Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Filimon

Filimon 1:8


1:8 De aceea, macar ca am toata slobozenia in Hristos sa-ti poruncesc ce trebuie sa faci,

De aceea. Adica pe temeiul splendidului raport care vorbea de ,,credinta si… dragostea” lui Filimon (v. 4–7), Pavel este sigur ca sfatul lui cu privire la Onisim va fi primit cu bunavointa. Deoarece Filimon intelege si practica iubirea crestina inteligenta, Pavel va apela numai la nivelul acesta. Aceasta presupunere este un adevarat compliment pentru Filimon, o apreciere sincera pentru marturia sa crestina. Nu toti cei care marturisesc ca sunt crestini sunt dispusi sa primeasca indrumari de la altii, nici chiar din partea celor cu educatie si experienta superioara.

Indrazneala. Gr. parresia (vezi Faptele Apostolilor 4:13).

Porunca. Gr. epitasso, ,,a ordona”, ,,a porunci”. Pozitia lui Pavel ca apostol si ca parinte in credinta al lui Filimon (v. 19) presupune autoritatea la care Pavel ar fi putut apela pentru a-l ruga pe Filimon sa-l accepte pe Onisim ca pe un frate crestin. Pavel nu se indoieste deloc ca Filimon ar fi raspuns la orice indrumare data de oricare apostol cu autoritate. Dar Pavel cunostea o cale mai buna (vezi v. 9). Nu s-ar putea duce nimanui nici un compliment mai distins decat admiterea deschisa ca traieste mai presus de simplele reguli si porunci, ca viata lui personala e calauzita de impulsurile superioare ale unei predari a vietii lui Isus Hristos si de principiile crestine.

Ce se cuvine. Sau ,,datoria”; adica datoria unui crestin autentic.