6:1 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis:
Verset ce nu a fost comentat.
6:2 Vorbeste copiilor lui Israel, si spune-le: Cand un barbat sau o femeie se va desparti de ceilalti, facand o juruinta de nazireat, ca sa se inchine Domnului,
Barbat sau femeie. Avem putine rapoarte despre femei naziree. Ar fi fost de asteptat sa se conformeze acelorasi conditii ca acelea prescrise pentru barbati. Daca femeia era supusa fata de un tata sau sot si unul si altul aveau autoritatea sa anuleze juruinta ei (capitolul 30,3-5). Faptul ca mama lui Samson nu trebuia sa bea vin inseamna ca ea poate sa fi facut o juruinta temporara de nazireu (Judecatori 13,4.5). In legatura cu acest prim inteles al cuvantului ,,nazireu”, trebuie sa fie spus ca ortografia data aici este folosita din doua motive: aceasta este o mai buna transliterare a cuvantului si protejeaza impotriva unei gresite intelegeri populare a termenului, care desemna un locuitor al Nazaretului. Totusi, in citatele din Scriptura este folosita ortografia data aici.
Facand o juruinta. Compara cu Numeri 15,3.8; Leviticul 22,21; 27,2.
Nazireu. Radacina ebraica inseamna ,,a separa”, ,,a consacra”, ,,a dedica” in sens religios sau ceremonial. Substantivul nazir inseamna ,,consacrare”, ,,coroana” (ca un semn al consacrarii), si se refera de asemenea la persoana consacrata.
Expresia intreaga ,,nazireu lui Dumnezeu” (Judecatori 13,5.7), inseamna cineva pe deplin inchinat lui Dumnezeu.
6:3 sa se fereasca de vin si de bautura imbatatoare; sa nu bea nici otet facut din vin, nici otet facut din vreo bautura imbatatoare; sa nu bea nici o bautura stoarsa din struguri, si sa nu manance struguri proaspeti nici uscati.
Vin. De la un cuvant folosit pentru vinul de struguri, o bautura obisnuita (Gen. 14:18; 27:25; Jud. 19:19; 2 Sam. 16:2; Amos 5:11; 9:14; etc. )
Bautura imbatatoare. In general, bauturi imbatatoare, folosirea de bauturi facute din alte materiale decat struguri. Radacina ebraica inseamna ,,a ajunge beat” si este folosita in mod metaforic despre nimicire (Isaia 49,26). Vinul si bauturile tari erau interzise preotilor in slujba (Levitic 10,9) si nazireilor (vezi Judecatori 13,4.7.14). Ele erau interzise mai ales printilor si altora care erau in pozitii de raspundere (Proverbe 31,4) si toti ceilalti au fost avertizati cu privire la folosirea lor (Proverbe 20,1; 23,29-33; Habacuc 2,15).
Otet. Un produs acru fabricat din vin de grad inferior cu continut acid. Acesta era diluat cu apa de populatie si folosit ca bautura ieftina.
Bautura de struguri. ,,Suc de struguri” (RSV). Aceasta se poate referi la orice bautura facuta din struguri proaspeti.
6:4 In tot timpul nazireatului lui, sa nu manance nimic care vine din vita, de la samburi pana la pielita strugurelui.
Samburi. Cuvintele ,,samburi” si ,,pielita” nu se mai afla in alta parte a Vechiului Testament, iar intelesul lor este nesigur. Traducerea RSV le reda prin ,,seminte” si ,,piele”.
6:5 In tot timpul nazireatului, briciul sa nu treaca pe capul lui; pana la implinirea zilelor pentru care s-a inchinat Domnului, va fi sfant; sa-si lase parul sa creasca in voie.
Briciul. Cel mai bine cunoscut exemplu de par neatins este acela al lui Samson (Judecatori 13,5 si compara cu Numeri 8,7). Aceasta porunca se afla in toate referirile cu privire la nazirei,
pentru ca buclele de par lung erau un semn exterior al consacrari fata de Dumnezeu (vezi Levitic 21,5; Judecatori 13,5; 16,17; 1 Samuel 1,11). Pana la implinirea zilelor. Vezi Faptele Apostolilor 21,14.16. Sa-si lase parul. Buclele parului aveau sa arate clar pe nazireul consacrat (vezi Judecatori 16,17).
6:6 In tot timpul cat s-a fagaduit Domnului prin juramant, sa nu se apropie de un mort;
De un mort. Nazireului ii era interzis sa se atinga de un mort, sa fie intr-o casa cu un om mort, sau sa insoteasca vreun cadavru la groapa (capitolul 19,11-16). Tot asa, marelui preot ii era interzis sa vina in contact cu un mort (Levitic 21,11). Expresia literala de aici este ,,sufletul mortului” (vezi comentariul pentru Numeri 5,2 si Geneza 35,18). Intocmai ca pe celelalte porunci, Samson n-a pazit-o nici pe aceasta (Judecatori 14,19; 15,16).
6:7 sa nu se pangareasca nici la moartea tatalui sau, nici a mamei sale, nici a fratelui sau, nici a surorii sale, caci poarta pe cap inchinarea Dumnezeului lui.
Tatalui sau. Aceeasi porunca se aplica si marelui preot (Levitic 21,11), desi nu si preotilor care il ajutau (Levitic 21,1.2).
Inchinarea. Aceasta se refera la buclele lui neatinse ca o coroana regala. Acelasi cuvant este tradus ,,cununa” in Exod 29,6; 39,30; Levitic 8,9; 21,12; 2 Samuel 1,10; 2 Regi 11,12; 2 Cronici 23,11; Psalmi 89,39; 132,18; Proverbe 27,24; Zaharia 9,16.
6:8 In tot timpul nazireatului, sa fie inchinat Domnului.
Verset ce nu a fost comentat.
6:9 Daca moare cineva de moarte napraznica langa el, si capul lui inchinat se face astfel necurat, sa-si rada capul in ziua curatirii, si anume sa si-l rada a saptea zi.
Necurat. Pangarirea a fost pricinuita de un mort si de aceea n-a fost intentionata de nazireu. Chiar si pacatul neintentionat sau ,,ascuns” era privit ca serios (Psalmi 19,12; 90,8).
Sa-si rada. Deoarece parul se pangarise era necesar a se debarasa de el. Cum trebuia sa se faca acest lucru nu este amintit. Practica veche la alte popoare era sa se ingroape obiectele pangarite.
Curatirii. Aceasta cuprinde stropirea cu apa care contine cenusa vacii rosi (Numeri 19).
6:10 In ziua a opta, sa aduca preotului doua turturele sau doi pui de porumbel, la usa cortului intalnirii.
Doua turturele. Adica, turturele, sau doi pui de porumbel. Cei care erau manjiti de necuratie, aduceau aceleasi jertfe ieftine ca inlocuitoare pentru altele mai scumpe (Levitic 5,7; 12,8; 15,14.29). Pentru cineva care nu era nazireu si era intinat de contactul cu un mort nu se cerea sa aduca o jertfa (Numeri 19,19).
6:11 Preotul sa jertfeasca pe unul ca jertfa de ispasire, iar pe celalalt ca ardere de tot, si sa faca pentru el ispasirea pacatului lui, facut cu prilejul mortului. Nazireul sa-si sfinteasca apoi capul chiar in ziua aceea.
Jertfa de ispasire. Scopul acestei jertfe era indepartarea intinarii. Ea era adusa la consacrarea preotilor (Exod 29,1.14; Levitic 8,2,14), a levitilor (Numeri 8,8.12) si pentru pangarirea ceremoniala de aici (Levitic 12,6.8; 14,19; 15,15) si pentru consacrarea de obiecte (Exod 29,36; Levitic 8,14).
Arderea de tot. Prin aceasta jertfa consacrarea este declarata din nou. Pacatului lui. Adica, el a contractat o necuratie legala si prin aceasta pacatuit contra lui Dumnezeu prin aceea ca n-a fost destul de precaut ca sa nu vina in contact cu un cadavru.
Compara accentuarea lui Hristos cu privire la importanta curatirii inimii (Marcu 7,18- 23).
Sa-si sfinteasca capul. El recapituleaza statutul legal al nazireului, cu juruintele lui repetate, dupa ce si-a tuns capul si si-a reconsacrat parul.
6:12 Sa inchine din nou Domnului zilele nazireatului lui dinainte, si sa aduca un miel de un an ca jertfa pentru vina; zilele dinainte nu vor fi socotite, pentru ca nazireatul lui a fost pangarit.
Sa se inchine. Recapatandu-si curatenia, lui i se cerea sa inceapa din nou intreaga perioada a juruintei lui de nazireu.
Un miel. In textul ebraic se spune: ,,El sa aduca un miel de parte barbateasca de un an pentru jertfa pentru vina”. Cuvantul tradus ,,jertfa pentru vina” presupune intotdeauna vinovatie. A aduce aceasta jertfa era o recunoastere a vinei (Levitic 5,15).
Nu vor fi socotite. Zilele avute inainte ca tinere a juruintei lui de nazireu erau anulate prin pangarire.
6:13 Iata legea nazireului. In ziua cand se va implini vremea nazireatului lui, sa fie adus la usa cortului intalnirii.
Vremea nazireatului. Aceasta putea fi de diferite perioade. Totusi, exemplele pe care le avem in Biblie sunt in fiecare caz pe toata viata: Samson (Judecatori 13,5), Samuel (1 Samuel 1,11), Ioan Botezatorul (Luca 1,15).
6:14 Ca dar, sa aduca Domnului: un miel de un an fara cusur, pentru arderea de tot, o oaie de un an si fara cusur pentru jertfa de ispasire, si un berbec fara cusur, pentru jertfa de multumire;
Dar… Domnului. La completarea perioadei de juruinta, el avea sa se intoarca la felul lui de viata obisnuita si de aceea era nevoie de o jertfa de ispasire. Jertfa de ispasire se aducea in mod normal inaintea jertfei pentru arderea de tot. Jertfa de ispasire era pentru vreo omisiune de care ar fi putut sa se faca vinovat in timpul zilelor juruintei lui.
Jertfa de multumire. Cuvantul ebraic de aici este de origine nesigura si poate fi pus in legatura cu cuvantul ,,pace”, sau cu un alt inteles ,,a restitui”. Aceasta este o jertfa pentru ocazii fericite, o jertfa de multumire, cu inchinatorul care mananca o parte din jertfa.
6:15 un cos cu azime, turte facute din floarea fainii, framantata cu untdelemn, si placinte fara aluat, stropite cu untdelemn, impreuna cu darul de mancare si jertfa de bautura obisnuite.
Darul de mancare. Adica, jertfa de cereale din floarea fainii si de bautura, asa cum se foloseau la jertfele arderii de tot si jertfa de multumire din versetul 14, jertfa de ispasire nu cerea nici jertfa de mancare si nici cea de bautura.
6:16 Preotul sa aduca aceste lucruri inaintea Domnului si sa aduca jertfa lui de ispasire si arderea de tot;
Sa aduca. Preotul sa aduca jertfele la altar.
6:17 sa pregateasca berbecul ca jertfa de multumire Domnului, impreuna cu cosul cu azime, si sa pregateasca si darul lui de mancare si jertfa lui de bautura.
Verset ce nu a fost comentat.
6:18 Nazireul sa-si rada, la usa cortului intalnirii, capul inchinat Domnului; sa ia parul capului sau inchinat Domnului, si sa-l puna pe focul care este sub jertfa de multumire.
La usa. Tunderea era facuta o data cu aducerea jertfei pentru pace (compara cu Levitic 3,2), iar parul era aruncat in focul jertfei de pe altar, care era inaintea usii Cortului Intalnirii (Exod 40,6).
Parul fusese consacrat lui Iehova, de aceea el era nimicit pentru a elimina orice pericol de pangarire.
6:19 Preotul sa ia spata dreapta fiarta a berbecului, o turta nedospita din cos, si o placinta nedospita; si sa le puna in mainile Nazireului, dupa ce acesta si-a ras capul inchinat Domnului.
Spata dreapta fiarta. Spata era fiarta. In mainile. Textul ebraic spune: ,,pe palmele intoarse in sus” ale nazireului (vezi Exod 29,24; Levitic 8,27).
6:20 Preotul sa le legene intr-o parte si intr-alta inaintea Domnului: acesta este un lucru sfant, care este al preotului, impreuna cu pieptul leganat si spata adusa ca jertfa prin ridicare. Apoi, nazireul va putea sa bea vin.
Sa le legene. Preotul legana si primea pentru el o portie mai mare din jertfa nazireului decat din oricare alta jertfa, pentru ca ,,spata fiarta” era in plus fata de spata dreapta (sau coapsa dreapta) care ii era deja atribuita (vezi Levitic 7,30-33).
Lucrul sfant… al preotului. Aceasta se refera la spata fiarta, portia amintita in versetul 19. Se presupune ca nazireul manca din jertfa de mancare, dupa ce preotul il dezlega de juruinta facuta.
Va putea sa bea vin. Probabil ingaduit, referindu-se la viitor, omul era acum liber sa traiasca asa cum traiau si ceilalti oameni. Cuvantul pentru ,,vin” este acelasi ca in versetul 3.
6:21 Aceasta este legea pentru cel ce a facut juruinta de nazireat: acesta este darul lui, care trebuie adus Domnului pentru nazireatul lui, afara de ce-i vor ingadui mijloacele lui. Sa implineasca tot ce este poruncit pentru juruinta pe care a facut-o, dupa legea nazireatului.
Afara de. Nu era nici o lege care sa-i interzica nazireului sa aduca arderi de tot si jertfe de multumire in plus, daca ii permiteau mijloacele lui, dar nu se admitea decat o singura jertfa de ispasire.
6:22 Domnul a vorbit lui Moise, si a zis:
Verset ce nu a fost comentat.
6:23 Vorbeste lui Aaron si fiilor lui, si spune-le: Asa sa binecuvantati pe copiii lui Israel, si sa le ziceti:
Sa le ziceti. Aceasta sugereaza ca binecuvantarea era pronuntata in prezenta intregii adunari (vezi Levitic 9,22; Deutronom 21,5).
6:24 Domnul sa te binecuvanteze, si sa te pazeasca!
Sa te binecuvanteze si sa te pazeasca. O binecuvantare dubla pentru viata si fericire, si ocrotire fata de pierdere si pacat.
6:25 Domnul sa faca sa lumineze Fata Lui peste tine, si sa Se indure de tine!
Sa lumineze fata. Cuvantul inseamna ,,a lumina, a invalui in marire” (vezi 1 Samuel 14,29; Ezra 9,8; Proverbe 4,18; Isaia 60,19). Sa se indure. Aceasta sugereaza orice fel de indurare si considerare afectuoasa. Nici un atribut divin nu este mai pretios pentru omul pacatos decat harul lui Dumnezeu.
6:26 Domnul sa-Si inalte Fata peste tine, si sa-ti dea pacea!
Sa-si inalte fata. Compara cu Psalmi 4,6. Daca fata lui Iehova este ascunsa asupra omului, se abate disperarea (Deutronom 31,17.18; Iov 13,24). Daca fata Lui este intoarsa impotriva omului, il ajung moartea si nimicirea (Levitic 17,10; Psalmi 30,7; 34,16; 44,24. 25; 104,29).
Pace. Compara cu Isaia 26,3. Cuvantul ebraic inseamna ,,concordanta”, ,,desavarsire” si ,,perfectiune”.
6:27 Astfel sa puna Numele Meu peste copiii lui Israel, si Eu ii voi binecuvanta.
Sa puna numele Meu. Numele lui Dumnezeu a fost descoperit de El personal (Exod 3,13-15; 6,3) si este de o sfintenie nespusa (Exod 20,7; 33,19; 34,6.7).
Cuvantul ebraic ,,nume” are mai multe sensuri care sunt extrem de folositoare: vezi pentru ,,nume” sau ,,memorial” (Isaia 55,13). Alte texte arata legatura dintre numele lui Dumnezeu si locasul Lui de inchinare (Exod 20,24; Ieremia 7,10); de asemenea, caracterul Lui revelat (Amos 9,6). Invatatura fundamentala a expresiei ,,sa puna Numele Meu peste copiii lui Israel” este ca ei sunt proprietatea lui Dumnezeu, deosebiti pentru El, (vezi cele notate despre Exod 19,5) si asociati cu El (vezi Deutronom 28,10; Ieremia 14,9).
Comentariile lui Ellen G. White
2 AA 406
22-27 GT 350
23-27 MH 285
27 MH 404