Printable ModeFilipeni, 1
|
1:1 Pavel si Timotei, robi ai lui Isus Hristos, catre toti sfintii in Hristos Isus, care sunt in Filipi, impreuna cu episcopii si diaconii: Pavel. Notati identificarea simpla. Scriindu-le altor biserici, apostolul simtea ca este necesar sa-si afirme autoritatea (compara cu 1 Corinteni 1,1; 2 Corinteni 1,1; Galateni 1,1; Efeseni 1,1), dar aici nu e nevoie, pentru ca biserica din Filipi acceptase scrisorile lui de acreditare. Aceasta este o epistola caracterizata de iubire, recunostinta si lauda, si desi contine avertizare si indemn, scopul ei nu e sa rezolve probleme de felul celor care au aparut in bisericile din alte cetati. Vezi harta cu evenimentele care au condus la scrierea Epistolei lui Pavel catre Filipeni Timotei. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 16,1. Tanarul evanghelist fusese cu Pavel la Filipi (Faptele Apostolilor 16,11.12), asa ca cei care se convertisera la inceput il cunosteau personal. O vizita mai tarzie il facuse cunoscut si membrilor care se alaturasera dupa aceea bisericii. In afara de aceasta salutare comuna, nu exista nici o indicatie ca Timotei era coautor al epistolei. Faptul ca incepand cu Filipeni 1,3 Pavel vorbeste la persoana intai sugereaza ca el a fost singurul autor. Robi. [,,Slujitori”, KJV; Nitulescu; G. Galaction]. Gr. douloi (vezi Romani 1,1). Unii sugereaza ca folosind termenul acesta cu privire la sine, Pavel se poate sa se fi gandit la frecventul obicei grecesc, de eliberare a unui sclav prin cumpararea lui de catre un zeu. Se aranja o tranzactie comerciala fictiva pe temeiul careia sclavul trebuia sa plateasca la tezaurul templului pretul rascumpararii sale, bani pe care el economisise. Proprietarul si sclavul mergeau apoi la templu: proprietarul primea pretul de rascumparare, iar despre sclav se zicea ca este vandut zeului. In felul acesta sclavul devenea proprietatea acelui zeu; dar practic acum el era liber. Pavel se considera proprietatea lui Isus Hristos, ,,cumparat cu un pret” (1 Corinteni 6,20; 7,23), ,,izbavit” [,,eliberat” KJV; ,,scutit” Nitulescu, ,,scapat” G. Galaction], dar in ciuda acestei libertati, el stia ca nu isi apartine (1 Corinteni 6,20), ci ca era cumparat de Hristos, care il iubise si Se daduse pe Sine pentru El (Galateni 2,20). Acest act de cumparare nu era ceva fictiv, inselator, ci o realitate vie; trupul si mintea apostolului fusesera rascumparate din sclavia pacatului si a lui Satana, din mandrie si prejudecata, din robia faptelor legii si ale firii, si aduse sub controlul deplin al Stapanului oamenilor (vezi Romani 7,14–25). Sfintii. Gr. hagioi (vezi comentariul de la Romani 1,7). Observati ca scrisoarea este adresata tuturor membrilor bisericii din Filipi. Pavel nu doreste ca vreunul sa se simta neglijat. In Hristos Isus. Vezi comentariul de la Romani 8,1; 1 Corinteni 1:2; Efeseni 1:1. Episcopii. Gr. episkopoi (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 20,28). Diaconii. Gr. diakonoi (vezi comentariul de la Marcu 9,35), un cuvant care inseamna slujitori, nu ca pozitie in societate, ci ca activitate. Cuvantul acesta este uneori folosit special pentru slujitorul Evangheliei (1 Corinteni 3,5; 2 Corinteni 3,6; Efeseni 3,7). Faptul ca Pavel ii recunoaste in mod special pe acesti slujitori ai biserici locale avea fara indoiala sa sporeasca prestigiul lor in ochii celorlalti credinciosi. Nu exista aici nici un indiciu cum ca un episcop avea autoritate asupra mai multor biserici, asa cum s-a petrecut in istoria de mai tarziu a bisericii. Dimpotriva, erau mai multi in biserica locala din Filipi. Vezi Vol. VI, pp. 25, 26. 1:2 Har voua si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos! Har. In ce priveste salutul folosit aici, vezi comentariul de la Romani 1,7. In epistolele pastorale (1 si 1 Timotei, Tit), e adaugat cuvantul ,,indurare”. Dumnezeu, Tatal nostru. Vezi comentariul de la Matei 6,9. 1:3 Multumesc Dumnezeului meu pentru toata aducerea aminte, pe care o pastrez despre voi. Multumesc Dumnezeului meu. Vezi comentariul de la Romani 1,8. Toata aducerea aminte. Adica de fiecare data cand Pavel isi amintea de credinciosii din Filipi, faptul ca recunostea mereu calitatile lor excelente il indemna sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru credinta lor exemplara. Aceasta aducere aminte era continua si avea ca rezultat multumire neincetata. 1:4 In toate rugaciunile mele ma rog pentru voi toti, cu bucurie In toate. Bucuria lui Pavel cu privire la virtutile convertitilor lui era continua. Rugaciunile. Gr. deesis, ,,o cautare”, ,,o mijlocire”, ,,o cerere”, de la deomai, ,,a cere”, ,,a cersi”. Acelasi cuvant (deesis) e tradus mai departe in acest verset ,,cerere” [KJV] ,,rugaminte” [Traducerea Nitulescu]. Bucurie. Ce tribut adus caracterului crestin al filipenilor, ca prin cunoasterea experientei lor in inima apostolului se nastea bucurie, nu chin sufletesc! Nu intotdeauna se intampla asta cu bisericile crestine (vezi 1 Corinteni 3,1–3; Galateni 4,19). 1:5 pentru partea, pe care o luati la Evanghelie, din cea dintai zi pana acum. Partea. [,,Partasia”, KJV]. Gr. koinonia (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,42; Romani 15,26). Desi koinonia e folosit in sensul mai larg, de conlucrare, are si intelesul de ,,dare de milostenii”, si poate ca acesta e si sensul de aici, tinand cont de contributiile generoase ale filipenilor pentru intretinerea lui Pavel (vezi Filipeni 4,10.15.16). Aceasta este o dovada a iubirii reciproce care exista printre ei din prima zi a predicarii Evangheliei pana la data scrierii acestei epistole. Gandul acestei sfinte prietenii este un izvor de nesfarsita bucurie pentru apostol, mai ales de cand se afla in inchisoare. La Evanghelie. Evanghelia lui Hristos purta raspunderea pentru aceasta partasie, dar mai mult decat atat, partasia lor slujea la predicarea mai departe a Evangheliei. Nimic altceva nu leaga atat de puternic inimile cum o face credinta simpla in Evanghelie si impartasirea bucuriilor si intristarilor vietii crestine. Aceasta partasie ar trebui sa aiba ca rezultat eforturi unite pentru a-i include si pe altii in cercul ei. Astfel de straduinte ii leaga si mai strans pe credinciosi. 