Printable ModeFilipeni, 3
|
3:1 Incolo, fratii mei, bucurati-va in Domnul. Incolo. [,,In sfarsit”, KJV; ,,Mai departe”, G. Galaction]. Gr. to loipon, literal, ,,ce ramane”. Expresia poate insemna fie ,,in sfarsit”, fie ,,mai departe” (vezi comentariul de la 2 Corinteni 13,11; Efeseni 6,10; 1 Tesaloniceni 4,1; 2 Tesaloniceni 3,1, unde apare aceeasi expresie sau una similara). Unii sugereaza ca Pavel era pe punctul de a-si incheia scrisoarea cand mintea i-a fost indreptata catre altceva si a introdus ideile care sunt expuse de la Filipeni 3,2 in continuare. Altii cred ca apostolul incheie un subiect si incepe altul, iar adevaratul sfarsit al epistolei este la Filipeni 4,20–23. Bucurati-va in Domnul. Ideea bucuriei in Domnul strabate intreaga epistola (vezi Introducerea, tema). Filipenii sunt indemnati sa se bucure cu acea bucurie care isi are obarsia in Domnul si care se gaseste doar in comuniunea cu El (vezi cap. 4,4). Nu-mi este greu. [,,Nu ma deranjeaza”, KJV; ,,Nu-mi este anevoie”, traducerea G. Galaction]. Gr. okneros, ,,suparator”, ,,trandav”, ,,lenes”, aici avand sensul de a nu produce repulsie. Nici un lucru care era spre binele prietenilor sai nu era o povara pentru Pavel. Aparent multimea grijilor si a incercarilor pe care le avea in Roma aveau sa-i retina atentia, dar problemele personale nu puteau sa-i abata mintea de la nevoile altora. Aceleasi lucruri. Unii comentatori vad in aceste cuvinte o referire la scrisorile anterioare pe care le scrisese Pavel filipenilor. Altii prefera sa creada ca este vorba doar de subiectele tratate deja in aceasta epistola, ca de pilda inceputul unor disensiuni, la care face aluzie in cap. 1,27–30 si la care acum face o referire mai specifica (3,2.18.19). De folos. [,,Sigur”, KJV]. Indemnurile lui Pavel erau menite pentru siguranta credinciosilor. Ei erau expusi la primejdii care faceau ca avertizarile sa fie necesare. 3:2 Paziti-va de cainii aceia; paziti-va de lucratorii aceia rai; paziti-va de scrijelatii aceia! Paziti-va de cainii aceia. [,,Feriti-va de caini”, KJV]. Literal, ,,vedeti cainii”. Articolul hotarat atrage atentia catre o anumita grupa de oameni. Repetarea verbului ,,paziti-va” este pentru accent. Reiese ca Pavel se refera la aceiasi oameni de fiecare data. Cele trei descrieri cuprind diferite aspecte ale activitatilor acelorasi oponenti. De cele mai multe ori in Orient cainii nu aveau stapan si cutreierau incoace si incolo pe strazi si pe campii. Conform legii levitice, ei erau necurati (compara cu Levitic 11,2–7), iar a numi pe cineva caine era exprimarea unui dispret puternic (1 Samuel 17,43; 2 Regi 8,13). Pentru iudeii, paganii erau ca niste caini (vezi comentariul de la Matei 7,6; 15,26), iar neamurile nu se lasau mai prejos, intorcand epitetul. Termenul ii descrie pe scurt pe cei neobrazati, nerusinati, rauvoitori, artagosi, nemultumitori si pusi pe cearta. Pavel se refera probabil la o partida bine cunoscuta, de asa-zisi crestini, si anume iudaizantii (vezi Vol. VI, pp. 30–33; vezi comentariul de la Filipeni 1,16), a caror tactica, ce provoca tulburare, ii facea sa merite sa fie numiti ,,caini”. Desi apostolul nu ii descrie detaliat pe tulburatori, multe din caracteristicile lor pot fi deduse din cap. 3,3–11, unde vorbeste despre trasaturile opuse, pozitive. Lucratorii aceia rai. Adica iudaizantii, acei ,,lucratori inselatori” din 2 Corinteni 11,13. Scrajilatii. Gr. katatome, ,,mutilare”. Un termen peiorativ pentru iudaizanti, care cereau ca taierea imprejur era valabila si pentru neamuri si ca paganii, inainte de a se converti al crestinism, trebuiau sa devina iudei. Aceasta circumciziune iudaica ar fi fost fie daunatoare, prin faptul ca li se cerea crestinilor sa pazeasca intregul sistem iudaic, iesit din uz (Galateni 5,3), fie fara sens, deci o mutilare. Avertizarea e adresata neamurilor, deoarece iudeii nu ar fi avut nevoie de un asemenea sfat. 3:3 Caci cei taiati imprejur suntem noi, care slujim lui Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu, care ne laudam in Hristos Isus, si care nu ne punem increderea in lucrurile pamantesti. Cei taiati imprejur. Propozitia poate fi rezumata astfel: ,,Noi, cei care suntem crestini, suntem cei taiati imprejur.” Zice oare Pavel: ,,Noi [nu alti iudei] suntem crestinii taiati imprejur?” Nu, ci fara indoiala ca se adreseaza neamurilor (vezi comentariul de la v. 2). Atunci el vrea sa zica: ,,feriti-va de cei care ar vrea sa va circumcida. Caci noi suntem cei taiati imprejur – noi, cei care suntem crestini, care ne inchinam lui Dumnezeu in Duh si nu avem incredere in firea pamanteasca”. Aceasta este in acord cu alte declaratii ale lui Pavel, cum ca adevarata circumcizie este cea spirituala, nu a carnii, ci a inimii, prin lepadarea pacatului si ca, prin Hristos, ea este disponibila si neamurilor (Romani 2,25–29; Coloseni 2,11.13). Paganii mantuiti prin har, desi ,,numiti netaiati imprejur”, nu mai sunt ,,fara drept de cetatenie in Israel”, ,,straini de legamintele fagaduintei”, ci cetateni (Efeseni 2,8–13.19). Cu privire la legatura crestinilor dintre neamuri cu Israel, poporul legamintelor, al profetiilor si al fagaduintelor, vezi Vol. IV, pp. 35, 36 Noi. In greceste subiectul este accentuat. Apostolul ii pune in contrast pe iudaizanti cu filipenii si cu sine. Slujim. [,,Ne inchinam”, KJV]. Gr. latreuo, ,,a sluji”, folosit mai ales cu privire la serviciul adus lui Dumnezeu (vezi Matei 4,10; vezi comentariul de la Romani 1,25). Dumnezeu. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea ,,care slujim prin Duhul lui Dumnezeu” [in KJV: ,,care slujim lui Dumnezeu in Duhul”]. Prin Duhul. [,,In Duhul”, KJV]. Vezi comentariul de la Ioan 4,23.24. Cei care au parte de adevarata circumciziune Ii aduc lui Dumnezeu o inchinare spirituala si nu sunt multumiti cu randuielile si cu traditiile oamenilor. Noi, crestinii, spune Pavel, avem nu doar adevarata circumcizie, ci si adevarata inchinare. Ne laudam. [,,Ne bucuram”, KJV]. Gr. kauchaomai, ,,a se lauda”, ,,a se fali” (vezi comentariul de la Romani 5,2). Nu ne punem increderea. [,,Nu avem incredere”, KJV; ,,Nu ne incredem”, traducerea Nitulescu; ,,Nu ne bizuim”, traducerea G. Galaction]. Adica nu ne-am increzut. In lucrurile pamantesti. Iudaizantii impotriva carora avertizeaza Pavel aveau mare incredere in descendenta lor si in lucrurile pe care le faceau in efortul de a obtine mantuirea. In ce priveste intelesul pe care il da Pavel cuvintelor ,,in lucrurile pamantesti”, vezi Filipeni 3,4–6; vezi comentariul de la 2 Corinteni 11,18; Galateni 6,13.14. Pentru apostol ,,lucrurile pamantesti” (,,firea pamanteasca”) erau in conflict cu cele spirituale. 3:4 Macar ca eu as avea pricina de incredere chiar in lucrurile pamantesti. Daca altul crede ca se poate increde in lucrurile pamantesti, eu si mai mult; Eu as avea. [,,As putea, de asemenea, sa am”]. Mai bine ,,am, de asemenea”, pe langa increderea in Hristos, si avantajele dorite de iudaizanti. Acum isi dadea el seama ca avantajele sale pamantesti sunt fara valoare in privinta mantuirii. Cand Dumnezeu Si-a ales un martor special care sa arate ca privilegiile pamantesti nu au nici o valoare in vederea mantuirii, a ales pe cineva care nu doar ca poseda tot ceea ce ar fi putut avea un israelit ca sa se faleasca, dar fusese si peste masura de constient si de mandru de mostenirea sa. Tocmai in acest context iese in evidenta adevarata forta a marturiei lui Pavel. El recunostea ca nici un avantaj provenit din nastere sau educatie nu ar fi putut sa-i aduca pace sau sa-i asigure favoarea lui Dumnezeu. 3:5 eu, care sunt taiat imprejur a opta zi, din neamul lui Israel, din semintia lui Beniamin, Evreu din Evrei; in ce priveste Legea, Fariseu; Taiat imprejur a opta zi.. Pavel nu era un prozelit, circumcis ca adult, ci iudeu din nastere, supus ritualului legamantului asa cum prevedea legea (vezi comentariul de la Geneza 17,11.12; Levitic 12,3; Luca 2,21). Din neamul lui Israel. Un descendent al lui Iacob. Semintia lui Beniamin. Pavel provenea din semintia din care facuse parte primul rege al lui Israel (1 Samuel 9,1.2), singura care ii fusese credincioasa lui Iuda la impartirea regatului (1 Regi 12,21) si care detinea locul de onoare in armata (Judecatori 5,14; Osea 5,8). Numele lui Pavel, Saul, venea probabil de la regele Saul, un beniamit. Evreu din evrei. Adica un evreu provenit din evrei. Poate ca el vrea sa spuna fie ca spita neamului sau era curata, fie ca era un evreu care vorbea limba iudaica. In ce priveste termenul ,,evreu”, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 6,1, iar in ce priveste stramosii lui Pavel, vezi Vol. VI, pp. 208–210. In ce priveste. [,,Referitor la”, KJV]. Expresia acestea si cea din v. 6 sunt traducerea cuvantului grecesc kata, ,,referitor la”, ,,cu privire la”. Legea. In versiunea greaca substantivul acesta nu este articulat, dar fara indoiala ca Pavel se gandeste la legea mozaica (vezi comentariul de la Romani 2,12). Ascultarea stricta de intregul sistem de legi era un semn distinctiv al fariseului credincios (Vol. V, pp. 51, 52). Fariseu. Pavel nu avea nici un control asupra faptului ca se nascuse din semintia lui Beniamin, ca parintii lui erau evrei si ca i se daduse o educatie ebraica. Dar acum apostolul enumera deciziile sale personale. El singur alesese sa fie fariseu (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 22,3; 23,6). Cu siguranta ca nici unul dintre iudaizanti nu ar fi putut fi mai zelos in legalismul lui decat fusese apostolul inainte sa-L intalneasca pe Hristos pe drumul catre Damasc (vezi comentariul de la 2 Corinteni 11,22; Galateni 1,14). 3:6 in ce priveste ravna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihanirea, pe care o da Legea, fara prihana. Ravna. Gr. zelos (vezi comentariul de la Ioan 2,17; Romani 10,2). Pavel nu doar ca fusese fariseu, dar fusese un fariseu zelos, entuziast. El a pus in practica cu ardoare principiile sectei sale, crezand ca, persecutandu-i pe cei pe care ii considera eretici, Ii aduce un serviciu lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 8,1.3; 9,1; 22,4; 26,10.11). Neprihanirea. Vezi comentariul de la Matei 5,6.20; Luca 1,6; vezi si comentariul de la Filipeni 3,9. Pe care o da Legea. Propozitia aceasta defineste ,,neprihanirea” la care se refera Pavel (vezi comentariul de la Romani 10,3.4). La Filipeni 3,9 apostolul numeste aceasta neprihanire pe care o da legea ca fiind o neprihanire a lui, si o pune in contrast cu ,,neprihanirea pe care o da Dumnezeu prin credinta”. Vezi comentariul de la Galateni 2,21; 3,21. Fara prihana. [,,Nevinovat”, KJV; ,,Desavarsit”, traducerea Nitulescu]. Adica nevinovat in ochii celor care aveau aceeasi credinta ca el, aceasta fiind rezultatul tinerii cu strictete a legii. Pavel nu neglija nici o datorie pe care credea ca o cere legea. El dusese o viata extrem de cinstita si nimeni nu avusese ocazia de sa-L acuze ca ar fi un calcator al Legii. Reiese ca inainte de convertirea sa Pavel era un tanar cu o purtare exemplara, neatins de viciile in care cad adesea tinerii. E adevarat ca se considera ,,cel dintai” dintre pacatosi (1 Timotei 1,15), nevrednic sa poarte ,,numele de apostol” (1 Corinteni 15,9), dar nu existase niciodata nici chiar cel mai mic indiciu ca ar fi fost vinovat de pacate josnice. Apoi L-a intalnit pe Hristos si a inteles zadarnicia eforturilor lui de a obtine mantuirea. 3:7 Dar lucrurile, care pentru mine erau castiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Dar. Pavel vrea sa accentueze contrastul dintre situatia sa anterioara si pozitia pe care o acceptase cand a devenit crestin. Lucrurile care pentru mine erau castiguri. Adica acele lucruri (avantaje naturale si dobandite, insirate in v. 5 si 6) care erau castiguri. Pavel nu a minimalizat niciodata valoarea trecutului sau, ci mai degraba s-a laudat cu el, socotindu-l, din punct de vedere omenesc, un castig sau un profit. Substantivul grecesc tradus ,,castiguri” (kerde) este de asemenea la plural. Socotit. Gr. hegeomai, (vezi comentariul de la cap. 2,3), aici cu sensul de ,,a considera”. Este o paralela intre renuntarea lui Hristos (cap. 2,7) si a lui Pavel. Pierdere. Gr. zemia, ,,dauna”, ,,pierdere”, ceea ce este socotit ,,in registrul contabil la debit” (Robertson). Substantivul ,,pierdere” e la singular, in timp ce ,,castiguri” e la plural. Din pricina lui Hristos diversele castiguri sunt socotite toate ca o singura pierdere. Din pricina lui Hristos. [,,Pentru Hristos”, KJV]. In ce priveste Hristos si religia Sa, Pavel socotea toate ,,castigurile” sale naturale ca fiind fara nici o valoare. Intr-o anumita masura toti crestinii sunt chemati sa renunte la unele lucruri. Ferice de aceia care pot face lucrul acesta din toata inima, asa cum a facut Pavel! 3:8 Ba inca, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa castig pe Hristos, Ba inca. [,,Da, desigur”, KJV; ,,Dar, intr-adevar”, traducerea Nitulescu]. Literal, ,,ba, intr-adevar, de aceea”. Pavel gaseste cu greu cuvinte suficient de puternice pentru a exprima intensitatea convingerilor sale. Versetul 8 este o prelungire a versetului 7. Privesc. [,,Socotesc”, KJV]. De la acelasi cuvant grecesc folosit in v. 7, dar fiind aici la prezent, pentru a arata ca Pavel continua sa socoteasca ,,castigurile” sale anterioare ca o paguba sau ,,o pierdere”. Toate aceste lucruri. In v. 7 Pavel spune ca el socotea ,,ca o pierdere” toate lucrurile mentionate mai inainte. In versetul acesta el merge mai departe si declara ca toate lucrurile sunt socotite de el ,,o pierdere”. E gata sa renunte nu doar la lucrurile pe care le specificase, ci la tot ce se putea imagina. Daca toata averea sau onoarea imaginate i-ar fi apartinut, ar fi renuntat voios la ele ca sa-L poata cunoaste pe Hristos. Fata de. [,,Pentru”, KJV]. Mai bine ,,de dragul lui”, ,,din cauza lui”, ,,din pricina lui”, adica toate celelalte apareau lipsite de insemnatate din cauza valorii peste masura de mari a cunoasterii personale a lui Hristos. Pretul nespus de mare. [,,Superioritatea”, KJV]. Literal, ,,caracter exceptional, fara egal”. Pavel isi dadea seama ca a-L cunoaste pe Hristos depasea in valoare toate celelalte realizari (vezi comentariul de la Ioan 17,3). Domnul meu. Cuvintele ,,Hristos Isus, Domnul meu” sunt o exprimare calda si plina de afectiune, dovedind stransa legatura dintre apostol si Mantuitorul. Alte titluri date lui Isus in epistola aceasta apar cu urmatoarea frecventa: Hristos (18 ori); Isus Hristos (9); Hristos Isus (8); Domnul Isus Hristos (3); Domnul Isus (1); Isus (1); Mantuitorul (1); pe langa un numar de referiri la ,,Domnul”. Am pierdut toate. Gr. zemioo, ,,a face paguba”, ,,a amenda”, folosit aici in sensul de ,,a pagubi”, ,,a renunta la”. Timpul din versiunea greaca arata spre trecut, la momentul convertirii lui Pavel, cand urmandu-L pe Hristos a pierdut toate avantajele mostenite. Le socotesc. Adica si acum le mai socotesc un gunoi, desi pierderea a avut loc in trecut. Gunoi. [,,Balegar”, KJV]. Gr. skubala, ,,gunoi”. Cuvantul e folosit pentru excrementele corpului uman si animal, cat si pentru alimentele aruncate de la masa. Acest ultim sens este potrivit aici. Iudaizantii se considerau ca niste meseni la un praznic, asezati la masa Tatalui. Ei ii vedea pe crestinii dintre neamuri ca niste caini care se repezeau cu lacomie la resturile de hrana care cadeau de la masa. Dar aici Pavel inverseaza aceasta imagine. Adevaratii crestini se bucura la praznic, iar cainii sunt iudaizantii (v. 2), hranindu-se cu privilegiile nasterii si ale educatiei ebraice, la care Pavel renuntase de bunavoie. Castig. Gr. kerdaino, ,,a castiga” inrudit cu substantivul kerdos, ,,castig”, care este la plural in v. 7. Pavel dorea cu infocare sa-L aiba pe Hristos pentru sine, ca si Hristos sa il aiba pe deplin pe el. Intensitatea dorintei lui e reflectata in aceasta tripla aparitie a cuvantului ,,pierdere”, in v. 7 si 8. A-L castiga pe Hristos reprezinta cel mai mare ,,castig”. 3:9 si sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, neprihanirea, pe care o da Dumnezeu, prin credinta. Sa fiu gasit. Sau ,,sa fiu descoperit a fi”. Unii vad in aceste cuvinte o referire la ziua de pe urma, dar contextul (v. 10) sugereaza ca este vorba de viata aceasta. In El. Adica in unire cu Hristos (vezi comentariul de la Ioan 15,4–9; 2 Corinteni 5,17; Galateni 2,20). O neprihanire a mea. Vezi comentariul de la v. 6. De fapt nu exista neprihanire personala (vezi comentariul de la Romani 3,12; 10,3), dar Pavel se refera la moralitatea sa. Pe care mi-o da Legea. [,,Care este a Legii”, KJV]. Adica izvorand din lege, bazata pe implinirea Legii. Pavel prezinta inutilitatea unei astfel de ,,neprihaniri”. Tinerea legii nu poate sa curete inima cuiva de intinarea cu pacat sau sa-i dea putere pentru a se impotrivi pacatului. Adevarata pazire a legii poate rezulta numai din transformarea mintii prin harul divin (vezi comentariul de la Romani 3,31). Prin credinta in Hristos. [,,Prin credinta lui Hristos”, KJV]. Vezi comentariul de la Romani 3,22. In ce priveste legatura dintre ,,neprihanire” si credinta in Isus Hristos, vezi comentariul de la Romani 3,21–26. Pe care o da Dumnezeu. [,,Lui Dumnezeu”, KJV]. Literal, ,,din Dumnezeu” ,,de la Dumnezeu ”. Aici este explicata sursa neprihanirii, despre care ni se spune ca vine de la Dumnezeu. Vezi comentariul de la Romani 1,17. Prin credinta. Literal ,,pe credinta”, adica avand o certitudine cladita pe credinta. Omul poate primi neprihanirea care vine de la Dumnezeu numai avand credinta in Isus, prin care Dumnezeu Si-a manifestat neprihanirea. 3:10 Si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si partasia suferintelor Lui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui; Sa-L cunosc. Mai bine, ,,sa ajunga sa-L cunosc”. Propozitia aceasta este strans legata de v. 8, unde apostolul arata ca cel mai mare castig este cunoasterea personala a lui Isus Hristos. Pentru a avea aceasta cunoastere, Pavel renuntase la toate lucrurile. El stia ca singura cale pentru a obtine aceasta cunoastere a Fiului lui Dumnezeu era legatura cu El (v. 9). Puterea invierii Lui. Pavel nu numai ca dorea sa cunoasca puterea cu care fusese inviat Hristos, ci dorea ca aceasta sa lucreze si in el. Pentru ca dorinta sa sa fie implinita, apostolul trebuia sa traiasca o viata asemenea cu a lui Hristos. De aceea, el isi exprima de fapt dorinta de a avea in viata sa, ca si Hristos, puterea de a birui pacatul. Manifestarea decisiva a acelei puteri va avea loc la invierea sa din morti. Vezi comentariul de la Romani 4,25; 6,4–11. Aceeasi putere care L-a inviat pe Isus din morti este necesara pentru a-l aduce la viata pe omul mort in pacatele sale si pentru a reface in el chipul divin. Partasia. Gr. koinonia (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,42; Romani 15,26; Filipeni 1,5), folosit aici cu sensul de ,,parteneriat”. Suferintelor. Cel care este unit cu Hristos (v. 9) si experimenteaza personal puterea invierii Lui, va participa, inevitabil, la suferintele lui Hristos (vezi comentariul de la Matei 10,17–24; 20,22.23; 2 Corinteni 1,5; Coloseni 1,24; 1 Petru 4,13). Partasia aceasta nu e numai in sensul teoretic sau etic, desi fara indoiala ca e inclus si sensul acesta; ea e practica (compara cu 2 Timotei 3,12). Acela care traieste viata lui Hristos va suferi o parte din ocara si rusinea prin care a trecut Hristos (Ioan 15,18–21; 17,14). Pavel si-a dat seama pe deplin de asta (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,16) si nu s-a dat inapoi de la aceasta perspectiva. Mai degraba a intampinat-o ca pe un element care il aducea la o legatura si mai stransa cu Mantuitorul. O relatare partiala a suferintelor apostolului (2 Corinteni 11,23–27) descopera ca apostolul avea parte intr-o buna masura, de necazurile si intristarile Domnului sau. Sa ma fac asemenea. [,,Sa fiu facut corespunzator”, KJV; ,,Fiind de o potriva”, traducerea Nitulescu]. Sau ,,sa fiu conformat”. Apostolul dorea sa fie ca Domnul sau in toate lucrurile, sa fie asemenea Lui chiar in moartea Sa. Acest lucru a fost implinit pe doua cai: 1) Prin viata zilnica a lui Pavel. El manifesta smerenia si supunerea lui Hristos, iubirea si devotiunea Lui altruista si avea parte de chinul Sau sufletesc cu privire la pacatul lumii. Conformandu-se spiritului lui Hristos, Pavel putea spune cu adevarat: ,,mor in fiecare zi” [KJV] (1 Corinteni 15,31); ,,am fost rastignit impreuna cu Hristos” (Galateni 2,20). Viata sa de lepadare de sine si de sacrificiu a servit ca o puternica marturie cu privire la eficacitatea mortii Mantuitorului (vezi comentariul de la 2 Corinteni 4,10). 2) Prin dispozitia lui Pavel de a muri daca lucrul acesta ar fi fost necesar, si in cele din urma prin moartea sa. Martirajul nu era pentru apostol o posibilitate aflata in viitorul indepartat. De ani de zile moartea era in fata lui, iar acum nu se dadea inapoi de la ea (vezi Faptele Apostolilor 20,22–24). 3:11 ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea, la invierea din morti. Ca sa ajung. Gr. katantao, ,,a veni la”, ,,a sosi la” (Faptele Apostolilor 16,1; 27,12), dar metaforic ,,a ajunge la” (Efeseni 4,13). Cu orice chip. [,,Daca cu orice mijloc”, KJV; ,,Daca cumva”, traducerea Nitulescu; ,,Doardoar”, G. Galaction]. Aceste cuvinte cuprind un element de indoiala in masura in care Pavel recunoscuse din totdeauna posibilitatea abaterii crestinului de la credinta (1 Corinteni 10,12; Galateni 3,3; 5,4). Acum el recunoaste, in smerenie, ca e expus la aceeasi primejdie (vezi comentariul de la 1 Corinteni 9,27). Invierea din morti. Pavel anticipeaza participarea sa la invierea dreptilor (vezi 1 Tesaloniceni 4,13–18; 1 Corinteni 15,51–57; vezi comentariul de la Apocalipsa 20,5.6), dar nu minimalizeaza efortul necesar din partea Domnului si din partea sa, pentru a face cu putinta acest lucru. 3:12 Nu ca am si castigat premiul, sau ca am si ajuns desavarsit; dar alerg inainte, cautand sa-l apuc, intrucat si eu am fost apucat de Hristos Isus. Nu ca am si. [,,Nu ca si cum”, KJV; ,,Nu zic ca”, traducerea Nitulescu]. Literal, ,,nu ca” adica prin aceasta nu vreau sa spun ca (vezi cap. 4,11.17). Castigat. [,,Ajuns ”, KJV; ,,Dobandit”, traducerea Nitulescu; ,,Apucat”, traducerea G. Galaction]. Gr. lambano, ,,a primi”, ,,a capata”, ,,a obtine” (compara cu 1 Corinteni 9,24, unde lambano e folosit in sensul de a castiga un premiu). Pavel se refera la experienta sa crestina de pana atunci si recunoaste ca inca nu implinise complet dorintele sfinte exprimate in cap. 3,9.10. Astfel el spera sa risipeasca mandria spirituala care pare sa fi tulburat unitatea filipenilor (cap. 2,2–4). Am si ajuns desavarsit. [,,As fi ajuns desavarsit”, KJV; ,,Sunt acum desavarsit”, traducerea Nitulescu]. Sau ,,am fost deja facut desavarsit”. Prin cuvantul ,,am castigat” Pavel a facut referire la experienta lui trecuta, iar acum vorbeste despre starea sa prezenta si tagaduieste ca ar fi ajuns la acea desavarsire la care Dumnezeu vroia ca el sa ajunga si pe care el insusi si-o doreste. El se afla inca in procesul savarsirii propriei sale mantuiri (vezi comentariul de la cap. 2,12) Alerg inainte. [,,Merg dupa”, KJV]. Sau ,,urmaresc”, ,,starui inainte”. Poate ca Pavel se refera la alergarea despre care vorbeste in v. 14. Cautand. [,,Ca daca as putea”, KJV; ,,Daca cumva”, traducerea Nitulescu]. Cuvantul acesta sugereaza un scop, sau o intentie, nu indoiala. Sa-l apuc. Gr. katalambano, ,,a pune mana pe”, ,,a capata” (vezi comentariul de la Ioan 1,5; Romani 9,30). In original katalambano e urmat de kai, ,,de asemenea” ceea ce implica faptul ca Pavel intentiona nu numai sa alerge, ci si sa obtina. Intrucat. Acest cuvant face referire la scopul pe care il intentiona Hristos cand a realizat convertirea lui Pavel (Faptele Apostolilor 9,15.16; 26,16–18). Am fost apucat. [,,Sunt apucat”, KJV; ,,Am fost dobandit”, traducerea Nitulescu; ,,Cucerit am fost”, traducerea G. Galaction]. Sau ,,s-a pus stapanire pe mine”, si anume la data convertirii sale. Pavel stia ca Hristos pusese stapanire pe el cu un anumit scop, iar el era hotarat sa implineasca acel scop ,,apucand” lucrul pentru care Hristos pusese stapanire pe el. E de datoria crestinului sa alerge intotdeauna inainte pe calea crestina, deoarece acesta este scopul pentru care l-a chemat Hristos. Dumnezeu il apucase, de pilda, pe Saul, fiul lui Chis si pe tanarul conducator bogat, dar ei nu au staruit pentru a realiza scopul pentru care fusesera chemati. 3:13 Fratilor, eu nu cred ca l-am apucat inca; dar fac un singur lucru: uitand ce este in urma mea, si aruncandu-ma spre ce este inainte, Fratilor. Pavel foloseste forma aceasta de adresare pentru a atrage atentia cititorilor. El trece in revista subiectul deja discutat in versetele precedente. Eu nu cred. Gr. logizomai, ,,a crede”, ,,a socoti” (vezi comentariul de la Romani 3,28), folosit de obicei cu privire la ratiune. Pavel scoate in evidenta starea sa spirituala in raport cu standardul divin prezentat in fata lui. Ca l-am apucat. Vezi comentariul de la v. 12. Fac un singur lucru. [,,Acest singur lucru il fac”, KJV; ,,Una fac”, traducerea G. Galaction]. Literal, ,,un lucru”, definit in propozitiile urmatoare. Singura preocupare a lui Pavel era sa implineasca scopul pentru care il chemase Domnul. El nu avea o inima impartita. Nu cauta bogatia si onoarea de pe acest pamant, ci mantuirea si o coroana in lumea de dincolo. Din acest scop unic provenea spiritualitatea sa profunda si succesul nemaipomenit in lucrare. Uitand. Adica trecand cu vederea sau dand afara din minte, mai degraba decat fiind uituc. Ce este in urma. Pavel stie ca victoriile din trecut, oricat de glorioase ar fi, nu sunt suficiente pentru a oferi siguranta in prezent sau in viitor. Aruncandu-ma. Gr. epekteino, ,,a se intinde spre”, o imagine imprumutata din intrecerile atletice in care alergatorul se indreapta spre tinta cu trupul aplecat inainte, cu mainile si cu picioarele intinse. Este o comparatie sugestiva pentru dedicarea lui Pavel in a urma doar drumul pe care i-l trasase Hristos. O asemenea dedicare nu lasa timp pentru a privi in urma sau pentru a regreta. Spre ce este inainte. Pavel nu enumera lucrurile pe care le are in minte, dar ele sunt incluse in rationamentul sau si sunt cuprinse in v. 14. Pentru cel care alearga la o intrecere singurul obiect vrednic de atentie este punctul de sosire, si asta urmarea si Pavel in alergarea sa spirituala. El isi fixase privirea la tinta vietii vesnice si la mostenirea din lumea de dincolo. O viziune clara a acestei tinte il va stimula pe crestin sa continue credincios si voios in alergarea care ii este pusa in fata (Evrei 12,1.2) 3:14 alerg spre tinta, pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, in Hristos Isus. Alerg. [,,Insist”, KJV]. Gr. dioko, ,,urmari”, tradus ,,alerg inainte”, in v. 12, sens care este potrivit si aici, deoarece Pavel, atinandu-si ochii spre tinta, nu mai vede nimic altceva. El stie ca cel care vrea sa castige trebuie sa aiba clar in minte atat tinta cat si premiul. Luptatorul nu trebuie sa fie abatut din drum de aplauzele sau de insultele celorlalti. El nu trebuie sa se odihneasca, sa se impiedice sau sa se opreasca, ci trebuie sa staruie mereu inainte pana cand atinge tinta. Tinta. [,,Semn”, KJV]. Gr. skopos, ,,un semn [asupra caruia este fixata privirea]”, ,,o tinta”; inrudit cu verbul skopeo, ,,a spiona”, ,,a privi la distanta”. Vezi comentariul de la cap. 2,4. In Noul Testament cuvantul skopos apare doar aici. In LXX el este folosit cu privire la tinta unui arcas (Iov 16,12; Plangeri 3,12). Premiul. Gr. brabeion, ,,o rasplata pentru castigatorii la jocurile publice”, prin urmare, ,,un premiu”. In intrecerile pamantesti nu poate fi decat un singur castigator (1 Corinteni 9,24), dar in alergarea crestina fiecare are prilejul sa fie biruitor si sa castige premiul. Chemarii ceresti. [,,Chemarii inalte”, KJV; ,,Chemarii de sus”, traducerea Nitulescu; traducerea G. Galaction]. Literal, ,,chemarii in sus”, adica o chemare la cer, care vine din cer. Pavel nu doar ca a primit aceasta chemare la convertire, dar ea rasuna continuu in urechile sale. Dumnezeu nu inceteaza niciodata sa-i cheme pe crestini spre cer. In Hristos Isus. Chemarea a fost adresata de Dumnezeu prin viata si Persoana Fiului Sau. Exemplul lui Isus constituie un stimulent continuu pentru cel credincios (Evrei 12,1.2). 3:15 Gandul acesta dar sa ne insufleteasca pe toti, care suntem desavarsiti; si daca in vreo privinta sunteti de alta parere, Dumnezeu va va lumina si in aceasta privinta. Gandul acesta dar sa ne insufleteasca pe toti. [,,Sa avem gandul acesta”, KJV; ,,Sa gandim”, traducerea Nitulescu; G. Galaction]. Literal, ,,sa gandim asta”, sau ,,sa avem gandul acesta”. Apostolul face un apel la toti crestinii maturi sa ia, cu privire la cresterea spirituala, aceeasi atitudine ca si el. Ii indeamna sa continue sa faca eforturi pentru a castiga premiul. Acum apostolul, dupa ce vorbise doar despre propria sa viata de crestin, ii sfatuieste pe prietenii sai filipeni sa puna in practica invataturile date si cu tact se include si pe sine in indemnuri. Desavarsiti. Gr. teleioi, ,,maturi”, ,,crescuti deplin” (vezi comentariul de la Matei 5,48), in contrast cu nepioi; ,,copii” (vezi 1 Corinteni 13,11; Efeseni 4,13.14; Evrei 5,13.14), referindu-se la maturitate in gandirea crestina. Conceptia exprimata aici nu este in conflict cu afirmatia din Filipeni 3,12, unde Pavel tagaduieste ca a ajuns la ultima treapta a desavarsirii. Aici el foloseste cuvantul ,,desavarsit” intr-un sens relativ. Vezi comentariul de la Matei 5,48. De alta parere. Adica daca punctul lor de vedere, mai ales cu privire la chestiunea desavarsirii, nu coincide cu cel al lui Pavel. Apostolul nu cerea ca ceilalti sa fie cu totul de acord cu felul sau aparte de a gandi, ci ingaduia opiniile diferite, crezand ca Domnul ii va invata pe credinciosii sinceri. Va va lumina. [,,Va va descoperi”, KJV]. Gr. apokalupto, ,,a descoperi”, ,,a descoperi ceea ce este ascuns”. Daca vreun crestin matur nu vedea necesitatea de a uita trecutul si a se grabi spre desavarsire, Pavel era sigur ca Dumnezeu il va lumina. Cand inaintam staruitor in alergarea crestina, Dumnezeu ne va arata erorile doctrinale si greselile in comportament (Ioan 16,13; compara cu Efeseni 1,17). 3:16 Dar in lucrurile in care am ajuns de aceeasi parere, sa umblam la fel. Am ajuns. De fapt Pavel spune: descoperiti ceea ce a contribuit la cresterea voastra spirituala din trecut si urmati acelasi plan in viitor. Metoda prin care se ajunge la desavarsire crestina nu se schimba. Din nefericire sunt multi care pornesc cu pasi grabiti pe drumul credintei, dar apoi obosesc si nu continua la fel cum au pornit pe cale. Ei ajung sa depinda de experienta trecuta in loc sa se bucure de victorii noi si sa faca progres. Satisfactia care vine din realizarile trecute duce la nepasare. Biruintele de ieri nu vor fi de ajuns pentru astazi. Crestinul trebuie sa inainteze continuu. Sa umblam la fel. [,,Dupa aceeasi regula”, KJV; ,,Sa mergem inainte cu acelasi pas”, G. Galaction]. Aceste cuvinte fac parte din avertizarea si indemnul plin de iubire, care, daca erau acceptate, avea sa impiedice patrunderea erorilor, care ar fi dezbinat biserica din Filipi. 3:17 Urmati-ma pe mine, fratilor, si uitati-va bine la cei ce se poarta dupa pilda, pe care o aveti in noi. Urmati-ma. Literal, propozitia ar putea fi tradusa astfel: ,,fiti uniti in a ma imita pe mine”. Pavel ii sfatuise pe convertiti cu privire la atitudinea lor mentala, iar acum prezinta propria sa viata ca un exemplu demn de urmat. El stia ca facuse voia lui Dumnezeu uitand de trecut si privind la lucrurile din fata sa. Stia ca era bine sa continue sa alerge inainte cu ravna si sa nu abandoneze mijloacele de crestere spirituala care avusesera o contributie importanta in viata sa. De aceea, se simtea liber sa-i incurajeze pe prietenii sai filipeni sa-i urmeze exemplu. Nu vroia nicidecum sa le abata atentia de la Hristos la sine, ci mai degraba sa-i conduca la Hristos prin propria sa viata de crestin (compara cu 1 Corinteni 7,16; 1 Tesaloniceni 1,6). Uitati-va bine. Gr. scopeo (vezi comentariul de la cap. 2,4). Cei ce se poarta. In timp ce este adevarat ca Hristos este singurul exemplu care poate fi urmat in toate, experienta altora poate servi ca o incurajare sau ca o piedica pentru noi. Erau in biserica unii care se straduiau sa traiasca in felul descris de Pavel, renuntand la increderea in lucrurile pamantesti si straduindu-se sa castige premiul. Apostolul ii indeamna pe filpeni sa se uite bine la cei care traiau in felul acesta, cu scopul de a-i imita. O asemenea imitare inseamna a te inspira din exemplul celorlalti, nu a te inchina lor (compara cu Ioan 8,39). Exemplul oamenilor evlaviosi poate sa ne inspire la o legatura mai stransa cu Dumnezeu (compara cu 1 Corinteni 4,16; Ed 146). Pilda. Gr. tupos (vezi comentariul de la Romani 5,14), de la avem cuvantul ,,tip”. Noi. Adica Pavel, Timotei, Epafrodit si alti lucratori crestini cunoscuti de filipeni. 3:18 Caci v-am spus de multe ori, si va mai spun si acum, plangand: sunt multi, care se poarta ca vrajmasi ai crucii lui Hristos. V-am spus de multe ori. [,,V-am spus adesea”, KJV]. Pavel face referire fie la prima sa vizita la Filipi (Faptele Apostolilor 16,12), fie la alte vizite ulterioare, fie la scrisorile pe care poate ca le scrisese. Plangand. Acest cuvant, care sugereaza sentimente profunde, da de inteles ca Pavel se framanta cu privire la crestinii apostaziati, nu cu privire la paganii desfranati. Iubirea sa pentru asemenea persoane decazute il misca pana la lacrimi (compara cu Luca 19,41). Multi care se poarta. [,,Multi umbla”, KJV]. Cei ,,multi” a caror purtare e descrisa aici si in v. 19 au fost identificati in diferite feluri, ca (1) iudaizantii (vezi comentariul de la v. 2); (2) crestinii cu numele, dar decazuti (compara cu Romani 16,17.18); (3) apostatii, la a caror influenta primejdioasa erau expusi credinciosii. Vrajmasi ai crucii. Daca aceste persoane ar fi fost dusmani declarati ai crucii sau daca ar fi tagaduit ca Hristos murise pentru a face ispasire pentru pacat, ei nu ar fi fost atat de primejdiosi pentru biserica. Dar reiese ca ei marturiseau ca sunt urmasi ai Mantuitorului, in timp ce viata lor arata ca nu cunosteau puterea Evangheliei. Mintea lor era indreptata spre cele pamantesti (v. 19), iar ,,prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu” (Iacov 4,4). O viata imorala nu poate fi altfel decat vrajmasa crucii, deoarece Hristos a murit pentru a ne face sfinti. 3:19 Sfarsitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pantecele si slava lor este in rusinea lor, si se gandesc la lucrurile de pe pamant. Sfarsitul lor. Adica tendinta unor astfel de ,,vrajmasi ai crucii” era nimicirea lor finala. Pierzarea. Gr. apoleia (vezi comentariul de la Ioan 17,12), folosit adesea cu privire la pierderea vietii vesnice. Dumnezeul lor este pantecele. Adica apetitul le conduce viata. Astfel de oameni se falesc cu libertatea lor si o pervertesc in dezmat (compara cu Romani 16,18; 2 Petru 2,12.13.19). Ei nu traiesc pentru slava lui Dumnezeu (1 Corinteni 10,31), ci pentru a-si ingadui si satisface poftele trupului. Rusinea. Libertatea cu care se lauda devine un motiv de rusine. Se gandesc la lucrurile de pe pamant. Ei se preocupa cu, sau se gandesc la lucrurile de pe pamant, nu la lucrurile spirituale. Asta este una din caracteristicile vrajmasiei fata de cruce. Placerile, castigul si onoarea au furat atentia multora, impiedicandu-le cresterea spirituala si facandu-i dusmani ai crucii lui Hristos. 3:20 Dar cetatenia noastra este in ceruri, de unde si asteptam ca Mantuitor pe Domnul Isus Hristos. Dar. [,,Caci”, KJV]. Acum Pavel pune in contrast adevaratul scop al crestinului cu cel al omului lumesc, despre care vorbeste in v. 18, 19. Cetatenia. Gr. politeuma, ,,stat” sau ,,cetatenie”. Vezi comentariul de la cap. 1,27. Este. Pavel accentueaza faptul ca cetatenia crestinului este deja in cer, desi trebuie inca sa traiasca pe pamant (compara cu Efeseni 2,19; Coloseni 3,3; 1 Ioan 3,2). Ceruri. Crestinul trebuie sa stie bine faptul ca este cetatean al cerului. Atasamentul unui om fata de tara sa il determina sa ii fie loial acesteia. Oriunde ar trai, se va purta asa incat sa onoreze bunul nume al tarii sale. Avand in minte felul de viata pe care ne asteptam sa il ducem in cer, vom fi calauziti in viata noastra de pe pamant. Curatia, umilinta, bunatatea si iubirea pe care ne asteptam sa le experimentam in viata viitoare pot fi manifestate aici jos. Faptele noastre ar trebui sa dovedeasca cetatenia noastra cereasca. Relatiile pe care le avem cu altii ar trebui sa faca cerul atragator pentru ei. De unde. Adica din cer. Asteptam. Gr. apekdechomai (vezi comentariul de la Romani 8,19), sugerand o asteptare inflacarata. Cuvantul apekdechomai este adesea folosit in legatura cu nadejdea fericita a revenirii lui Hristos (compara cu Romani 8,19.23.25; Galateni 5,5; Evrei 9,28). Cei care asteapta cu dor revenirea Lui se vor pregati pentru acest eveniment (vezi comentariul de la 1 Ioan 1,3). Ei vor considera ca treburile pamantesti sunt de mica importanta, deoarece lumea aceasta se va sfarsi in curand. Ei vor trai mai presus de lume, dorind fara incetare aratarea Domnului. Mantuitor. Literal ,,un mantuitor”. Domnul Isus Hristos. Vezi comentariul de la cap. 2,5. 3:21 El va schimba trupul starii noastre smerite, si-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Si supune toate lucrurile. Schimba. Gr. metaschematizo, ,,a schimba forma”, ,,a transforma” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 4,6; compara cu 2 Corinteni 11,13–15), de la meta,,,dupa”, si schema, ,,forma” (vezi comentariul de la Filipeni 2,8). Cuvantul metaschematizo implica o schimbare radicala in trupurile celor rascumparati, desi identitatea lor va fi pastrata (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,35–50). Trupul starii noastre smerite. [,,Trupul nostru stricat”, KJV]. Literal, ,,trupul smereniei noastre”, descris astfel in contrast cu trupul slavit pe care il vor primi sfintii in lumea cealalta. Il va face asemenea. [,,Astfel incat sa poata fi modelat”, KJV]. Sau ,,sa poata ajunge sa aiba aceeasi forma ca altul” , ,,sa devina corespunzator cu”. In v. 10 Pavel arata ca viata crestinului trebuie sa fie transformata asemenea celei a lui Hristos. Acum el arata ca in cele din urma si trupul trebuie sa fie facut asemenea celui al lui Hristos. Trupul slavei Sale. Adica trupul pe care il are Hristos acum, cand este proslavit, care poate fi comparat cu ,,trupul spiritual” al sfintilor inviati (vezi comentariul de la Luca 24,39; 1 Corinteni 15,42–49; vezi Ioan 20,17.25.27; DA 829). Cei rascumparati nu doar ca vor avea caracterul lui Hristos, dar vor fi si imbracati cu un trup nemuritor, asemenea celui pe care l-a luat Isus la invierea Sa (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,51–53). Aceasta transformare va incheia lucrarea rascumparatoare dupa care tanjeste Pavel. Crestinul va fi transformat pe deplin asemenea Domnului sau. Lucrarea. Gr. energeia, ,,energie”, aici, putere supranaturala (vezi comentariul de la cap. 2,13). Pe care o are. Garantia capacitatii lui Hristos de a transforma trupurile noastre smerite se gaseste in puterea pe care o are El asupra intregii creatii. Supune. Gr. hupotasso (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,27). Toate lucrurile. Vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,27.28. Transformarea trupului si a caracterului omului e doar o manifestare a puterii suverane a lui Hristos. Lucrarea Lui completa include supunerea tuturor elementelor creatiunii fata de stapanirea divina. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–21 CH 592; TM 221 4–6 SR 311 5, 6 AA 112 6 AA 190; SC 29 7, 8 COL 121, 395; Ed 68; SL 86 8 DA 273; MB 91; 1T 496; 2T 49; 3T 413; 5T 307; 9T 44 8–10 AA 128; Ed 192 8–14 SR 311 9 AA 314; TM 160 10 DA 209; 3T 27 10–14 SL 86 12 AA 562; GW 143; 1T 340; 5T 223 12–14 LS 303; 8T 18 13 SR 311 13, 14 AA 483; GC 470; GW 58; MB 91; MH 516; ML 369; 8T 64 14 FE 235; GW 463; ML 313; 2T 235, 483; 5T 486, 488, 548; 9T 287 19 CH 39 20 EW 30, 108; FE 478, 481; ML 277; MYP 84; PP 87; 2T 145, 317, 338; 5T 111, 367 20, 21 EW 111 21 DA 23; EW 31; GC 399; 1T 36; 2T 411 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: