27:1 Fetele lui Telofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, si ale caror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca si Tirta,
Fetele lui Telofhad. Amintite intai in cap. 26,33 si aici in legatura cu legile de mostenire (vezi Iosua 17,3). Fiul lui Iosif. Fiicele lui Telofhad aveau originea inapoi pana la Iosif si cautau o mostenire in
tara pe care stramosul lor a iubit-o si a cerut-o ca loc final de odihna (Geneza 59,25).
Mahla. Fiica lui Hamolechet (1 Cronici 7,18).
Noa. Compara cu Nea, un nume de loc (Iosua 19,13).
Hogla. O cetate numtia Bet-Hogla este amintita in Iosua 15,6.
Milca. O alta persoana cu acelasi nume a fost Milca, fiica lui Haran si sotia lui Nahor (Geneza 11,27.28).
Tirta. De asemenea un nume de localitate, capitala lui Israel in timpul domniei lui Baesa si a urmasilor lui (1 Regi 15,21). In cazuri ca acestea, unde un oras sau o cetate poarta numele unei persoane, ar fi numai firesc sa se astepte ca persoana care poarta numele sau descendentii ei sa aiba o legatura cu locul, fie ca l-au gasit, fie au avut proprietati acolo.
27:2 s-au apropiat si s-au infatisat inaintea lui Moise, inaintea preotului Eleazar, inaintea mai marilor si inaintea intregii adunari, la usa cortului intalnirii. Ele au zis:
La usa cortului intalnirii. Evident ca era un obicei pentru Moise, Eleazar si pentru mai marii adunati ca juriu (Exod 18,25) sa se intalneasca la usa Cortului Intalnirii. Aceasta insemna ca, daca se va ivi ocazia, Moise se putea apropia usor sa se consulte cu Dumnezeu.
27:3 Tatal nostru a murit in pustie; el nu era in mijlocul cetei celor ce s-au razvratit impotriva Domnului, in mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru pacatul lui, si n-a avut fii.
Tatal nostru a murit. Poate ca surorile au inaintat o cerere pentru a fi citita juriului adunat. Ele au inceput atragand atentia asupra faptului ca tatal lor a fost inclus printre cei despre care se vorbeste in cap. 26,64.65 si care ajunsesera deja al douazecilea an cand au iesit din tara Egiptului.
Nu era in mijlocul. Tatal lor, Telofhad, era un manasit. Faptul acesta pare sa arate ca la revolta lui Core au participat membri din semintii diferite. Avand in vedere ca tatal lor nu provocase mania divina cu acea ocazie (cap. 16,11), fiicele lui considerau ca ar trebui sa primeasca o mostenire.
A murit pentru pacatul lui. Adica un pacat personal de care toti erau vinovati si nu un pacat de sfidare pe fata, sau de neglijenta premeditata. In nici un caz, copiii nu puteau fi trasi la raspundere pentru greselile parintilor (Numeri 16,27-30; Ezechiel 18,20).
N-a avut fii. Fetele erau urmase legitime si de aceea considerau ca trebuia sa li se acorde o parte de mostenire. Compara cu experienta lui Absalom care nu avusese urmasi de parte barbateasca (2 Samuel 18,18). Daca nu se luau masuri, numele si genealogia lor ar fi disparut. Chiar daca s-ar fi maritat si ar fi avut fii ca sa perpetueze numele familiei lor, ele n-ar fi avut o mostenire pe care sa o treaca asupra fiilor lor.
27:4 Pentru ce sa se stinga numele tatalui nostru din mijlocul familiei lui, pentru ca n-a avut fii? Da-ne si noua deci o mostenire intre fratii tatalui nostru.
O mostenire. Ele pledau pentru o parte de teritoriu alaturi de ceilalti descendenti din Manase. Apoi, numele tatalui lor putea sa fie perpetuat, fiul uneia dintre ele luand numele bunicului mamei lui, Hefer (v.1). Dupa aceea, a fost adoptata o lege generala cu acest efect (Deutronom 25,6).
27:5 Moise a adus pricina lor inaintea Domnului.
Moise a adus pricina lor. Hotararea celor adunati nu era considerata ca fiind in masura sa rezolve problema. Deoarece Moise nu dorea ca el insusi sa ia o hotarare, a prezentat chestiunea in fata lui Dumnezeu, dupa cum i se poruncise in diferite ocazii (Exod 25,22; Numeri 7,89).
27:6 Si Domnul a zis lui Moise:
Verset ce nu a fost comentat.
27:7 Fetele lui Telofhad au dreptate. Sa le dai de mostenire o mosie intre fratii tatalui lor, si sa treci asupra lor mostenirea tatalui lor.
Au dreptate. Iehova a aprobat cauza fetelor lui Telofhad. Cazul s-a repetat dupa intrarea in Canaan (Iosua 17,3-6). Sa le dai. In ebraica, cuvantul ,,le” este masculin, referindu-se la urmasii in perspectiva. Fetele erau considerate ca reprezentanti ai propriilor fii in asteptare.
Mostenirea tatalui lor. Fetele tineau locul tatalui lor decedat si de aceea au fost mostenitoare ale partii lui. Ele au prezentat pretentiile si, cand a fost impartit Canaanul, au primit partea tatalui lor (Iosua 17,2.3).
27:8 Iar copiilor lui Israel, sa le vorbesti si sa le spui: Cand un om va muri fara sa le lase fii, sa treceti mostenirea lui asupra fetei lui.
Cand un om. Cazul acesta a fost constituit un precedent, o regula oficiala fiind stabilita sa rezolve cazuri similare in viitor.
27:9 Daca n-are nici o fata, mostenirea lui s-o dati fratilor lui.
Daca n-are nici o fata. In v.9-11 aflam declaratia oficiala a amendamentului la legea de mostenire, intemeiata pe cazul precedent al fiicelor lui Telofhad. Discutiile intre frati cu privire la proprietati comune pot provoca o mare amaraciune (Luca 12,13).
27:10 Daca n-are nici frati, mostenirea lui s-o dati fratilor tatalui sau.
Verset ce nu a fost comentat.
27:11 Si daca nici tatal lui n-are frati, mostenirea lui s-o dati rudei celei mai apropiate din familia lui, si ea s-o stapaneasca. Aceasta sa fie o lege si un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.
Verset ce nu a fost comentat.
27:12 Domnul a zis lui Moise: Suie-te pe muntele acesta Abarim, si priveste tara pe care am dat-o copiilor lui Israel.
Abarim. Cuvantul ’Abarim este la plural si probabil ca se refera la lantul de munti care formeaza frontiera apuseana a campiei moabite. Pisga este un alt nume pentru Abarim sau se refera la sectiunea nordica a lantului de munti (Deutronom 3,127; 34,1). Muntele Nebo este un pisc in sectiunea de nord (Deutronom 32,49; 34,1). De la verbul ,,a trece peste”, substantivul inseamna ,,vad”, un loc potrivit pentru a trece un rau. In felul acesta, muntii erau numiti ’Abarim, literal ,,vaduri”, pentru ca erau asezati langa vadurile de trecere ale raului Iordan, fata in fata cu Ierihonul (Numeri 21,11).
Priveste tara. De pe inaltimea lui Nebo el putea vedea panorama tarii Canaan, care se intindea jos, la picioarele sale (Deutronom 3,17; 34,1-4). Moise stia deja ca nu avea sa intre in tara fagaduita (Numeri 20,12). Privilegiul de a vedea Canaanul era un raspuns la rugaciunea lui (Deutronom 3,24-27).
27:13 S-o privesti, dar si tu vei fi adaugat la poporul tau, cum a fost adaugat fratele tau Aaron;
Adaugat la poporul sau. Vezi cele spuse despre Geneza 15,15; 25,8. Locul lui temporar de inmormantare avea sa fie in apropierea lui Nebo.
Cum a fost... Aaron. Dumnezeu vorbise lui Moise si lui Aaron pe muntele Hor (cap. 3,23.24).
27:14 pentru ca v-ati impotrivit poruncii Mele, in pustia Tin, cand cu cearta adunarii, si nu M-ati sfintit inaintea lor cu prilejul apelor. (Acestea sunt apele de cearta, la Cades, in pustia Tin.)
V-ati impotrivit. Compara cu cap. 20,1.12.24. Pacatul lui Moise si Aaron raportat in cap. 20,8-13 este numit aici ,,impotrivire”.
27:15 Moise a vorbit Domnului, si a zis:
Moise a vorbit. Statutul de conducator al lui Moise se vede din faptul ca s-a pierdut pe sine din vedere si a inceput sa faca planuri pentru poporul lui Dumnezeu.
27:16 Domnul, Dumnezeul duhurilor oricarui trup, sa randuiasca peste adunare un om
Domnul... sa randuiasca. Compara cu cap. 16,21. Dumnezeu cunoaste pe deplin spiritul sau dispozitia tuturor oamenilor si este intru totul in masura sa aprecieze daca o persoana este potrivita pentru slujire.
Peste adunare. Pentru a-si asuma slujba si autoritatea pe care Moise era pe punctul sa le predea.
27:17 care sa iasa inaintea lor, si sa intre inaintea lor, care sa-i scoata afara si sa-i vare inauntru, pentru ca adunarea Domnului sa nu fie ca niste oi care n-au pastor.
Sa iasa. Expresiile ,,a iesi” si ,,a intra” sunt folosite pentru a arata experientele obisnuite ale vietii (Deutronom 28,6, 31,2). A face sa iasa si sa intre sugereaza legatura pastorului cu turma sa (Ioan 10,3-9). Pentru ideea de turma fara pastor, vezi 1 Regi 22,17; Ezechiel 34,5; Zaharia 10,2; 13,7; Matei 9,36 si Marcu 6,34.
27:18 Domnul a zis lui Moise: Ia-ti pe Iosua, fiul lui Nun, barbat in care este Duhul Meu, si sa-ti pui mana peste el.
Ia-ti pe Iosua. Iosua a fost in stransa legatura cu Moise (Exod 24,13) si de aceea era obisnuit cu administratia.
In care este Duhul. Literal, ,,in care este duh” (vezi v.16). Se refera aici la bogatia spirituala necesara, pastrata in frica de Dumnezeu si sub controlul Duhului Sfant, singurul care il poate face pe om potrivit pentru o raspundere in lucrarea Domnului.
Sa-ti pui mana. O ceremonie de binecuvantare (Geneza 48,14) si de consacrare (Numeri 8,10), insotita si urmata de calauzirea si intelepciunea Duhului Sfant (Deutronom 34,9). In biserica crestina, punerea mainilor in ritualul hirotonirii combina cele trei aspecte: binecuvantare, succesiune in slujba si autoritate de a invata (Fapte 6,6; 13,3; 2 Timotei 1,6).
27:19 Sa-l asezi inaintea preotului Eleazar si inaintea intregii adunari, si sa-i dai porunci sub ochii lor.
Sa-l asezi inaintea preotului Eleazar. Eleazar avea o contributie mica la aceasta ceremonie, doar aceea de a fi martor.
Inaintea intregii adunari. Ceremonia trebuia sa fie publica, asa incat sa nu fie nici o indoiala sau incertitudine in ce priveste autoritatea lui Iosua.
Sa-i dai porunci. Literal, ,,porunceste-i” (vezi Deutronom 31,7.8.14.15.23).
27:20 Sa-l faci partas la dregatoria ta, pentru ca toata adunarea copiilor lui Israel sa-l asculte.
Partas la dregatoria ta. Cuvantul tradus ,,dregatorie” este folosit adesea cu privire la autoritatea si maiestatea regala. Moise trebuia sa inceapa de indata sa transfere o parte din raspunderea si autoritatea sa asupra lui Iosua, pentru ca el sa poata incepe sa le exercite concomitent cu Moise.
Sa-l asculte. Pentru ca poporul sa poata incepe a recunoaste si a asculta de autoritatea lui Iosua.
27:21 Sa se infatiseze inaintea preotului Eleazar, care sa intrebe pentru el judecata lui Urim inaintea Domnului; si Iosua, toti copiii lui Israel, impreuna cu el, si toata adunarea, sa iasa dupa porunca lui Eleazar si sa intre dupa porunca lui.
Inaintea preotului Eleazar. Se pare ca autoritatea lui Iosua era in unele privinte mai mica decat a lui Moise. Moise primise sfat direct de la Dumnezeu, dar Iosua trebuia sa mearga inaintea marelui preot ca mijlocitor intre el si Dumnezeu. La randul lui, marele preot trebuia sa-L consulte pe Dumnezeu prin Urim (Exod 28,39; Levitic 8,8).
Dupa porunca lui. Adica porunca marelui preot. Iosua avea sa conduca poporul, dar sub indrumarea marelui preot.
27:22 Moise a facut cum ii poruncise Domnul. A luat pe Iosua, si l-a pus inaintea preotului Eleazar si inaintea intregii adunari.
Verset ce nu a fost comentat.
27:23 Si-a pus mainile peste el, si i-a dat porunci, cum spusese Domnul prin Moise.
Si-a pus mainile. Moise dorea ca Iosua sa aiba o masura deplina de intelepciune si calauzire, asa cum avusese el. Iosua avea sa fie pastorul turmei pentru a duce poporului odihna si pace.Comentariile lui Ellen G. White
16-20 PP 462
21 SR 183
21-23 PP 463