1:6 Sunt incredintat ca Acela care a inceput in voi aceasta buna lucrare, o va ispravi pana in ziua lui Isus Hristos. Sunt incredintat. Vezi comentariul de la Evrei 3,6. Acela care a inceput. Adica Dumnezeu. Apostolul doreste ca cei pe care el i-a adus la credinta sa-si aminteasca ca Dumnezeu e de fapt autorul mantuirii lor (compara cu Filipeni 2,13; Evrei 12,2; 13,20.21). Aceasta buna lucrare. Adica lucrarea mantuirii. O va ispravi. Gr. epiteleo, ,,a duce la capat”, ,,a desavarsi”. Dumnezeu este un lucrator desavarsit. El ispraveste orice lucrare pe care o incepe numai daca omul Ii permite sa faca lucrul acesta. In plus, produsul unei asemenea conlucrari va fi desavarsit. Iar El nu oboseste in facerea de bine. El i-a adus pe filipeni la partasia Evangheliei, dar aceasta este o lucrare nu poate fi sfarsita dintr-o data. Ea este incheiata treptat, dar sigur. Increderea in interesul constant al lui Dumnezeu si in calauzirea Sa este ideea principala a scrierilor lui Pavel. El doreste sa le impartaseasca si filipenilor aceasta certitudine. Ziua lui Isus Hristos. Aceste cuvinte sunt sinonime cu ,,ziua Domnului” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 2,20; compara cu Filipeni 1,10; 2,16). Lucrarea de desavarsire va continua pana cand Hristos va veni sa-i ia pe ai Lui. Doar o crestere spirituala continua il poate pregati pe credincios sa-L intampine pe Hristos la a doua Sa venire. 1:7 Este drept sa gandesc astfel despre voi toti, fiindca va port in inima mea, intrucat, atat in lanturile mele cat si in apararea si intarirea Evangheliei, voi sunteti toti partasi aceluiasi har. Este drept. ,,Este drept” din punct de vedere moral, datorita procedeelor lui Dumnezeu (v. 6) si a caracterului credinciosilor filipeni. Sa gandesc. Mai degraba ,,sa am parerea”, ,,sa simt” (RSV), sugerand ceea ce gandeste Pavel de obicei, nu vreun gand din prezent. Astfel. Adica siguranta mantuirii depline a filipenilor. Despre voi toti. Mai degraba ,,pentru voi toti”. Pavel era atat de interesat de bunul mers al convertitilor sai incat se gandea la starea lor actuala. In inima mea. Pentru a-si indreptati inaltele sperante pe care le nutrea pentru ei, Pavel le arata credinciosilor iubirea sa si faptul ca ii pastra in inima lui. Ii pastra in inima lui deoarece nu putea fi impreuna cu ei. Cel care ii poarta in inima sa pe binefacatorii si tovarasii sai, e ferit de egoism. Cel care-i poarta pe fratii lui in alta parte decat in inima, in curand va dori sa-i alunge din gandurile sale. In lanturile mele. O referire la detentia lui in inchisoarea din Roma (vezi p. 138). Apararea. Gr. apologia, ,,aparare verbala”, ,,vorbire in aparare”. Intarirea. [,,Confirmarea”, KJV]. Gr. bebaiosis, ,,o intarire”, ,,o confirmare”, de la bebaioo, ,,a intari”, ,,a stabili”, ,,a confirma”. Partasi aceluiasi har. [,,Partasi harului meu”, KJV; ,,Partasi impreuna cu mine ai harului”, traducerea Nitulescu; ,,Partasi… la acelasi har ca mine” traducerea G. Galaction]. Literal: ,,partasi cu mine ai harului.” Daca expresia aceasta este introdusa mai devreme in verset, iar cuvantul ,,intrucat” este omis, devine mai clar ceea ce vrea sa zica Pavel. Filipenii erau partasi cu apostolul la harul lui Dumnezeu. Harul acesta ii facuse, ca sa zicem asa, partasi la detentia lui, prin ajutorul lor, nascut din impreuna simtire, si partasi la o persecutie asemanatoare cu cea prin care trecea el. Toate acestea erau de dragul Evangheliei, pentru a o apara impotriva adversarilor si pentru o intari in viata credinciosilor. 1:8 Caci martor imi este Dumnezeu ca va iubesc pe toti cu o dragoste nespusa in Isus Hristos. Martor imi este Dumnezeu. Pavel apeleaza la Dumnezeu pentru confirmarea profundei sale iubiri pentru filipeni si a dorului sau puternic de a-i vedea. Intrucat dorul sau era ascuns in inima, doar Dumnezeu putea cunoaste si marturisi despre realitatea acestuia. Va iubesc pe toti cu o dragoste nespusa. [,,Tanjesc dupa voi in maruntaiele lui ...”, KJV]. Vezi comentariul de la Ieremia 4,19. In vechime maruntaiele erau considerate sediul afectiunii, al simpatiei si al compasiunii, asa cum e considerata astazi inima. In Isus Hristos. Se face referire la simpatia, duiosia si iubirea Rascumparatorului. Pavel ii iubea pe credinciosii filipeni cu o dragoste asemanatoare cu cea pe care o avea Domnul Isus pentru ei. Aceste cuvinte sunt expresia cea mai gingasa si puternica pe care o putea gasi Pavel pentru a exprima caldura atasamentului sau. Sunt o indicatie a unirii care trebuia sa existe intre membrii bisericii: ei se poarta unul pe altul in inima, au o dragoste puternica unul pentru altul si manifesta simpatia duioasa a lui Hristos Insusi; sunt constienti de partasia care trebuie sa fie intre ei toti, au o datorie comuna, vad in iubirea lor unul pentru altul o marturie si o garantie a iubirii si a scopului lui Dumnezeu. 1:9 Si ma rog ca dragostea voastra sa creasca tot mai mult in cunostinta si orice pricepere, Si ma rog. [,,Aceasta ma rog”, KJV; Nitulescu]. Versetele 9–11 contin esenta rugaciunilor lui Pavel pentru cresterea spirituala continua a prietenilor sai din Filipi. Dragostea. Gr. agape (vezi comentariul de la Matei 5,43.44; 1 Corinteni 13,1). Sa creasca tot mai mult. Iubirea lor era deja de o inalta calitate, totusi Pavel dorea ca ei sa ajunga la inaltimi si mai mari. El dorea ca iubirea lor atat fata de Dumnezeu cat si fata de oameni, sa curga vesnic ca un rau care izbucneste din izvor, si sa se manifeste tot mai abundent in slujirea crestina (compara cu 1 Tesaloniceni 3,12). Cunostinta. Gr. epigonsis, ,,cunostinta deplina” (vezi comentariul de la Romani 3,20). Aici Pavel se refera la cunostinta experimentala, o intelegere personala a adevarurilor mantuitoare ale crestinismului, data pe fata intr-o viata tematoare de Dumnezeu (vezi comentariul de la Ioan 17,3; Efeseni 1,17; 4,13). Pricepere. [,,Judecata”, KJV]. Gr. aisthesis, ,,pricepere”, ,,discernamant”, ,,experienta”. Cuvantul acesta se aplica la simturi, iar aici la implicatiile lor morale, insemnand capacitatea de a recunoaste adevarul asa cum ochiul recunoaste un obiect (compara cu Evrei 5,14). Sensul lui aisthesis difera aici de cel al lui epigonsis, facand referire nu la principii generale, impersonale, ci la alegerea principiilor drepte. 1:10 ca sa deosebiti lucrurile alese, pentru ca sa fiti curati si sa nu va poticniti pana in ziua venirii lui Hristos, Sa deosebiti. [,,Sa aprobati”, KJV; ,,Sa incuviintati”, traducerea Nitulescu; ,,Sa pretuiti”, G. Galaction]. Gr. dokimazo (vezi comentariul de la Romani 2,18). Cuvantul sugereaza a aproba ceva dupa ce lucrul acela a fost examinat si incercat. Aici Pavel arata scopul despre care el spera ca va fi implinit prin cresterea dragostei lor (Filipeni 1,9) – ca ei sa puna la proba si sa pastreze doar lucrurile alese. Lucrurile alese. [,,Lucrurile care sunt excelente” KJV; ,,Cele bune”, traducerea Nitulescu; ,,Cele ce sunt mai de folos” G. Galaction]. Gr. ta diapheronta, ,,lucrurile care sunt deosebite”, adica lucrurile superioare. Pavel doreste ca acesti crestini din Filipi sa aleaga in toate situatiile vietii doar ce este cel mai bun. Curati. [,,Sinceri”, KJV; ,,Lamuriti” traducerea Nitulescu; G. Galaction]. Gr. eilikrines, posibil derivat de la heile ori hele, ,,soare”; si krino, ,,a judeca”; adica lucrurile care vazute in lumina soarelui sunt gasite clare si curate, deci ,,curat”, ,,neintinat”, ,,sincer”. Sa nu va poticniti. [,,Fara ofensa”, KJV; ,,Nesimtitori” traducerea Nitulescu; ,,Fara prihana”, G. Galaction]. Gr. aproskopoi, literal ,,a nu lupta impotriva”, deci ,,nealterat”, ,,fara vina”. Curatia launtrica se da pe fata in nevinovatia exterioara si il pregateste pe om pentru ziua venirii lui Hristos. Tot acest sfat al lui Pavel era menit sa le indrepte atentia prietenilor sai catre ziua cand se va da pe fata intregul caracter. Pentru a le reaminti de scopul acesta el repeta expresia folosita in v. 6, omitand cuvantul ,,Isus” (vezi comentariul de la 1 Tesaloniceni 5,23). 1:11 plini de roada neprihanirii, prin Isus Hristos, spre slava si lauda lui Dumnezeu. Roada neprihanirii. [,,Roadele neprihanirii”, KJV; ,,Al dreptatii rod” traducerea Nitulescu; ,,Roadele dreptatii”, G. Galaction]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,roada neprihanirii”. Masura standard cu care Domnul Isus pune la proba caracterul este: ,,Dupa roadele lor ii veti cunoaste” (vezi comentariul de la Matei 7,15–20). Dumnezeu vrea de la noi mai mult decat doar nevinovatie; El se asteapta sa dam roade bune. Neprihanirea nu este doar absenta pacatului, ci si caracterul neprihanit al lui Hristos in viata credinciosului (vezi comentariul de la Matei 5,6.20). Toti pasii precedenti pentru care Pavel se ruga sa aiba loc in viata lor aveau sa-i duca pe credinciosii din Filipi la o manifestare a purtarii adevaratului crestin. Ei aveau sa fie umpluti de roadele acestea. Nu o ramura ici si acolo, ci toate ramurile trebuie sa fie incarcate de roade bune. Prin Isus Hristos. Pavel se grabeste sa le reaminteasca filipenilor ca doar prin Isus Hristos ar putea sa aiba parte de neprihanire si sa faca fapte bune (compara cu Ioan 15,1–5; Romani 4,5). Prezenta sau absenta roadelor in viata crestinului depind de legatura sa cu Hristos. Roada acelei vieti care ramane in Isus este aceeasi cu roada vietii lui Hristos. Spre slava. Dumnezeu este onorat cel mai bine prin viata sfanta a copiilor Sai (vezi comentariul de la Ioan 15,8; compara cu 1 Corinteni 10,31; Efeseni 1,12; 1 Petru 2,12). 1:12 Vreau sa stiti, fratilor, ca imprejurarile in care ma gasesc, mai degraba au lucrat la inaintarea Evangheliei. Vreau sa stiti. [,,Ar trebui sa intelegeti”, KJV]. Aceste cuvinte sunt obisnuite literatura greaca si literal pot fi traduse: ,,vreau sa stiti”. Aici Pavel introduce un subiect diferit – propria sa detentie si influenta ei asupra predicarii Evangheliei. Imprejurarile in care ma gasesc. [,,Ceea ce mi s-a intamplat”, KJV; ,,Cele ale mele”, traducerea Nitulescu; ,,Cele petrecute cu mine”, G. Galaction]. Mai degraba ,,cele care imi apartin”. Pavel se refera la problemele sale. Cuvintele lui sugereaza ca filipenii isi exprimasera ingrijorarea cu privire la rezultatul unei schimbari in situatia lui Pavel, atat in ce priveste persoana lui cat si progresul Evangheliei. Mai degraba. Cuvantul acesta da de inteles ca filipenii se temusera de un sfarsit rau. Au lucrat. [,,Au iesit”, KJV; ,,S-au intors”, traducerea Nitulescu; G. Galaction]. Pavel se grabeste sa-i asigure pe filipeni ca detentia sa a avut consecinte mai degraba pozitive decat negative. El dorea ca ei sa inteleaga ca in providenta lui Dumnezeu incercarile sale erau folosite pentru inaintarea predicarii Evangheliei. Asa cum se intampla atat de adesea, mania oamenilor a adus slava lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Psalmi 76,10). 1:13 In adevar, in toata curtea imparateasca, si pretutindeni aiurea, toti stiu ca sunt pus in lanturi din pricina lui Isus Hristos. In toata curtea imparateasca. [,,In tot palatul”, KJV; ,,In tot pretoriul”, traducerea Nitulescu, G. Galaction]. Gr. en holo to praitorio, literal ,,in tot pretoriul”. Exista mai multe pareri, destul de diferite, cu privire la sensul acestei expresii. Au fost prezentate patru interpretari: 1) ca ,,pretoriul” se refera la baracile in care erau cazati soldatii pretorieni; 2) ca ,,pretoriul” se refera la resedinta guvernatorului (vezi comentariul de la Matei 27,27); 3) ca en holo to praitorio ar trebui sa fie tradus ,,printre toti pretorienii” si ca ,,pretorii” se refera la autoritatile judecatoresti care raspundeau de cazul lui Pavel; 4) ca en holo to praitorio ar trebui sa fie tradus ,,prin toata [garda] pretoriana”, facand referire la soldatii care-l pazeau pe Pavel (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 28,16). Ultima interpretare pare cea mai rezonabila si se potriveste cu contextul. Soldatii pretorieni, indeplinindu-si datoria de a-l pazi pe Pavel, ajungeau sa vada adevarata stare a lucrurilor si sa-si dea seama ca el era detinut numai din cauza credintei sale si a zelului evanghelistic. Intrucat soldatii acestia erau schimbati des, s-ar putea spune ca intreaga garda ajunsese sa cunoasca adevarul cu privire la Pavel. Si pretutindeni aiurea. [,,In toate celelalte locuri”, KJV; ,,Si tuturor celorlalti”, traducerea Nitulescu, G. Galaction]. Mai degraba ,,si tuturor celorlalti”, adica nu doar garzii pretoriene, ci si celorlalti oameni care veneau in contact cu apostolul intemnitat. In felul acesta, desi Pavel era inchis, marturia puternica a vietii sale de crestin s-a raspandit mult mai departe de locul unde era inchis. Lanturile mele. [,,Lanturile mele in Hristos”, KJV; ,,Legaturile mele se facusera cunoscute in Hristos”, traducerea Nitulescu; ,,Lanturile mele pe care le port pentru Hristos”, G. Galaction]. Mai degraba ,,legaturile mele au ajuns sa fie cunoscute [a fi] in legatura cu Hristos”, adica se vedea ca ajunsese in inchisoare nu pentru niste fapte rele, ci din cauza marturisirii cu privire la Hristos. 1:14 Si cei mai multi din frati, imbarbatati de lanturile mele, au si mai multa indrazneala sa vesteasca fara teama Cuvantul lui Dumnezeu. Cei mai multi dintre frati. [,,Multi dintre frati”, KJV; ,,Mai multi dintre frati”, traducerea Nitulescu; ,,Cei mai multi dintre frati intru Domnul”, G. Galaction]. Literal: ,,cea mai mare parte din frati”, adica majoritatea crestinilor din Roma. [In Domnul, KJV]. [,,Intru Domnul”, traducerea G. Galaction]. Aceste cuvinte pot fi in legatura cu ,,fratii” ca in KJV; [G. Galaction], sau cu ,,au si mai multa indrazneala”. Au si mai multa indrazneala. [,,Se fac mai indrazneti”, KJV; ,,Indraznesc mai mult”, traducerea Nitulescu; ,,Au mai multa indrazneala”, G. Galaction]. Sau ,,au incredere”. Acesta era inca un lucru favorabil pentru Evanghelie. O mare parte dintre frati erau mult mai indrazneti ca urmare a detentiei lui Pavel. Faptul ca un slujitor atat de distins al adevarului fusese inchis trebuie sa-i fi insufletit sa faca tot ce puteau pentru aceeasi cauza pentru care suferea el. Sau poate ca erau treziti ca urmare a unui val de simpatie fata de crestinism, starnit dupa ce cauza detentiei lui Pavel ajunsese sa fie inteleasa de multi. Altii poate, incurajati de legatura lor cu Pavel, au depus mari eforturi in lucrarea lui Hristos. Astfel, intr-un fel sau altul, detentia lui Pavel a facut ca alti credinciosi sa proclame Cuvantul mai fara teama. Vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 25,12. 1:15 Unii, este adevarat, propovaduiesc pe Hristos din pizma si din duh de cearta; dar altii din bunavointa. Unii. Acest cuvant introduce o alta idee; acesti ,,unii” nu trebuie inclusi printre cei ,,multi” din v. 14. Propovaduiesc pe Hristos. Pavel se refera aici la doua categorii care proclama numele Mantuitorului: 1) cei care fac lucrul acesta din gelozie fata de Pavel; 2) cei care fac lucrul acesta manati de motive bune. Hristos este propovaduit in ambele situatii. De aceea, nu se poate ca prima categorie sa fi fost alcatuita din iudaizanti, care niciodata nu sunt descrisi astfel de Pavel (vezi Vol. VI, pp. 33, 52–54). Din pizma si din duh de cearta. [,,Invidie si cearta”, KJV; ,,Din ura si pricire”, traducerea Nitulescu]. Sau ,,invidie si rivalitate”. Apostolul nu pomeneste cauza acestei rivalitati. Totusi, se pare ca exista chiar si la Roma o partida care era geloasa pe influenta lui Pavel si socotea ca acesta era un bun prilej de a micsora influenta apostolului si de a-si intari pozitia. El era in inchisoare, iar ei aveau acces la cea mai mare parte a poporului. Era usor pentru ei ca, sub pretentii plauzibile, sa insinueze ca Pavel avea tinte vanitoase si sa exercite o influenta necuvenita sau sa ia pozitie hotarata impotriva lui, in favoarea propriilor lor pareri. Se poate chiar ca ei sa fi fost de acord cu el in ce priveste doctrina, dar, manati de dusmanie, cautau sa-i faca rau. Intrucat acesti oameni pretindeau ca-L propavaduiesc pe Hristos, era greu de analizat motivele lor. Daca exista vreo grupa de iudei care sustineau doctrinele esentiale ale Evangheliei, dar erau dornici de cearta au privire la unele lucruri de mica importanta, fiind in acelasi timp inversunati impotriva lui Pavel din cauza interesului sau pentru neamuri, atunci o astfel de partida incerca sa-L proclame pe Hristos si totusi sa nutreasca impotriva lui Pavel acele sentimente rele pe care apostolul le pune in seama lor. Bunavointa. Unii proclamau tot mai mult Evanghelia din bunavointa pentru apostol. Fratii acestia aveau o stima deosebita pentru Pavel datorita rolului sau important in evanghelizarea lumii. Probabil ca isi sporeau activitatea pentru ca cea a lui Pavel se diminuase. O astfel de bunavointa este spiritul care ar trebui sa fie manifestat intre slujitorii Evangheliei. Cand unul din ei nu mai poate lucra, ar trebui sa se ofere altii pentru a-i lua locul si pentru a duce lucrarea lui mai departe. 1:16 Acestia din urma lucreaza din dragoste, ca unii care stiu ca eu sunt insarcinat cu apararea Evangheliei; Acestia din urma. Prin ,,acestia din urma” se face referire la cei care Il propavaduiesc pe Hristos ,,din bunavointa”. Sunt insarcinat. [,,Sunt pus” KJV]. Sau ,,sunt destinat”, sau ,,sunt numit”. Apararea. Gr. apologia (vezi comentariul de la v. 7). Pavel se considera ca un avocat desemnat sa apere Evanghelia lui Hristos de atacurile virulente ale dusmanilor ei. Cand activitatea lui a fost restransa, ajutoare loiale s-au straduit sa continue lucrarea sa, asa ca Evanghelia n-a fost lasata neaparata. 1:17 cei dintai, din duh de cearta vestesc pe Hristos nu cu gand curat, ci ca sa mai adauge un necaz la lanturile mele. Cei dintai. Pavel continua ideea din a doua jumatate a v. 15, vorbind despre cei care-L propavaduiesc pe Hristos ,,din pizma si din duh de cearta”. Duh de cearta. [,,Zavistie”, traducerea Nitulescu si G. Galaction]. Mai de graba ,,dezbinare”, sau ,,partinire”, ,,dispute”. Nu cu gand curat. [,,Nu sincer”, KJV]. Sau ,,nu curat”, din motive sau intentii care nu sunt curate. Ei Il predicau pe Hristos, dar cu scopul de a-i face rau lui Pavel. Ca sa mai adauge un necaz. [,,Presupunand sa adauge necaz”, KJV; ,,Socotind sa destepte suferinta”, traducerea Nitulescu; ,,Socotind sa-mi casuneze suferinta”, G. Galaction]. Mai degraba ,,gandind [sau ‚urmarind’] sa-mi adauge suferinta pe care sa o port.” Dovezile textuale favorizeaza versiunea ,,gandind [sau ,,intentionand”] sa provoace suferinta”. Ei sperau ca predicarea lor cu duh de cearta sa sporeasca necazurile inerente detentiei lui Pavel. 1:18 Ce ne pasa? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toata inima, Hristos este propovaduit. Eu ma bucur de lucrul acesta si ma voi bucura. Ce ne pasa? [,,Atunci ce?”, KJV; ,,Cum dar?”, traducerea Nitulescu; ,,Dar ce este?”, G. Galaction]. Pavel intampina situatia creata de cele doua tipuri de predicare si intreaba curajos ,,Ce inseamna toate acestea?” Oricum. [,,Cu toate acestea”, KJV; ,,In orice chip”, traducerea Nitulescu; ,,Nimic altceva”, G. Galaction]. Sau ,,numai ca” (RSV). Apostolul incepe sa vorbeasca despre rezultatul unic al celor doua cai prin care este proclamat Hristos. De ochii lumii. Gr. prophasis, ,,motiv fals prezentat”, ,,pretext”, de la prophaino, ,,a arata” sau profemi,,a vorbi”, ambele radacini sugerand o corectitudine de fatada, care ascunde un motiv ascuns, in cazul acesta o predicare zeloasa a lui Hristos, savarsita cu intentia de a-i face necazuri lui Pavel. Hristos este propovaduit. Pavel era optimist. El privea in orice imprejurare la partea buna. Ar fi preferat ca doar oamenii care-L iubeau pe Hristos sa-L proclame. Totusi, decat nimic, era dispus sa accepte si predicarea celor care nu-L iubeau cu adevarat. Chiar si un crestinism propovaduit imperfect era un mare progres fata de paganismul brutal. Si care este rezultatul acestei propovaduiri? Hristos este vestit, istoria vietii Sale este povestita. Desi motivele predicatorilor pot fi indoielnice, rezultatul poate fi o biruinta pentru Hristos. Ma bucur de lucrul acesta. In aceasta a doua referire la bucurie in epistola aceasta (compara cu v. 4) bucuria lui Pavel are un caracter tolerant si iertator. El nu se lasa iritat de furia impotrivitorilor sai. Se putea bucura de binele pe care Dumnezeu il scotea din rau, chiar daca acesta era produs de adversarii sai. Pentru el predicarea lui Hristos era lucrul cel mai important din lume. Si ma voi bucura. Bucuria lui Pavel nu era doar de moment. El avea sa bucure in continuare de succesul predicatorilor care i se impotriveau, ca si de succesul celor care predicau ,,din bunavointa”. 1:19 Caci stiu ca lucrul acesta se va intoarce spre mantuirea mea prin rugaciunile voastre si prin ajutorul Duhului lui Isus Hristos. Lucrul acesta. Adica situatia prezenta a lui Pavel si atitudinea credinciosilor. Spre mantuirea mea. Nu s-a ajuns la un consens daca Pavel se refera la speranta de a fi eliberat din inchisoare sau la mantuirea sa finala. Se poate ca apostolul sa fi avut in minte ambele experiente, dar v. 20 sugereaza ca preocuparea lui cea mai mare era mantuirea, nu eliberarea din inchisoare. El isi dadea seama ca situatiile prin care trecea poporul lui Dumnezeu erau menite sa le pregateasca credinciosilor un caracter sfant, pentru viata vesnica (AA 524). Impotrivirea dusmanilor il indemna pe Pavel la si mai multa activitate si ravna, imbunatatindu-si astfel viata spirituala. Suferinta in sine nu are putere sfintitoare. Ea poate sa amarasca, sa chinuiasca si sa amorteasca sufletul. Pe de alta parte, poate deveni un instrument pentru a pune la incercare, pentru a adanci si a curati experienta spirituala a crestinului (vezi Evrei 12,7–11). Mantuirea noastra va fi influentata de felul in care ne folosim de beneficiile suferintei. Daca ne opunem acestei metodei de educatie si Invatatorului, atunci poate ca va fi necesar ca suferinta sa fie prelungita sau sa fie trimisa alta in locul ei. Ar trebui sa ne rugam serios ca sa putem invata repede lectiile spirituale, pentru a putea inainta in dezvoltarea spirituala. Rugaciunile voastre. Acesta este primul din cele doua mijloace care, conlucrand cu situatia imediata a lui Pavel, a ajutat la mantuirea sa. Duhul lui Isus Hristos este al doilea mijloc. Apostolul acorda o mare valoare rugaciunilor de mijlocire ale prietenilor sai (vezi Romani 15,30.31; 2 Corinteni 1,11; Filimon 22). Aici el nu le cere filipenilor sa se roage pentru el, ci crede ca ei deja se roaga, asa cum se ruga si el pentru ei (Filipeni 1,4). Daca ar putea toti pastorii sa creada asa ceva! Sunt anumite raspunderi de care am putea fi uneori eliberati, dar lucrurile nu stau asa cu rugaciunile de mijlocire. Conducatorii poporului lui Dumnezeu, lucratorii lui Hristos din lumea intreaga, ca si membrii bisericii, au nevoie de rugaciunile reciproce, mai ales in timpurile grele care vor veni. Ajutorul. [,,Resursele”, KJV; ,,Dare”, traducerea Nitulescu; ,,Ajutorul”, G. Galaction]. Gr. epichoregia, ,,sprijin”, ,,ajutor”. Pavel considera ca Duhul lui Isus Hristos, impreuna cu rugaciunile prietenilor si situatia lui actuala, contribuia la mantuirea sa finala. Duhul lui Isus Hristos. Aceasta expresie nu apare in alta parte in Noul Testament, desi exprimarea ,,Duhul lui Hristos” se gaseste in Romani 8,9; 1 Petru 1,11, iar ,,Duhul Fiului Sau” in Galateni 4,6. Se poate considera ca aceste cuvinte se refera la dispozitia care L-a condus pe Isus, care lucrand in Pavel avea sa contribuie la mantuirea sa. Interpretarea cea mai general acceptata este ca aceste cuvinte sunt o referire directa la Duhul Sfant (compara cu Romani 8,9). Nici incercarile lui Pavel, nici rugaciunile fratilor sai de credinta nu puteau folosi la ceva daca Duhul lui Hristos nu i-ar fi umplut viata din belsug. 1:20 Ma astept si nadajduiesc cu tarie ca nu voi fi dat de rusine cu nimic; ci ca acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslavit cu indrazneala in trupul meu, fie prin viata mea, fie prin moartea mea. Ma astept. Gr. apokaradokia (vezi comentariul de la Romani 8,19). Marea dorinta a lui Pavel era ca nici o intamplare sa nu-l impiedice sa-L proslaveasca pe Hristos. Nadajduiesc cu tarie. Aceasta era o atitudine launtrica, completand asteptarea lui Pavel, care poate fi considerata mai mult ca o manifestare externa. Nu voi fi dat de rusine. Si anume prin greseli in propria viata sau prin lepadarea sa de Hristos (compara cu Luca 9,26). El nu anticipeaza un asemenea dezastru, ci mai degraba, avand incredere ca va reusi, isi exprima dorinta ca aceasta situatie neplacuta sa nu aiba loc. Ca totdeauna. Constiinta lui Pavel era curata. El putea privi inapoi la viata sa de marturie neinfricata si inainte la mentinerea aceluiasi lucru in viitor. Indrazneala. Gr. parresia, ,,indrazneala in vorbire”, ,,curaj”, ,,incredere”, ,,lipsa de teama”. Inchisoarea nu era o piedica pentru zelul apostolului. El planuia sa continue sa-L reprezinte cu indrazneala pe Hristos. N-a ezitat niciodata sa-si proclame solia (compara cu Faptele Apostolilor 4,20) si nu dorea ca acum teama sau descurajarea sa-i impiedice marturia. Proslavit. [,,Preamarit”, KJV]. A proslavi, a preamari, inseamna a inalta in rang sau a aduce slava maririi deja existente. Crestinul nu-L poate inalta pe Hristos in rang, deoarece El are deja toata marirea, dar poate Il poate inalta pe Domnul in ochii altora (vezi comentariul de la Luca 1,46). In trupul meu. Forma obisnuita ar fi ,,in mine”, dar intrucat Pavel era in primejdia de a muri, el considera ca trupul sau este instrumentul prin care Hristos va fi glorificat. Fie prin viata mea, fie prin moartea mea. Daca avea sa traiasca, Hristos urma sa fie proslavit prin marturia si prin activitatea lui. Daca avea sa moara, atunci proslavirea urma sa vina prin dispozitia sa de a muri pentru Domnul. In viata crestinii Il proslavesc pe Hristos prin convertirea, sfintirea si prin devotamentul lor in lucrarea Lui, prin dispozitia de a suporta incercarile si prin rezultatele de durata ale slujirii lor. In moarte adevaratul copilul lui Dumnezeu Il proslaveste pe Fiul prin depasirea spaimei cu care intampina moartea cei mai multi oameni, prin increderea ca Domnul va avea grija de viitorul lui si prin marturia pe care viata sa evlavioasa si moartea sa neinfricata o vor exercita asupra celorlalti. 1:21 Caci pentru mine a trai este Hristos si a muri este un castig. Pentru mine. Pavel scoate in evidenta propria sa atitudine, care difera de cea a celor mai multi oameni, care se agata egoist de viata si se tem de moarte. A trai. Verbul grecesc este la infinit prezent si se refera la viata continua, zilnica. Hristos. Adica existenta lui Pavel era cuprinsa in Hristos si marginita de El. Gandirea sa era pe deplin ancorata in Mantuitorul. Planurile, sperantele si toate aspiratiile sale erau concentrate in Hristos. Fiecare gand era adus in supunere fata de El (2 Corinteni 10,5). De aceea, gandurile lui nu erau egoiste si nici firesti; ele se aflau sub controlul Domnului Sau (vezi comentariul de la Romani 6,11; 14,7.8; 2 Corinteni 5,15; Galateni 2,20; Filipeni 3,7–11; Coloseni 3,3). A muri. Timpurile verbelor grecesti din versetul acesta sunt in contrast cu actul continuu al vietuirii, care se termina instantaneu in momentul mortii. Castig. Aceasta declaratie nu se poate impaca cu ceea ce simte omul obisnuit cand se gandeste la moarte. Aceasta presupune intotdeauna o pierdere de vreun fel. Pentru cel neprihanit ea inseamna pierderea multor bucurii curate ale vietii, a unor legaturi familiale fericite, a mijloacelor si a ocaziilor de a lucra pentru Hristos. Dar cuvintele lui Pavel nu sunt ale unui pesimist care zice: ,,viata nu merita sa fie traita.” Nu sunt nici ale unui om ruinat, care nu mai are parte de nici o bucurie. Nu sunt nici ale unui om sfant care e obosit de munca sa istovitoare si care doreste sa se termine cu incercarile si persecutiile. Pavel nu era ursuz, posomorat sau cinic. El avea parte de simpatia calduroasa a multora si se implica cu zel in activitatile echilibrate ale unei adevarate vieti de crestin. Dar aceasta declaratie a sa are de-a face un ceva mai mult decat cu propria sa perspectiva. El este preocupat de proslavirea lui Hristos. Daca Domnul ar considera ca e mai bine ca el sa dea marturie prin vietuire si slujire, el l-ar fi reprezentat asa cum se cuvine. Dar moartea unui om neprihanit poate fi de asemenea o puternica marturie cu privire la eficienta Evangheliei harului. Contrastul dintre moartea sa si moartea cuiva care nu are nici o nadejde avea sa fie atat de remarcabil incat influenta ei ar fi adus un castig imparatiei lui Hristos. Inimile sunt atinse si induiosate de asigurarea si increderea celui a carui incredere in Dumnezeul sau este deplina, chiar si in ceasul mortii. E vrednica de luat in considerare si alta interpretare a acestor cuvinte. Prin moarte crestinul nu are nimic de pierdut, ci are multe de castigat. El nu mai are astfel parte de ispita, incercari, truda si intristare. Iar la inviere primeste nemurirea. 1:22 Dar daca trebuie sa mai traiesc in trup, face sa traiesc; si nu stiu ce trebuie sa aleg. Daca trebuie sa mai traiesc. [,,Daca traiesc”, KJV]. Constructia acestui verset i-a pus in incurcatura multi comentatori. Trei interpretari posibile, variind dupa nuantele de traducere, merita luate in considerare: 1) A doua parte a versetului este o explicatie a primei, in timp ce a treia serveste drept concluzie, ca si cum Pavel ar fi spus: ,,Dar daca trebuie sa traiesc in trup – daca asta ar fi benefic pentru mine printr-o munca grea – atunci nu pot sa spun ce sa aleg, viata sau moartea”. 2) A doua parte face parte din concluzie: ,,Dar daca a trai in trup ar fi destinul meu de fata, atunci munca mea ar fi rodnica, si nu pot spune ce ar trebui sa aleg.” 3) Conjunctia ,,daca” este retorica, iar Pavel isi pune o intrebare: ,,Dar daca faptul ca traiesc in continuare in trup se va dovedi rodnic? Atunci ce trebuie sa aleg, nu pot spune.” Versetul trebuie privit in contextul sau, iar aceasta se ocupa de proslavirea lui Hristos. Pavel e pus in situatia de a nu sti ce sa raspunda, deoarece nu poate sa decida daca Il va proslavi mai bine pe Hristos prin viata sau prin moartea sa. Cantarind problema, observa ca viata ar putea fi rodnica, iar asta l-ar tenta mult. Dar si moartea are avantajele ei. Dar daca viitorul ii va aduce viata sau moarte nu-l framanta atata vreme cat putea fi de ajutor pentru Filipeni. In trup. Pavel se refera la continuarea existentei sale fizice. Face sa traiesc. [,,Aceasta este roada ostenelilor mele”, KJV; ,,Aceasta imi este un folos de lucru”, traducerea Nitulescu; ,,Inseamna pentru mine sa lucrez si sa am roada”, G. Galaction]. Adica aceasta era roada vietii sale pline de greutati. Nu stiu. Acest verb grecesc poate fi tradus si: ,,nu declar”, in sensul de a nu fi in stare sa spuna. Ce trebuie sa aleg. Nu sunt crestinii adesea pusi in aceasta situatie, iar daca ar trebui nu ar sti ce sa aleaga, viata sau moarte? Dar Dumnezeu, care cunoaste de la inceput sfarsitul, conduce lucrurile asa cum am alege noi insine daca am putea vedea asa cum vede El. 1:23 Sunt strans din doua parti: as dori sa ma mut si sa fiu impreuna cu Hristos, caci ar fi cu mult mai bine; [Caci, KJV]. Pavel explica acum dilema in care se gaseste. Sunt strans. [,,Sunt la stramtorare”, KJV; ,,Sunt tinut”, traducerea Nitulescu; ,,Mi-e inima prinsa”, G. Galaction]. Gr. sunecho (vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,14), literal, ,,sunt tinut laolalta” sau ,,sunt impresurat”. Situatia lui Pavel poate fi comparata cu cea a unui calator care nu se poate intoarce nici la dreapta, nici la stanga din cauza zidurilor care il impresoara. Din doua parti. [,,Intre doua”, KJV; ,,De amandoua”, G. Galaction]. Dilema lui Pavel se naste din cele doua posibilitati cu care se confrunta: a continua sa traiasca sau a isi pierde viata. As dori. Literal, ,,a avea dorinta”, adica ,,dorinta mea este”. Sa ma mut. [,,Sa plec”, KJV; ,,Sa ma despart”, traducerea Nitulescu; G. Galaction]. Gr. analuo, ,,a dezlega”, ,,a desface”, folosit cu privire la dezlegarea unei corabii sau la desfacerea unei tabere, prin urmare, are sensul de ,,a pleca”. Ni-l putem imagina pe Pavel taind funiile care il tin legat de lumea aceasta sau strangandu-si tabara vietii inainte de a pleca spre lumea viitoare. El foloseste o imagine asemanatoare cu cea din 2 Timotei 4,6, unde cuvantul tradus ,,plecare” este analusis, ,,dezlegare” sau ,,desfacere”. Sa fiu impreuna cu Hristos. Pavel nu face aici o expunere doctrinala cu privire la ceea ce se intampla la moarte. El arata ca ,,dorinta” sa este sa paraseasca viata aceasta chinuita si sa fie unit cu Hristos, fara sa faca referire la vreun interval de timp care ar putea avea loc intre aceste doua evenimente. Cu toata taria firii sale inflacarate, el dorea sa traiasca impreuna cu Acela pe care Il servise atat de credincios. Nadejdea lui era partasia cu Isus de-a lungul vietii viitoare. Crestinii zelosi din toate veacurile au avut acelasi dor, fara sa astepte neaparat sa ajunga inaintea Mantuitorului indata ce mureau. Aceste cuvintele ale lui Pavel trebuie intelese impreuna cu celelalte declaratii asemanatoare, in care arata clar ca moartea este ca un somn (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,51; 1 Tesaloniceni 4,13–15; vezi si comentariul de la Marcu 5,29; Ioan 11,11). Deoarece mortii nu stiu nimic si nu isi dau seama de trecerea timpului, cel decedat va avea impresia ca dimineata invierii are loc imediat dupa moartea sa. Ar fi cu mult mai bine. In greceste aceste cuvinte sunt o multiplicare a termenilor comparativi, conform felului lui Pavel de a se exprima (compara cu Romani 8,37; 2 Corinteni 7,13; Efeseni 3,20). Daca moartea avea sa biruiasca, atunci el astepta sa se odihneasca in mormant pana la a doua venire a Domnului sau, iar apoi sa fie inviat pentru a primi nemurirea, ca sa poata fi pentru vesnicie cu Hristos (1 Corinteni 15,51–55; 1 Tesaloniceni 4:13–18). 1:24 dar, pentru voi, este mai de trebuinta sa raman in trup. Pentru voi este mai de trebuinta. Cuvintele acestea sunt in antiteza cu ,,mult mai bine” (v. 23). Pavel permite ca nevoia filipenilor sa aiba intaietate peste propria sa dorinta. Biserica avea nevoie de calauzirea lui si de exemplul vietii sale consacrate. In rationamentul lui Pavel, nevoia aceasta era factorul decisiv. 1:25 Si sunt incredintat si stiu ca voi ramane si voi trai cu voi toti, pentru inaintarea si bucuria credintei voastre; Sunt incredintat. [,,Am increderea aceasta”, KJV]. Adica era convins ca era necesara prezenta sa in continuare. Stiu. Tinand cont de context, acest cuvant nu ar trebui interpretat in sens profetic, ca si cum Pavel prevedea ca va mai trai, ci doar ca o exprimare a propriei convingeri. Voi ramanea. Convins ca ei aveau nevoie de el, Pavel isi exprima convingerea ca Domnul ii va ingadui sa traiasca si sa indeplineasca in continuare lucrarea randuita lui. Iar aceasta asteptare a fost implinita. Cand a aparut inaintea lui Nero a fost declarat nevinovat si a fost eliberat (vezi Vol. VI, p. 101; AA 486, 487). Pentru o scurta perioada a lucrat din nou pentru biserici, vizitand probabil cetatea Filipi, numai pentru a fi inca odata arestat si mai tarziu executat. Inaintarea. Adica progres. Cuvantul acesta poate fi legat de credinta mentionata mai tarziu, asadar Pavel vrea sa zica ,,inaintarea credintei voastre”. Bucuria credintei. Credinta care creste aduce bucurie in viata. 1:26 pentru ca, prin intoarcerea mea la voi, sa aveti in mine o mare pricina de lauda in Isus Hristos. Intoarcerea. [,,Venirea”, KJV]. Gr. parousia (vezi comentariul de la Matei 24,3). Apostolul increzator anticipeaza ca eliberarea sa si vizita la Filipi va aduce bucurie adevarata prietenilor sai. In mine. Adica in legatura cu Pavel, care, ca reprezentant principal al bisericii, era temeiul, sau cauza bucuriei lor. Pricina de lauda. [,,Bucurie”, KJV]. Gr. kauchema, ,,lauda”, ,,obiect de lauda”. Cuvantul denota obiectul pentru care cineva se lauda, temeiul laudei, nu actul laudei. In Isus Hristos. Cuvintele acestea arata care este motivul cresterii bucuriei lor – legatura cu Hristos, nu doar prietenia cu Pavel. 1:27 Numai, purtati-va intr-un chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie ca voi veni sa va vad, fie ca voi ramane departe de voi, sa aud despre voi ca ramaneti tari in acelasi duh, si ca luptati cu un suflet pentru credinta Evangheliei, Numai. Aici incepe o alta subimpartire a epistolei. Pavel vorbise pana acum despre momentul mult asteptat al reintalnirii cu filipenii, ocazie in care avea sa le dea indemnuri verbale. Intre timp le da un sfat scris. Purtati-va. Gr. politeuo, ,,a fi cetatean” sau ,,a se purta ca un cetatean”, de la polites, ,,cetatean” (vezi comentariul de la cap. 3,20). Acelasi cuvant (politeuo) apare si la Faptele Apostolilor 23,1. Traducerea libera ar fi: ,,Purtati-va ca cetateni ai imparatiei Evangheliei lui Hristos.” Aceste cuvinte au un inteles foarte larg. Pavel insusi era cetatean roman. El scria aceasta epistola din Roma. Prezenta sa acolo era rezultatul faptului ca-si exercitase drepturile cetatenesti, apeland la cezar (Faptele Apostolilor 25,11.12). Le scria unor oameni care traiau intr-un oras locuit in cea mai mare parte de cetateni romani, metropola Filipi fiind o colonie romana (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 16,12). In vizita sa acolo el insusi declarase ca e cetatean roman (Faptele Apostolilor 16,37). Astfel, aceasta figura de stil era usor de inteles. Filipenii trebuiau sa se poarte vrednic de calitatea lor de cetateni ai patriei ceresti. Viata crestinului trebuie sa fie in armonie cu marturisirea lui de credinta. Sub influenta Evangheliei lui Hristos el trebuie sa fie sincer si credincios, pasnic si iubitor, milostiv si smerit. Viata sa trebuie sa fie consecventa, indiferent daca parintele sau spiritual e prezent sau absent. Fie ca. Apostolul nu e categoric in planurile sale. Desi si-a exprimat dorintele si intentiile in v. 22–26, lasa totusi posibilitatea prezentei sau absentei lui la Filipi, conform planului divin. Sa aud. Oriunde s-ar fi aflat, Pavel dorea sa afle vesti de la multele biserici pe care le infiintase. Iubirea sa pentru cei convertiti de el ii provoca emotii. Ramaneti tari. Gr. steko, ,,a sta in picioare”, ,,a sta tare”, ,,a fi statornic”. Compara cu folosirea cuvantului steko in 1 Corinteni 16,13; Galateni 5,1; Filipeni 4,1; 1 Tesaloniceni 3,8; 2 Tesaloniceni 2,15. Metafora era probabil din domeniul militar si poate fi considerata ca o continuare a ideii de cetatenie, pentru ca Filipi era o colonie militara. Ca o armata, biserica trebuie sa constituie un front neclintit impotriva asalturilor tuturor inamicilor. Ea trebuie sa fie pregatita pentru orice fel de atac, din orice parte. Trebuie sa se fereasca de miscari inselatoare sau de instructiuni false. Nu trebuie sa existe vreo dezbinare sau lipsa de unire in randurile luptatorilor, caci altfel pozitia lor ar fi slabita (vezi Efeseni 6,13; AA 11). Acelasi duh. [,,Intr-un duh”, KJV, traducerea Nitulescu]. Adica sa aiba o singura dispozitie (vezi comentariul de la Matei 26,41; Luca 1,80; 2,40), in consecinta avand unitate de scop. Se presupune ca aceasta armonie, care trebuie sa fie cautata cu ravna, e un dar al Duhului Sfant (vezi comentariul de la Efeseni 4,3.4), dar aici nu se face referire directa la Duhul Sfant. Cu toate acestea, nimic nu arata atat de clar prezenta Duhului in mijlocul poporului lui Dumnezeu ca unitatea de spirit, de gandire si de actiune. Mai ales in aceste zile de pe urma trebuie sa fie partasie intre credinciosi, pentru a se ajunge la taria care vine din unitate. Luptati. [,,Luptati impreuna”, KJV]. Gr. sunathleo, de la sun, ,,cu”, si athleo, ,,a lupta” [la jocurile publice], de unde si cuvantul nostru ,,atlet”. Aici Pavel ii indeamna pe credinciosi sa lupte singuri sau impreuna pentru inaintarea credintei care vine din predicarea Evangheliei. Acest lucru ar promova o unitate si mai adanca in comunitatea crestina. Indemnul lui Pavel sugereaza ca biserica din Filipi era in primejdia de a fi dezbinata, desi inca nu se ivise o dezbinare serioasa. Suflet. [,,Minte”, KJV; ,,Cuget”, G. Galaction]. Gr. psuche (vezi comentariul de la Matei 10,28), referindu-se aici la intelectul omenesc. 1:28 fara sa va lasati inspaimantati de potrivnici; lucrul acesta este pentru ei o dovada de pierzare, si de mantuirea voastra, si aceasta de la Dumnezeu. o dovadade pierzare, si de mantuirea voastra, si aceasta de la Dumnezeu. Inspaimantati. [,,Ingroziti”, KJV]. Gr. pturo, ,,a speria”, ,,a infrica”, ,,a intimida”. Stiind ca viata sa este in mana lui Dumnezeu si ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce Il iubesc pe Dumnezeu (vezi comentariul de la Romani 8,28), crestinul nu ar trebui sa fie intimidat. Protivnici. Dusmanii binelui sunt dusmanii lui Dumnezeu. Omul bun, avandu-L pe Dumnezeu alaturi, nu trebuie sa se teama nici de numarul celor rai, nici de puterea lor. Lucrul acesta. Adica indrazneala neclintita a crestinului. Pentru ei. Adica pentru potrivnici. Dovada. [,,Un semn vadit”, KJV]. Gr. endeixis, ,,manifestare”, ,,dovada”. Pierzare. Gr. apoleia, ,,nimicire”, aici fiind in contrastat cu ,,mantuirea” despre care vorbeste Pavel in continuare. Chiar daca adversarii nu-si dau seama sau nu recunosc aceasta, faptul ca biserica nu este inspaimantata e o dovada ca in viitor dusmanii vor fi nimiciti. El arata ca cei credinciosi sunt sustinuti de o putere supranaturala si da de inteles ca intr-o zi potrivnicii lor vor fi chemati la judecata pentru persecutarea crestinilor. Pedeapsa celor nelegiuiti si mangaierea celor neprihaniti sunt anticipate in relatia dintre crestin si dusmanii sai. Mantuirea. Taria si siguranta adevaratului crestin in fata celei mai crancene opozitii sau persecutii este una din caile lui Dumnezeu de a ni Se descoperi. Ea serveste ca o garantie a deplinei mantuiri pe care a oferit-o El. Aceasta de la Dumnezeu. Adica ,,dovada” nimicirii protivnicilor si a mantuirii celor credinciosi vine de la Dumnezeu. 1:29 Caci cu privire la Hristos, voua vi s-a dat harul nu numai sa credeti in El, ci sa si patimiti pentru El, Cu privire la Hristos. Expresia aceasta ar trebui legata direct de verbul ,,sa patimiti”. Crestinul nu sufera din cauza lui, ci ca reprezentant al Domnului sau. Ocara de care a avut parte Isus cade acum asupra crestinului; dar este tot atat de sigur ca intr-o zi va fi si el partas la slava lui Hristos (Romani 8,17). Vi s-a dat. Gr. charizomai, ,,a da din cu mana larga”, ,,a acorda un privilegiu” (vezi comentariul de la Luca 7,21). Religia crestina a sfintit suferinta, ea fiind indurata de dragul neprihanirii (vezi comentariul de la Matei 5,10–12). Aici Pavel considera ca a suferi pentru Hristos este un dar generos, iar crestinul poate fi mandru ca il primeste (vezi comentariul de la Filipeni 3,10; 2 Timotei 2,11.12; DA 225). Suferinta, care adesea pare sa-i fie sortita crestinului, e folosita de Dumnezeu pentru a-i desavarsi caracterul si a-l pregati pe credincios pentru slava viitoare (vezi comentariul de la Romani 8,17). Credeti. Sau ,,sa aveti credinta”. In ce priveste importanta credintei pentru experienta crestina, vezi comentariul de la Romani 4,3; compara cu Ioan 3,16. Patimiti. [,,Suferiti”, KJV]. Crestinii credinciosi, incepand din timpurile apostolice, au suferit cu bucurie pentru Domnul (Faptele Apostolilor 5,41; 1 Petru 3,14; 4,12–14). Cei care vor da piept cu incercarile zilelor din urma trebuie sa aiba acelasi simt al valorilor adevarate. Indiferent de cat de aspre au fost incercarile lui Petru si ale tovarasilor sai, ele sunt doar o slaba oglindire a incercarilor din timpul sfarsitului. Numai cel pe deplin convins ca a suferi pentru Hristos este cea mai mare onoare si cea mai de pret binecuvantare, va ramane statornic atunci cand se va dezlantui furia neimpiedicata a lui Satana. 1:30 si sa si duceti, cum si faceti, aceeasi lupta, pe care ati vazut-o la mine, si pe care auziti ca o duc si acum. Duceti. Filipenii aveau deja parte de suferinta. Lupta. Gr. agon, ,,lupta”, adesea folosit pentru luptele atletice sau de gladiatori (vezi 1 Timotei 6,12; 2 Timotei 4,7; Evrei 12,1), iar aici se refera la lupta cu dusmanul. Filipenii sufereau persecutii asemanatoare cu cele care se abatusera asupra lui Pavel. La data primei sale vizite la Filipi, apostolul fusese batut si inchis (vezi Faptele Apostolilor 16,22.23). Incidentul acesta fusese atat de adanc imprimat in mintea sa incat l-a mentionat cand atunci in scrisoarea sa catre tesaloniceni (1 Tesaloniceni 2,2). Prietenii sai filipeni de asemenea trebuie sa-si fi amintit despre felul in care suferise Pavel in cetatea lor. In plus, ei stiau despre mare parte din suferinta de care Pavel avea parte in acel moment, la Roma, iar in curand Epafrodit avea sa le povesteasca mai multe. Apostolul le arata ca lupta lor era foarte asemanatoare cu a sa, iar el o dusese cu succes. Si ei puteau sa rabde, prin puterea lui Hristos, ceea ce indurase el.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 MH 167 2–14AA 480 3–5AA 219 3–7MH 167 6 EW 26; SC 64 9–115T 104; 8T 43 10, 11 5T 264 11 ML 153 12 AA 463; GC 219 13, 14 AA 464 5, 16 MB 34 18 MB 34, 35 20, 21DA 549 21 AA 128 27–29EW 26; 8T 43; 9T 274 29 DA 225; MH 478 29, 30 AA 219 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: