubit. [,,Placut”, KJV]. Adica prietenos, placut, vrednic de iubit. Vrednic de primit. [,,Cu nume bun”, KJV; ,,Cu nume bun”, G. Galaction]. Gr. euphema, literal, ,,sunand bine”, adica lucrurile care au o reputatie buna, care sunt recomandabile si se armonizeaza cu idealurile crestine. Orice. [,,Daca e vreo”, KJV]. Compara cu cap. 2,1. Pavel enumera acum toate calitatile de dorit, astfel incat nici o virtute sa nu fie omisa. Fapta buna. [,,Virtute”, KJV]. Gr. arete, folosit cu o mare varietate de sensuri, dar referinduse aici in parte la ,,excelenta morala”. Lauda. Gr. epainos, ,,aprobare”, ,,lauda”. Sa va insufleteasca. Gr. logizomai (vezi comentariul de la cap. 3,3), adica luati seama la toate aceste virtuti, ingaduiti-le sa joace un rol activ in viata voastra. Daca vrem sa traim corect, trebuie sa gandim corect. De aceea, Pavel schiteaza un program constructiv de activitate mentala. In loc sa ne gandim la neintelegerile cu altii sau sa fim ingrijorati de nevoile zilnice, ar trebui sa fim insufletiti de virtutile pozitive. 4:9 Ce ati invatat, ce ati primit si auzit de la mine, si ce ati vazut in mine, faceti. Si Dumnezeul pacii va fi cu voi. Ce. Pavel se intoarce de la contemplare la practica si le atrage atentia filipenilor asupra propriei sale vieti, la faptul ca pe cand traia in mijlocul lor exemplificase virtutile mentionate in v. 8. Invatat. Acest verb, impreuna cu ,,am primit”, se poate referi la ceea ce credinciosii obtinusera prin instruirea data de Pavel. Auzit… si… vazut. Tot atat de importanta ca si invatatura data este viata predicatorului. Pavel si-a dat seama de lucrul acesta si prin harul lui Dumnezeu a cautat sa traiasca in asa fel incat sa poata, plin de incredere, sa le indrepte atentia cititorilor catre propriul sau exemplu. Faceti. Gr. praso, ,,a practica”, ,,a exercita”. Apostolul dorea sa-i stimuleze pe convertiti sa manifeste virtutile pe care el insusi le daduse pe fata. Dumnezeul pacii. Adica Dumnezeul care este autorul si datatorul pacii. Dumnezeu este cu cei care au ganduri sfinte si traiesc vieti sfinte si le aduce pacea Sa (vezi comentariul de la Filipeni 4,7; Romani 15,33). 4:10 Am avut o mare bucurie in Domnul, ca, in sfarsit, ati putut sa va innoiti iarasi simtamintele voastre fata de mine. Va gandeati voi la asa ceva, dar va lipsea prilejul. Am avut … bucurie. [,,M-am bucurat”, KJV]. Sau ,,ma bucur”, daca Pavel foloseste aici forma aorista epistolara (vezi comentariul de la cap. 2,25). Apostolul pune in practica preceptele la care ii indeamna pe credinciosi (cap. 4,4); el se bucura, asa cum le porunceste si lor sa faca. Innoiti iarasi. Gr. anathallo, ,,a odrasli”, ,,a inverzi din nou”, folosit cu privire la un pom care, atunci cand vine primavara, da iarasi ramuri proaspete. Ideea sugerata este cea a activitatii innoite dupa o perioada de inactivitate. Pavel nu ii acuza deloc pe prietenii sai de neglijenta, deoarece el recunoaste ca nu a fost cu putinta ca ei sa-l ajute mai devreme. Simtamintele voastre fata de mine. [,,Grija voastra fata de mine”, KJV; ,,Purtarea voastra de grija pentru mine”, traducerea G. Galaction]. Pavel isi imagineaza cum filipenii planuisera sa-i usureze necazurile, mai intai cand fusese la Corint (v. 15) si mai recent, la Roma (cap. 2,25; 4,18). Va gandeati. [,,Aveati grija”, KJV]. Sau ,,va gandeati”. Pavel isi da seama ca desi imprejurarile impiedicasera biserica sa il ajute, membrii ei au dorit neincetat sa-i amelioreze situatia. Lipsea prilejul. Nu sunt specificate piedicile, dar reiese ca pentru un timp le fusese imposibil filipenilor sa ii trimita apostolului darurile lor. 4:11 Nu zic lucrul acesta avand in vedere nevoile mele; caci m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc. Nevoile mele. Gr. husteresis (vezi comentariul de la Marcu 12,44). Prima propozitie a acestui verset arunca lumina asupra mentalitatii interesante a lui Pavel. Desi era inchis, el nu dorea sa se foloseasca de lipsurile sale pentru a trezi mila celorlalti cu privire la situatia lui. M-am deprins. [,,Am invatat”, KJV]. Candva in trecut Pavel primise lectia si de atunci continuase sa o puna in practica. Poate ca ea venise in momentul convertirii sale, deoarece reactiile lui in diferite imprejurari arata ca el credea tot ce i se intampla era cu permisiunea lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Romani 8,28; 1 Corinteni 10,13; 2 Corinteni 12,7–9). Sa fiu multumit. Gr. autarkes, ,,suficient pentru sine”, ,,independent de circumstantele exterioare”. Pavel era multumit prin puterea noii sale vieti pe care o primise de la Hristos, pentru ca nu apostolul era cel care avea grija de imprejurari, ci Hristos, care locuia in el (vezi comentariul de la Galateni 2,20; Filipeni 4,13; 2 Timotei 1,12). Starea in care ma gasesc. [,,In oricare stare”, KJV; ,,Cu ce am la indemana”, traducerea G. Galaction]. Sau ,,in orice lucruri [imprejurari]”. Pavel nu limiteaza imprejurarile in care poate fi multumit. Nu e nici o contradictie intre gandul acesta si cel de a alerga inainte spre o experienta spirituala mai inalta (cap. 3,12–14). Daca am putea vedea in viitor asa cum vede Dumnezeu, am vedea necesitatea de a fi condusi pe anumite cai (DA 224, 225). 4:12 Stiu sa traiesc smerit, si stiu sa traiesc in belsug. In totul si pretutindeni m-am deprins sa fiu satul si flamand, sa fiu in belsug si sa fiu in lipsa. Smerit. [,,Injosit”, KJV]. Sau ,,smerit”, ,,umilit”. Pavel vorbeste despre nevoile fizice, nu despre lipsurile spirituale. Sa traiesc in belsug. [,,Sa am de toate”, KJV; ,,Sa am si de prisos”, traducerea Nitulescu]. Dispozitia lui Pavel era asa de stabila incat nu era influentat de lipsa sau de abundenta aduse de imprejurari. Pretutindeni. Literal, ,,in orice lucru”, adica in toate imprejurarile posibile. M-am deprins. [,,Am fost instruit”, KJV]. Gr. mueo, ,,a initia in mistere”, adica a instrui o persoana in ritualurile secrete ale asa numitelor religii ale misterelor (vezi Vol. VI, p. 91). Aceste cuvinte pot fi traduse ,,a invata secretele” (RSV). Sa fiu satul. [,,Sa fiu plin”, KJV]. Gr. chortazo, ,,a hrani”, folosit pentru ingrasarea animalelor, dar folosit si cu privire la satisfacerea nevoii de hrana a omului. Flamand. Vezi comentariul de la 2 Corinteni 11,27. Sa fiu in lipsa. Gr. hustereo, ,,a lipsi” (vezi comentariul de la Romani 3,23). 4:13 Pot totul in Hristos, care ma intareste. Pot. Gr. ischuo, ,,a avea putere”, ,,a fi in stare”. In Hristos. [,,Prin Hristos”, KJV]. Mai bine ,,in Hristos”. Dovezile textuale favorizeaza omiterea numelui ,,Hristos”, dar ,,Hristos” este inclus in vorbirea lui Pavel (vezi comentariul urmator). Care ma intareste. Pavel Il recunostea pe Hristos ca sursa a intregii sale puteri, de aceea in aceste cuvinte nu e nici urma de mandrie. Tot ce trebuie facut poate fi facut prin puterea data de Hristos. Cand poruncile divine sunt pazite cu credinciosie, Domnul se face raspunzator pentru succesul lucrarii intreprinse de crestin (COL 333, 363; 8T 16). Hristos ofera putere pentru implinirea datoriilor, pentru biruirea ispitelor, vigoare pentru a rabda necazul si pentru a suferi fara cartire. In El se gaseste har pentru cresterea zilnica, curaj pentru lupta si energie pentru o slujire devotata. 4:14 Dar bine ati facut ca ati luat parte la stramtorarea mea. Bine ati facut. Desi Pavel nu s-ar fi plans de soarta lui, si ar fi putut sa o depaseasca fara darurile filipenilor, el ii lauda pentru interesul lor generos. Apostolul nu este nerecunoscator. El recunoaste ca darurile lor sunt o binecuvantare atat pentru el cat si pentru ei. Ati luat parte. Gr. sugkoinoneo, ,,a se impartasi cu”, ,,a avea partasie cu”, de la sun, ,,cu”, koinoneo, ,,a deveni partas” (vezi comentariul de la Romani 12,13). Pavel pretuia simpatia si impreuna simtire a prietenilor sai din Filipi chiar mai mult decat darurile pe care le trimisesera ei. Pentru el darurile erau pretioase, fiind o dovada a iubirii lor. 4:15 Stiti voi insiva, Filipenilor, ca, la inceputul Evangheliei, cand am plecat din Macedonia, nici o Biserica n-a avut legatura cu mine in ce priveste darea si primirea afara de voi. La inceputul. Aceste cuvinte fac fara indoiala referire la perioada in care Pavel a lucrat pentru prima data in Filipi (Faptele Apostolilor 16,12–40). Cand am plecat. Adica atunci cand Pavel a fost repede trimis afara din Berea (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 17,13.14). Nici o biserica n-a avut legatura. In ce priveste cuvintele ,,avut legatura”, vezi comentariul de la v. 14 (,,luat parte”). In mod normal Pavel se ferea de daruri, preferand sa-si castige singur cele necesare traiului (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 18,3; 20,34; 1 Corinteni 4,12). Dar la Corint el a consimtit sa primeasca daruri de la fratii macedoneni (2 Corinteni 11,9). Cuvintele sale catre biserica din Tesalonic (1 Tesaloniceni 2,9; 2 Tesaloniceni 3,8) exclud orice posibilitate ca o parte din contributia aceasta sa fi fost de la tesaloniceni. In epistola aceasta aflam ca darurile nu proveneau de la nici o alta biserica in afara de cea din Filipi. Este cert deci ca apostolul avea o deosebita stima pentru prietenii sai filipeni. ,,Darea” si ,,primirea”. Filipenii daruiau, iar Pavel primea. 4:16 Caci mi-ati trimis in Tesalonic, odata, si chiar de doua ori, ceva pentru nevoile mele. In Tesalonic. Pavel isi aminteste acum ca filipenii il ajutasera chiar inainte de a fi constrans sa fuga din Macedonia. Ajutorul lor a inceput sa soseasca la scurt timp dupa ce parasise Filipi, pe cand era inca in cetatea invecinata, Tesalonic. O data si chiar de doua ori. [,,O data si din nou”, KJV; ,,o data si a doua oara” traducerea G. Galaction]. Literal, ,,atat prima data cat si a doua oara”. Generozitatea lor nu era trecatoare, deoarece ei au continuat sa-i trimita ajutoare prea iubitului lor apostol. Nevoile mele. Sau ,,cu privire la nevoia mea”. 4:17 Nu ca umblu dupa daruri. Dimpotriva, umblu dupa castigul care prisoseste in folosul vostru. Umblu dupa. [,,Caut”, KJV]. Pavel nu solicita alte daruri si nici nu dispretuia bunatatea pe care o manifestasera in trecut filipenii. El se preocupa de probleme mai inalte, cele spirituale. Castigul. [,,Roade”, KJV]. Literal, ,,roadele”. Pavel dorea cu ardoare sa-i vada pe filipeni crescand in har si aducand si mai multe roade ale Duhului. Prisoseste. [,,Sa poata abunda”, KJV]. Mai bine, ,,sporeste”, ,,abunda”. Folosul. Pavel considera ca faptele bune ale crestinilor se aduna pentru a le imbogati viata de pe acest pamant si pentru a straluci la judecata, cand va fi data la iveala viata pe care au trait-o. 4:18 Am de toate, si sunt in belsug. Sunt bogat, de cand am primit prin Epafrodit ce mi-ati trimis, un miros de buna mireasma, o jertfa bine primita si placuta lui Dumnezeu. Am. Verbul grecesc poate fi tradus ,,am din belsug” (vezi comentariul de la Matei 6,2). Belsug. Vezi comentariul de la v. 12. Sunt bogat. [,,Sunt plin”, KJV]. Mai bine, ,,sunt umplut”, Pavel gandindu-se la cei a caror bunatate facuse posibila aceasta afirmatie. Epafrodit. Vezi comentariul de la cap. 2,25. Miros de buna mireasma. In Vechiul Testament erau folosite expresii asemanatoare pentru a descrie jertfele bine primite de Domnul (vezi Genesa 8,21; Leviticul 1,9.13.17). Aici Pavel aplica aceasta metafora la darurile primite din partea filipenilor. Vezi comentariul de la Efeseni 5,2. Jertfa. Vezi comentariul de la cap. 2,17. Aici cuvantul ,,jertfa” descrie mai degraba darurile primite prin Epafrodit. Acestea erau daruri de bunavoie, izvorate din iubire si recunostinta atat fata de Dumnezeu cat si fata de om (compara cu Evrei 3,16). Facerea de bine fata izvorata dintr-o inima iubitoare inseamna a-I aduce lui Dumnezeu un o jertfa bine primita. Placuta. Gr. euarestos, cuvantul tradus la fel la Romani 12,1. 4:19 Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre, dupa bogatia Sa, in slava, in Isus Hristos. Dumnezeul meu. Pavel primise acest dar ca fiind adus nu lui, ci lui Dumnezeu insusi, al carui slujitor era. De fapt el spune: ,,Dumnezeu va primi jertfa voastra, ca si cum I-ati fi adus-o Lui. Voi v-ati ingrijit de nevoile mele, iar El se va ingriji de toate nevoile voastre.” Indiferent daca nevoia e spirituala sau trecatoare, Dumnezeu nu va ii va priva de nici un lucru bun pe cei neprihaniti (vezi comentariul de la Psalmi 84,11). Pentru Noe si familia lui a fost pregatita o cale de a fi scapati din potop (Genesa 7,1). Israel a fost aparat in timpul celor 40 de ani de ratacire prin pustiu (Deuteronom 29,5). Sa ingrijeasca. Literal, ,,sa implineasca”, adica Dumnezeu va implini pe deplin orice nevoie pe care ar putea sa o aiba crestinul. Cand era in exil Ilie a fost hranit de corbi (1 Regi 17,6). Vietile celor trei tineri au fost ocrotite in cuptorul de foc (Daniel 3,27). Ingerii lui Dumnezeu slujesc ca duhuri slujitoare, pentru a implini nevoile celor care vor fi mostenitori ai mantuirii (Evrei 1,14). In zilele din urma, chiar inainte de venirea lui Hristos, cand imprejurarile vor fi grele, poporului lui Dumnezeu nu ii vor lipsi painea si apa (vezi comentariul de la Isaia 33,16). Nimeni din cei care Il slujesc Domnului nu trebuie sa se teama ca El il va lasa fara ajutor. Celor care cauta mai intai imparatia lui Dumnezeu li se vor da pe deasupra toate lucrurile necesare (vezi comentariul de la Matei 6,33). Bogatia Sa. [,,Bogatiile Sale”, KJV]. Aceasta bogatie este nemarginita (Psalmi 24,1; 50,10–12; Hagai 2,8), iar din abundenta aceasta Dumnezeu este in stare sa ii rasplateasca din belsug pe filipeni pentru ceea ce i-au dat lui Pavel. In slava. Unii leaga aceasta expresie de cuvantul ,,bogatia”, intrucat bogatia este depozitata ,,in slava” , adica in cer. Altii o leaga de verbul ,,sa ingrijeasca”, de unde reiese ca rasplata va fi data in lumea viitoare. Aceasta a doua interpretare tinde sa restranga lucrarea lui Dumnezeu, in timp ce El poate sa Se ingrijeasca de nevoile crestinului in viata aceasta, ca si in cea viitoare. In Isus Hristos. [,,Prin Hristos Isus”, KJV]. Mai bine, ,,in Hristos Isus” sau ,,in legatura personala cu Hristos Isus”. Toate bunatatile lui Dumnezeu sunt date oamenilor prin Hristos si pot fi gustate de aceia care au o relatie cu Mantuitorul (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,20; Efeseni 2,4–7). 4:20 A lui Dumnezeu si Tatal nostru sa fie slava in vecii vecilor! Amin. Dumnezeu si Tatal nostru. Sau ,,Dumnezeu, chiar Tatal nostru”. In v. 19 Pavel a vorbit despre Dumnezeul sau. Dar acum el ii include pe filipeni in marea familie a Sa si ii incurajeaza sa ia parte la doxologie. Slava. In ce priveste insemnatatea ,,slavei”, vezi comentariul de la Romani 3,23. In ce priveste doxologia, vezi comentariul de la Romani 3,23; Galateni 1,5. In vecii vecilor. Vezi comentariul de la Apocalipsa 14,11. 4:21 Spuneti sanatate fiecarui sfant in Hristos Isus. Fratii, care sunt cu mine, va trimit sanatate. Spuneti sanatate. [,,Salutati”, KJV]. Gr. aspazomai (Vezi comentariul de la Romani 16,3; 1 Tesaloniceni 5,26). Fiecarui sfant. Adica fiecarui sfant in parte, deoarece Pavel dorea sa-i salute pe toti crestinii filipeni. Pentru cuvantul ,,sfant”, vezi comentariul de la Romani 1,6. In Hristos Isus. Aceste cuvinte pot fi legate de ,,spuneti sanatate” (compara cu Romani 16,22; 1 Corinteni 16,19) sau de ,,sfant”, ca la Filipeni 1,1. Fratii … va trimit sanatate. [,,Fratii… va saluta”, KJV; ,,Va imbratiseaza … fratii”, traducerea G. Galaction]. Pe cei care erau cu el Pavel ii numeste ,,frati”, desi nici unul nu avea acelasi gand cu el, cu exceptia lui Timotei (cap. 2,20.21). Din scrisorile sale catre Coloseni (cap. 4,10–15) si Filimon (v. 23, 24) pot fi aflate numele unora din cei care au fost cu el o perioada in timpul detentiei sale. Nu se poate spune cati au fost cu el in acest timp. 4:22 Toti sfintii va trimit sanatate, mai ales cei din casa Cezarului. Toti sfintii. Aceste cuvinte sunt o referire la membrii bisericii din Roma, altii decat ,,fratii” (v. 21). Mai ales. Mai degraba ,,in deosebi”. Casa cezarului. Cuvantul ,,casa” (oikia) inseamna aici personalul domestic al suitei imparatului (vezi comentariul de la cap. 1,13). Pe vremea lui Nero, in timpul caruia a fost inchis Pavel (vezi Vol. VI, pp. 83, 84), numarul slujitorilor dintr-o casa era, fara indoiala, foarte mare. Versetul acesta dovedeste ca unii din slujitorii imparatului, robi sau liberi, erau crestini (AA 463) si erau foarte nerabdatori sa le trimita filipenilor salutul lor. Faptul ca unii din slujitorii lui Nero devenisera crestini dovedeste ca slujitorii Evangheliei pot culege roade chiar si din locurile cele mai neasteptate si in circumstantele cele mai descurajatoare (AA 465, 466). 4:23 Harul Domnului Isus Hristos sa fie cu voi cu toti! Amin. Harul Domnului Isus Hristos. Vezi comentariul de la Galateni 6,18. Cu voi toti. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,cu duhul vostru” (compara cu Galateni 6,18). Amin. Gr. amen (vezi comentariul de la Matei 5,18). Pot fi citate dovezi textuale pentru omiterea acestui cuvant. Fragmentul de dupa v. 23 nu face parte din manuscrisul original. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 MH 167; ML 177 3 GC 481 4 AA 484; CT 233; GC 477; MB 35; ML 251, 334; MM 213; 2T 593; 8T 130; WM 91 5 CD 206; ML 146 6 SC 97 6, 7 MH 199 6–8 AA 484; CH 630 7 FE 208; MB 15; MYP 73; 1T 32, 159; 2T 263; 3T 371; 6T 320; 7T 44; 8T 34 8 CH 630; Ed 235; ML 5; MM 127; PP 460; TM 503, 505; 1T 574, 711; 2T 311, 317, 437; 4T 135; 5T 55 13 COL 82; Ed 69, 256; Ev 98; GW 128; MH 516; 3T 45, 84; 4T 259, 320; 5T 484; 7T 39, 298; 9T 152 15–18 AA 479 16 AA 348 19 AA 484; CH 17; COL 149; MB 24; MH 48, 200; ML 14; SR 50; 2T 72; 6T 257 22 AA 463, 464; MB 34; 5T 182 23 AA 484 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: