English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Neemia

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Neemia, 2


2:1 In luna Nisan, anul al douazecilea al imparatului Artaxerxe, pe cand vinul era inaintea lui, am luat vinul si l-am dat imparatului. Niciodata nu fusesem trist inaintea lui.

Luna Nisan. Luna Nisan din al 20-lea an al lui Artaxerxes I a fost intre 2 aprilie si 1 mai 444 i.Hr. Textul acesta, luat impreuna cu cap. 1,1, ne descopera faptul ca Neemia socotea anii de domnie ai imparatului persan dupa calendarul civil iudaic, care incepea toamna (vezi p. 102, 103; de asemenea vol. II, p. 110, 116).

Ar putea parea curios ca Neemia a asteptat trei sau patru luni dupa ce a primit raportul de la Ierusalim inainte ca sa-l abordeze pe imparat cu cererea lui. Aceasta amanare poate sa aiba mai multe cauze. Pe de o parte, este posibil ca imparatul sa fi lipsit din capitala. Dar chiar daca imparatul ar fi fost acolo, caracterul lui schimbator (vezi nota suplimentara la Ezra 4) poate ca l-a facut pe Neemia sa astepte un moment potrivit ca sa-i supuna cererea. In tot acest timp, Neemia a cautat sa-si ascunda adevaratele lui simtaminte, intrucat trebuia sa fie vesel in prezenta imparatului.

Imparatul Artaxerxe. Faptul ca Artaxerxe, mentionat in cartea lui Neemia, este primul imparat care a purtat numele acesta si acelasi imparat sub care Ezra s-a inapoiat la Ierusalim poate fi demonstrat prin dovezile din papirusurile iudaice de la Elefantina (vezi nota suplimentara 2 de la sfarsitul capitolului).



2:2 Imparatul mi-a zis: Pentru ce ai fata trista? Totusi nu esti bolnav; nu poate fi decat o intristare a inimii. Atunci m-a apucat o mare frica,

Pentru ce ai fata trista? Aceasta intrebare plina de bunatate, adresata de marele imparat umilului sau servitor, este cea mai buna pretentie a sa de a fi judecat mai favorabil decat a fost judecat, in general, de istorici. El e cunoscut in istorie ca un carmuitor slab, care adesea a adus prejudicii demnitatii imparatesti, cazand la invoiala cu supusii razvratiti si tot atat de usor dezonorand acea demnitate, calcandu-si cuvantul fata de oameni, odata ce-i avea sub control. Cu toate ca era un imparat slab, era uneori bun si bland. Putini monarhi ar fi fost suficient de interesati de slujitorii lor personali incat sa observe ca sunt tristi si mai putini ar fi manifestat compatimire. Acolo unde Xerxe s-ar fi putut sa ordone o executie imediata, Artaxerxe a simtit compatimire si a fost dispus sa aline durerea servitorului sau.

O mare frica. Cu toate cuvintele bune si miloase ale imparatului, Neemia a simtit pericolul. El se aratase trist inaintea imparatului si, in plus, era pe punctul de a cere permisiunea sa plece de la curte. Amandoua lucrurile erau contrarii premisei majore a vietii de la curtea persana, asa incat a privi fata luminoasa a imparatului, in astfel de situatii, era fericirea cea mai mare. Va fi imparatul suparat, ii va respinge cererea, il va concedia din slujba sa si-l va arunca in inchisoare sau ii va ierta necuviinta aparenta si ii va aproba cererea?



2:3 si am raspuns imparatului: Traiasca imparatul in veac! Cum sa n-am fata trista, cand cetatea in care sunt mormintele parintilor mei este nimicita si portile ei sunt arse de foc?

Traiasca imparatul in veac. O forma orientala obisnuita de adresare catre un imparat (1 Regi 1,31; Daniel 2,4; 3,9 etc.).

In care sunt mormintele parintilor mei. Afirmatia aceasta lasa sa se inteleaga ca familia lui Neemia traise in Ierusalim. Ca si alte natiuni din antichitate, persii aveau un respect deosebit pentru morminte si dezaprobau violarea lor. Neemia si-a cantarit cu intelepciune cuvintele pentru a castiga simpatia lui Artaxerxes privind cererea lui legata de cetatea in care fusesera inhumati stramosii sai.



2:4 Si imparatul mi-a zis: Ce ceri? Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor,

M-am rugat. Neemia a fost un om al rugaciunii. In orice primejdie, in orice dificultate si cu atat mai mult in orice criza, de pe buzele lui se inaltau rugaciuni (cap. 4,4.9; 5,19; 6,14; 13,14 etc.). Uneori, ca acum, rugaciunea lui era facuta in tacere, pret de o secunda.



2:5 si am raspuns imparatului: Daca gaseste cu cale imparatul, si daca robul tau ii este placut, trimite-ma in Iuda, la cetatea mormintelor parintilor mei, ca s-o zidesc din nou.

Verset ce nu a fost comentat.

2:6 Imparatul, langa care sedea si imparateasa, mi-a zis atunci: Cat va tine calatoria ta, si cand te vei intoarce? Imparatul a gasit cu cale sa ma lase sa plec, si i-am hotarat o vreme.

Imparateasa. Conform vechilor istorici, femeile jucau adesea un rol insemnat in deciziile luate de imparati. Se spune despre Xerxe ca a fost o jucarie in mana sotiilor lui si ca aventurile amoroase si intrigile de harem erau mai interesante pentru el decat politica si administratia. Dariu II a fost complet stapanit de cruda si perfida lui sotie, Parysatis, care era in acelasi timp sora lui si despre care se spune ca se remarca prin setea de putere.

Cuvantul ebraic shegal e de obicei tradus "imparateasa", aici si in Psalmi 45,9, singurele locuri in care este folosit in VT. Vine de la radacina shagal, "a incanta", "a avea relatii sexuale", si inseamna "concubina", asa cum LXX l-a tradus corect in Neemia 2,6. Discutia raportata aici a avut loc in prezenta reginei. Neemia a hotarat probabil ca era o ocazie favorabila sa-si expuna cererea sa

-poate cu sprijinul hotarat al uneia dintre concubinele lui Artaxerxes, care ar fi fost de partea lui.

I-am hotarat o vreme. Nu se spune cat timp a cerut Neemia, dar se pare ca nu au fost mai mult de doi sau trei ani, suficienti pentru a efectua calatoria si a indeplini lucrarea. Din cap. 5,14 reiese clar ca Neemia a lipsit de la curte 12 ani, probabil mult mai mult decat planuise la inceput. Poate ca a primit prelungiri ale concediului sau, din timp in timp. Se pare ca Neemia nu a cerut permisiunea de a lipsi 12 ani, deoarece nu i-ar fi fost acordat un timp atat de lung.



2:7 Apoi am zis imparatului: Daca gaseste imparatul cu cale, sa mi se dea scrisori pentru dregatorii de dincolo de Rau, ca sa ma lase sa trec si sa intru in Iuda,

Scrisori. Este semnificativ faptul ca Neemia nu a cerut scrisori catre guvernatorii dintre Susa si Siria de nord. El trebuie sa fi socotit relativ sigura acea parte a calatoriei sale, neavand nevoie acolo de protectie speciala. Insa vrajmasii lui traiau in Samaria, Amon si alte provincii care inconjurau Iudea si care apartineau satrapiei de "Dincolo de Rau". Pentru calatoria sa prin regiunea aceea el a cerut protectie speciala si documente imparatesti care ii autorizau calatoria. Vezi nota suplimentara 1 de la sfarsitul acestui capitol.



2:8 si o scrisoare pentru Asaf, pazitorul padurii imparatului, ca sa-mi dea lemne sa fac grinzi pentru portile cetatuii de langa casa, pentru zidul cetatii, si pentru casa in care voi locui. Imparatul mi-a dat aceste scrisori, caci mana cea buna a Dumnezeului meu era peste mine.

Padurii. Ebr. pardes, un cuvant persan imprumutat. In greceste, cuvantul acesta devine paradeisos, de la care vine cuvantul "paradis". In limba persana, cuvantul inseamna un parc imparatesc si nu padure.

Neemia mentioneaza trei scopuri pentru care era necesar lemnul: (1) "pentru portile cetatii de langa casa". "Casa" aceasta este fara indoiala Templul, iar "cetatuia" este fortareata din coltul de nord-vest al domeniului Templului. Fortareata pare sa fi fost cladita intre perioada lui Zorobabel si anul 444 i.Hr., anul reintoarcerii lui Neemia, si era pe cat se pare predecesoarea fortaretei Antonia, construite de Irod, conform cu Iosif Flavius (Antiquities, xv, 11.4). La inceput a fost numita Baris, care pare sa reflecte ebr. birah, "palat", folosit aici de Neemia; (2) "pentru zidul cetatii", indeosebi pentru porti; (3) "pentru casa in care voi locui". Neemia avea in minte vechea casa a familiei, care zacea acum in ruine, sau o cladire noua pe care planuia sa o zideasca. Se pare sa el a presupus ca puterile pentru care le ceruse implicau numirea lui ca guvernator al Iudeii, iar in aceasta calitate planuia sa zideasca o casa corespunzatoare.

Imparatul mi-a dat. Faptul ca un asemenea imparat schimbator a aprobat toate cererile lui Neemia, fara rezerve, putea fi explicat doar ca fiind un rezultat al influentei divine. Neemia a recunoscut lucrul acesta si a dat slava lui Dumnezeu pentru succesul sau (vezi la Ezra 8,18).



2:9 M-am dus la dregatorii de dincolo de Rau, si le-am dat scrisorile imparatului, care pusese sa ma insoteasca niste mai mari ai ostii si niste calareti.

M-am dus la dregatorii. Cu privire la calatoria lui la Ierusalim, Neemia raporteaza doar ca a facut vizite diferitilor guvernatori, pe al caror teritoriu l-a traversat, indeosebi in satrapia de "Dincolo de Rau". Facand astfel, el s-a ciocnit cu vrajmasii iudeilor care, de aici inainte, aveau sa fie vrajmasii sai de moarte. Fiind in posesia unor imputerniciri imparatesti si insotit de o escorta de ostasi persani, el n-a intampinat greutati sau primejdii pe drum.



2:10 Sanhalat, Horonitul, si Tobia, slujitorul Amonit, cand au auzit lucrul acesta, nu le-a placut deloc ca venea un om sa caute binele copiilor lui Israel.

Sanbalat. Anumite observatii facute de Neemia (vezi cap. 4,1.2) au fost multa vreme interpretate de cercetatori indicand faptul ca Sanbalat era guvernatorul Samariei. Acum, unul dintre papirusurile elefantine (Cowley, Aramaic Papyri, nr. 30), scris in anul 407 i.Hr., solutioneaza definitiv problema printr-o referire directa la Sanbalat ca "guvernator al Samariei". Lucrul acesta explica motivul pentru care el era un dusman atat de primejdios al lui Neemia. Fiind mai mult decat un cetatean obisnuit si avand o ostire la dispozitia sa (cap. 4,2), el se afla in postura de a face mult rau si era hotarat sa zadarniceasca planurile lui Neemia.

Horonitul. Neemia nu dezvaluie pozitia oficiala a lui Sanbalat si il numeste doar "Horonitul". Nu este singur daca o face din dispret. De asemenea nu e sigur daca aceasta denumire se refera la Sanbalat ca venind din cetatea moabita Horonaim (Ieremia 48,34), care nu a fost identificata, sau ca venind din una dintre cele doua cetati Bet-Horon (Iosua 16,3.5 etc.), astazi Beit 'Ur el-Foqa si Beit 'Ur et-Tahta, cam la 19,2 km nord-vest de Ierusalim in linie dreapta si care, pe vremea lui Neemia, apartinea Samariei. Unii comentatori sugereaza ca dispretul lui Neemia pentru Sanbalat poate fi explicat cel mai bine daca acesta din urma venea din Moab si nu era, deci, nici macar samaritean.

Slujitorul. Ebr. 'ebed, "slujitor", uneori folosit in documentele biblice si extra-biblice pentru a indica inalti slujbasi guvernamentali (2 Regi 24,10.11; Plangeri 5,8). Prin urmare, se poate ca Tobia sa fi fost un inalt functionar in provincia Amon, Transiordania. Mai tarziu, familia lui Tobia a devenit cunoscuta ca una din cele mai influente familii ale Transiordaniei. Unul dintre descendentii lui era in posesia unui castel in Amon, pe timpul primilor Ptolemei si furniza regelui Egiptului onagasi (magari salbatici), cai si caini. Ruinele acestui castel de la 'Arak el-Emir sunt inca vizibila, la jumatatea distantei dintre Ierihon si Aman, iar numele lui Tobia este sapat pe zidurile exterioare, la intrarea intr-o pestera.

Nu le-a placut deloc. Cand Zorobabel a respins conlucrarea samaritenilor la recladirea Templului (Ezra 4,3), s-a nascut si amplificat intre ei un spirit de ostilitate, care a persistat pana la distrugerea Ierusalimului de catre Titus. Vrajmasia aceasta se poate sa se fi extins la alte natiuni invecinate, ca amonitii si arabii (vezi Neemia 2,19; 4,7), indeosebi in timpul reformei lui Ezra (Ezra 9,10). Afland motivele calatoriei lui Neemia si realizand ca acesta venise sa sprijine interesele poporului lui Iuda, probabil ca ei i-au explicat cat se poate de clar ca aveau legaturi influente in Ierusalim (Neemia 13,4-8.28). Aceasta ar explica grija si discretia cu care Neemia a facut cercetarile initiale, la sosirea in Ierusalim.



2:11 Am ajuns la Ierusalim, si am ramas acolo trei zile.

Trei zile. Compara cu Ezra 8,32. Erau necesare cateva zile de odihna dupa o lunga calatorie.



2:12 Dupa aceea, m-am sculat noaptea cu cativa oameni, fara sa fi spus cuiva ce-mi pusese Dumnezeul meu in inima sa fac pentru Ierusalim. Nu era cu mine nici o alta vita, afara de vita pe care calaream.

M-am sculat noaptea. Pana aici, Neemia nu comunicase scopul sau nimanui, cu exceptia imparatului Persiei. El se astepta la impotrivire si se hotarase sa-i induca in eroare pe impotrivitorii cat mai mult timp cu putinta, ascunzandu-le planurile sale exacte. Facand cercetarea zidului noaptea, nadajduia sa scape de sub observatie. De aceea a luat numai cativa slujitori si un singur animal de calatorie. Dorind sa vada cu ochii lor cat de deteriorat era zidul si ce reparatii erau necesare, a cautat sa atraga cat mai putin atentia.



2:13 Am iesit noaptea pe poarta vaii, si m-am indreptat spre izvorul balaurului si spre poarta gunoiului, uitandu-ma cu bagare de seama la zidurile daramate ale Ierusalimului si la portile lui arse de foc.

Poarta vaii. Pentru intelegerea investigatiei nocturne a lui Neemia (v. 13-15), a diferitelor portiuni ale zidului in timpul reconstructiei (cap. 3) si a ceremoniei de sfintire (cap. 12,27-43), este cu totul necesara o descriere a caracteristicilor topografice ale Ierusalimului. Pentru aceasta, vezi nota suplimentara de la cap. 3 si harta de la p. 406.

Cei care includ dealul vestic in cetatea Ierusalimului de pe timpul lui Neemia, amplaseaza Poarta vaii in coltul sud-vestic al Ierusalimului, in partea opusa Vaii lui Hinom. Cei care limiteaza cetatea lui Neemia la cele doua dealuri vestice ale Ierusalimului plaseaza Poarta vaii cam la jumatatea distantei, in lungul zidului de vest. Una sau alta din portile acestea fusese fortificata de Ozia cu doua secole mai inainte (2 Cronici 26,9). Cel mai probabil era vorba de ultima poarta, ale carei urme au fost descoperite de sapaturile engleze din 1927, poarta care ducea in cetate din Valea Tiropoeon.

Izvorul balaurului. Numele "Izvorul balaurului" nu apare nicaieri in alta parte a Bibliei. Izvorul acesta este, in general, identificat cu En-Rogel (Iosua 15,7 etc.), numit acum Izvorul lui Iov sau Izvorul lui Neemia, la intalnirea vailor Hinom si Chedron. Identificarea aceasta poate sa fie valabila numai daca expresia ebraica 'el-pene, tradusa "inainte de" in KJV, are intelesul de "in directia" ["spre", trd. Cornilescu], lucru care nu este deloc sigur. Totusi, daca expresia acesta inseamna "(trecand) pe langa" sau "prin fata", atunci Izvorul balaurului trebuie sa fi secat dupa timpul lui Neemia. Daca lucrurile stau asa, el era situat fie in partea vestica a Vaii lui Hinom, fie la mijlocul drumului in Valea Tyropoeon, in functie de opinia care este acceptata cu privire la marimea Ierusalimului pe vremea lui Neemia.

Poarta gunoiului. Poarta aceasta era situata la 444,4 m de poarta vaii (cap. 3,13). "Poarta gunoiului" pare sa-si fi primit numele din faptul ca gunoiul scos din cetate pe poarta aceasta si dus in Valea lui Hinom.

Uitandu-ma cu bagare de seama la zidurile daramate. Parasind cetatea prin Poarta vaii, Neemia a cercetat zidul pe dinafara, pentru a-si da seama de extinderea deteriorarii facute acestei parti a zidului. Poate ca Neemia a reusit sa inspecteze fara sa fie observat portiunile de zid care inchideau partea de nord a cetatii, cu ocazia apropierii de Ierusalim si in cursul vizitelor lui la Templu si la slujbasii care se pare ca locuiau in cartierul de nord al cetatii.



2:14 Am trecut pe la poarta izvorului si pe la iazul imparatului, si nu era loc pe unde sa treaca vita care era sub mine.

Poarta izvorului. Poarta aceasta era situata la coltul de sud-est al cetatii, fata in fata cu En-Rogel, acum numit izvorul lui Iov sau izvorul lui Neemia.

Iazul imparatului. Numele acesta nu apare nicaieri in alta parte a Bibliei. Nu e cert daca Neemia se refera la Iazul Siloamului, care era alimentat de izvorul Siloamului prin tunelul lui Ezechia (vezi la 2 Regi 20,20) sau Iazul lui Solomon, care, dupa Iosif Flavius (Wars, v. 4. 2) era in partea de jos a Vaii Chedronului. Daca se are in vedere iazul Siloam, Neemia trebuie sa fi reintrat in cetate prin poarta izvorului si sa fi intalnit o cantitate neobisnuita de reziduuri in partea de jos a Vaii Chedron.



2:15 M-am suit noaptea pe la parau, si m-am uitat iarasi, cu bagare de seama la zid. Apoi am intrat pe poarta vaii, si astfel m-am intors.

Parau. Probabil Valea Chedron. Mergand calare in lungul vaii, Neemia putea sa vada sus, deasupra lui, zidurile ruinate ale Ierusalimului. Aceasta a avut loc probabil intr-o noapte cu luna plina. Altfel nu ar fi fost in stare sa vada prea mult, deoarece este o distanta suficient de mare intre zidul de est si poalele prapastioase ale dealului sudic si albia Vaii Chedron, prin care umbla calare.

M-am intors. Nu se stie cat de departe a mers Neemia pe Valea Chedron, spre nord. Investigarea de catre a zidului nu a cuprins probabil partea de est a Templului. Poate ca el cunostea deja pagubele din acea parte in urma vizitelor facute pe locul Templului. Intorcandu-se pe acelasi drum, pana la poarta vaii, Neemia si insotitorii sai (vers. 12) au reintrat neobservati in cetate.



2:16 Dregatorii nu stiau unde fusesem, si ce faceam. Pana in clipa aceea nu spusesem nimic Iudeilor, nici preotilor, nici mai marilor, nici dregatorilor, nici vreunuia din cei ce vedeau de treburi.

Dregatorii. La sosirea lui Neemia la Ierusalim, el n-a gasit acolo nici o persoana cu autoritate, ci doar un numar de persoane numite "dregatori" si "mai mari". Deosebirea intre aceste doua categorii nu este clara. Cea dintai se poate sa fi constat din slujbasi numiti, iar a doua din capi de familie.

Cei ce vedeau de treburi. Sau administratori ai cetatii, necuprinsi intre "dregatori" si "mai mari" , sau oameni care fusesera angajati anterior la recladirea zidului.



2:17 Le-am zis atunci: Vedeti starea nenorocita in care suntem! Ierusalimul este daramat, si portile sunt arse de foc. Veniti sa zidim iarasi zidul Ierusalimului, si sa nu mai fim de ocara!

Am zis atunci. Neemia nu a asteptat mult pana sa treaca la actiune. A doua zi dupa cercetarea zidurilor, un corp reprezentativ de batrani ai satului si ai cetatii s-a adunat sa asculte raportul lui. In cuvantarea lui, el le-a reamintit starea nenorocita a lucrurilor existente in natiune, a relatat despre ajutorul dumnezeiesc de care avusese parte in legatura lui cu imparatul si a aratat care erau prerogativele sale. Cuvantarea lui a avut efectul scontat si ca rezultat, hotararea entuziasta si aparent unanima de "a se scula si a zidi".



2:18 Si le-am istorisit cum mana cea buna a Dumnezeului meu fusese peste mine, si ce cuvinte imi spusese imparatul. Ei au zis: Sa ne sculam, si sa zidim! Si s-au intarit in aceasta hotarare buna.

Verset ce nu a fost comentat.

2:19 Sanbalat, Horonitul, Tobia, slujitorul Amonit, si Ghesem, Arabul, fiind instiintati, si-au batut joc de noi si ne-au dispretuit. Ei au zis: Ce faceti voi acolo? Va rasculati impotriva imparatului?

Sanbalat. Despre Sanbalat si Tobia, vezi la v. 10.

Ghesem, arabul. Cand a devenit evident faptul ca Sanbalat a fost guvernator al Samariei (vezi la v. 10) si Tobia probabil guvernator al lui Amon sau cel putin un conducator influent al acestui popor, s-a sugerat de asemenea ca Ghesem (sau Gasmu; vezi cap. 6,6) este posibil sa fi detinut o pozitie asemanatoare in provincia persana a Arabiei. Aceasta din urma se pare ca cuprindea Edomul, deoarece Edomul nu e niciodata pomenit de Neemia. Presupunerea aceasta este confirmata de descoperirea recenta de inscriptii facute de lianiti, care i-au alungat pe edomiti in sec. al V-lea i.Hr, inscriptii in care este mentionat un Ghesem ca domnitor al Dedanului.

Si-au batut joc de noi si ne-au dispretuit. Sau trimitand soli, asa cum a facut Sanherib (2 Regi 18,17-35) sau printr-o comunicare oficiala scrisa.



2:20 Si eu le-am raspuns: Dumnezeul cerurilor ne va da izbanda. Noi, robii Sai, ne vom scula si vom zidi; dar voi, n-aveti nici parte, nici drept, nici aducere aminte in Ierusalim.

Eu le-am raspuns. E vrednic de observat faptul ca Neemia nu a luat deloc in seama acuzatia grava adusa acum impotriva lui ca ar pune la cale o rebeliune. De asemenea nu face referire la ordinul imparatesc pe care-l detinea, ci ii lasa pe vrajmasii sai sa presupuna sa lucreaza prin propria sa autoritate. Cu siguranta ca a avut motivele sale de a trimite adversarilor sai raspunsul pe care l-a trimis.

Dumnezeul cerurilor. Neemia, un om foarte religios, a stiut cum sa depinda de Dumnezeu. In loc sa indice un decret imparatesc, el s-a referit la cea mai inalta autoritate posibila ca fiind aceea de la care venise permisiunea. Compara cu raspunsul lui Zorobabel adresat lui Tatnai: "Noi suntem slujitorii Dumnezeului cerurilor si al pamantului si zidim din nou casa" (Ezra 5,11).

N-aveti nici parte. Tot astfel cum pretentia samaritenilor de a avea dreptul sa se amestece in treburile iudeilor a fost respinsa, atunci cand ei au venit sa-si ofere ajutorul (Ezra 4,2.3), tot astfel acum cand amestecul lor a devenit ostil, el a fost respins cu si mai multa impotrivire si indignare. Li s-a spus ca ceea ce se petrecea in Ierusalim nu-i privea si ca ei nu aveau loc nici macar in amintirea locuitorilor. Neemia le-a explicat ca el dorea sa nu mai existe nici un amestec din partea lor si sa-si vada de treburile propriilor lor comunitati si sa nu-i tulbure pe inchinatorii adevaratului Dumnezeu. Pana aici, Neemia evitase opozitia ascunzandu-si planurile, dar de indata ce opozitia s-a aratat, a infruntat-o curajos.

NOTE SUPLIMENTARE

LA CAPITOLUL 2

Nota 1

Un grup de documente aramaice publicat in 1954 (vezi la p. 80) include unul care poate fi comparat cu un pasaport oficial. El a fost redactat de Arsam, satrapul Egiptului, care era in Susa sau in Babilon pe vremea scrierii, in folosul anumitor oameni ai lui care calatoreau spre Egipt cu treburi oficiale. Acest document este, fara indoiala, asemanator celui pe care l-a primit Neemia de la imparat si deci ajuta la intelegerea acestuia. Cu toate ca documentul nu este datat, el tine de timpul lui Neemia, deoarece Arsam, contemporan cu Neemia, a fost satrap al Egiptului timp de multi ani, in cea de-a doua jumatati a sec. V i.Hr.

Documentul este adresat unui numar de slujbasi din fruntea cetatilor sau provinciilor pe drumul dintre Persia si Egipt, carora li se cerea sa furnizeze provizii detinatorilor acestui permis de calatorie. In ceea ce priveste cetatile respective, nu se cunoaste decat amplasarea cetatilor Arbel, modernul Erbil, din nordul Irakului, si a Damascului din Siria.

Intrucat documentul acesta ilustreaza tipul de autorizatie pe care Neemia a primit-o de la Artaxerxe pentru calatoria lui in Iudea, este prezentata mai jos o traducere completa a lui (vezi G.

R. Driver, Aramaic Documents of the Fifth Century B.C. [1954], p. 20):

1. 1. De la Arsam catre Marduc, slujbasul care este la A[...]kad, Nabu-dala, slujbasul care este la Lair, Zatuhay, slujbasul care este [la] Arzuhin, Apastabar, slujbasul care este la Arbel, Hala si Matilabasi (si) Bagapat, slujbasul(ii)

2. 2. care sunt la Salam, Pradaparna si Guzan, slujbasii care sunt la Damasc. Si acum, iata cineva numit Nehtihur, slujbasul [meu] se duce in Egipt. Dati-i (ca) provizii din domeniul meu, in provinciile noastre

3. 3. in fiecare zi doua masuri de faina inferioara (?), doua masuri de vin sau bere si o oaie, iar pentru slujitorii sai, 10 oameni

4. 4. o masura de faina zilnic, pentru fiecare (si) fan dupa (numarul) cailor sai, si dati provizii pentru doi cilicieni (si) un mestesugar, toti trei, slujitorii mei care merg cu el in Egipt pentru fiecare si

5. 5. orice om, zilnic o masura de faina; si dati-le proviziile acestea, fiecare slujbas la randul sau, potrivit cu durata calatoriei sale de la o provincie la alta, pana ajunge in Egipt;

6. si daca e mai mult ca o zi in (oricare) loc, nu-i dati mai multe provizii pentru zilele acelea.

Bagasaru are cunostinta de ordinul acesta. Dust este scribul.

Nota 2

Indoiala cu privire la care Artaxerxe este monarhul din cartea lui Neemia a disparut aproape

complet de la descoperirea papirusurilor de la Elefantina. Dovada cuprinsa in unele dintre aceste papirusuri stabileste efectiv faptul ca Neemia a detinut functia de guvernator al Iudeii sub Artaxerxe

I.

Dupa doua papirusuri elefantine (Cowley, papirusurile nr. 30 si 31), Iohanan a fost mare preot la Ierusalim in anul 410 i. Hr. El este mentionat si in Neemia 12,22.23 (vezi Ezra 10,6) ca fiu al marelui preot Eliasib, care a detinut slujba pe vremea lui Neemia (Neemia 3,1). Iosif Flavius (Antiquities, xi, 7.1) sustine totusi ca Iohanan era nepotul lui Eliasib, care apare sa corespunda cu afirmatia din Neemia 12,22, si anume ca Ioiada a fost mare preot intre Eliasib si Iohanan. Totusi faptul ca Iohanan a fost fiul sau nepotul al lui Eliasib este irelevant pentru discutia noastra, intrucat suntem interesati sa aflam daca, potrivit ambelor surse, Biblia si Iosif, marele preot Eliasib din timpul lui Neemia l-a precedat pe marele preot Iohanan, care detinea slujba in anul 410 i.Hr. Aceasta cere ca Neemia sa fie plasat in timpul domniei imparatului Artaxerxe I, intrucat Artaxerxe II nu a inceput sa domneasca decat dupa aparitia acestor documente, care erau contemporane cu fiul sau nepotul lui Eliasib.

Dovada suplimentara vine din mentionarea lui "Delaia si Selemia, fiii lui Sanbalat, guvernator al Samariei" (Cowley, nr. 30, randul 29). Aceasta arata ca Sanbalat, cel mai inversunat vrajmas al lui Neemia, era inca guvernator al provinciei Samaria in anul 407 i.Hr., cand scrisoarea a fost scrisa (vezi la cap. 2,10). Avand in vedere faptul ca scrisoarea se adreseaza fiilor lui Sanbalat, se pare ca acesta era batran si le transferase acestora conducerea. Perioada cand Sanbalat hotara singur asupra treburilor pare sa fi fost de domeniul trecutului. Intrucat lucrarea lui Neemia se plaseaza cu siguranta in perioada in care Sanbalat era prins in mod activ in conducerea treburilor de stat din Samaria, devine evident faptul ca singurul Artaxerxe sub care Neemia ar fi putut detine functia era Artaxerxe I, care a murit in anul 423 i.Hr.

Doar putin savanti din perioada ultimilor ani s-au indoit ca Artaxerxe din Neemia era Artaxerxe I.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-20PK 630-638

2�



PK 630, 631

3. 4�

PK 631

4�



SC 103; TM 201

5�



PK 632

8. 9�

PK 633

10�



PK 635

11-16�

PK 636

17�



PK 637

18-20�

PK 638

20�



PK 640


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: