Printable ModeNeemia, 13
|
13:1 In vremea aceea, s-a citit in fata poporului in cartea lui Moise, si s-a gasit scris ca Amonitul si Moabitul nu trebuiau sa intre niciodata in adunarea lui Dumnezeu, In vremea aceea. Potrivit v. 6, evenimentele din cap. 13 au avut loc in cursul celui de-al doilea mandat de guvernator al lui Neemia, dupa o perioada de lipsa din Iudea. S-a citit. Nu e clar daca aceasta citire a Legii era aceea poruncita de Lege, legata de Sarbatoarea corturilor (Deuteronom 31,10-13; vezi la Neemia 8,1.8.18), sau daca Neemia a randuit o din cauza circumstantelor pe care le-a gasit in Iudea, circumstante care cereau o grabnica indreptare. S-a gasit scris. Cuprinsul acestei porunci aflate in Deuteronom 23,3-5 este redat in intregime, desi usor prescurtat ca forma. 13:2 pentru ca nu venisera inaintea copiilor lui Israel cu paine si apa, si pentru ca tocmisera impotriva lor cu pret de argint pe Balaam ca sa-i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a prefacut blestemul in binecuvantare. Dumnezeul nostru a prefacut blestemul in binecuvantare. Despre Balaam, vezi Numeri 22 la 24. Faptul ca blestemele lui au fost transformate in binecuvantare este confirmat in Numeri 24,10. 13:3 Cand au auzit Legea, au deosebit din Israel pe toti strainii. Strainii. [Multimea amestecata, KJV.] Ebr. 'ereb. Cuvantul acesta este folosit in Exod 12,38 in legatura cu "multimea de oameni de tot soiul" ["Multimea amestecata", KJV] a egiptenilor care se alaturasera Israelitilor. Aici el este aplicat neiudeilor de diferite nationalitati care locuiau in mijlocul israeliti. Este posibil sa se fi folosit o procedura asemanatoare cu cea pusa in aplicare anterior, sub Ezra (Ezra 10,10-19). Intrucat aceasta actiune este pomenita din nou in v. 30 si deoarece s-a aplicat o mustrare aspra privitoare la casatoriile cu pagani (v. 25-27), se pare ca n-a fost usor. Cand cineva are de-a face cu preocuparile oamenilor pe care acestia le considera strict personale are sansa sa starneasca simtaminte neplacute. 13:4 Inainte de aceasta, preotul Eliasib, care era pus peste camarile Casei Dumnezeului nostru, si ruda cu Tobia, Ruda cu Tobia. [Era aliat cu Tobia, KJV.] Eliasib era marele preot (vezi cap. 3,1; 12,10.22; 13,28), iar Tobia era vrajmasul amonit al lui Neemia, care a cautat sa impiedice construirea zidului, in timpul primul mandat de guvernator al lui Neemia (cap. 2,10.19 etc.). Alianta aceasta a fost de obicei interpretata ca fiind o legatura stabilita prin casatorie. 13:5 pregatise pentru el o camara mare, unde puneau mai inainte darurile de mancare, tamaia, uneltele, zeciuiala din grau, din must, si din untdelemn, partile randuite pentru Leviti, cantareti si usieri, si darurile ridicate pentru preoti. O camara mare. In calitate de mare preot, Eliasib avea raspunderea intregului domeniu al Templului si, in lipsa lui Neemia, a pus la dispozitia lui Tobia una din cele mai bune incaperi ale Templului, pe care acesta, evident, a folosit-o ca locuinta (v. 8). In timpul carmuirii lui Neemia, Tobia tinea legatura cu conducatorii din Ierusalim, dar nu putea sa intre in cetate. Acum, cand guvernatorul era plecat, el nu numai ca a reusit sa intre in cetate, dar si, faptic, si-a asezat locuinta in Templu. O astfel de profanare nu mai este amintita nicaieri, cu atat mai mult cu cat "camara" aceea fusese randuita pentru jertfele si darurile poporului. 13:6 Eu nu eram la Ierusalim cand s-au petrecut toate acestea, caci ma intorsesem la imparat in al treizeci si doilea an al lui Artaxerxe, imparatul Babilonului. La sfarsitul anului am capatat de la imparat invoire Cand s-au petrecut toate acestea. [In timpul acesta, KJV.] Literal, "In cursul tuturor acestora", adica a intelegerilor dintre Eliasib si Tobia. Al treizeci si doilea an. Vezi la cap. 5,14. Imparatul Babilonului. Titlul acesta fusese purtat de Cir, de Cambise, de Dariu I si de Xerxe, in cursul primilor ani de domnie. El a fost desfiintat oficial de cel din urma, dupa revolte care au avut loc in timpul domniei lui. Neemia foloseste probabil titlul cu care atat de mult timp fusese deprins sa-l numeasca pe imparatul Persiei. La sfarsitul anului. [Dupa cateva zile, KJV.] Literal, "la sfarsitul zilelor", subintelegandu-se un interval determinat de timp (vezi la Genesa 4,3). Parerea anumitor comentatori, ca aceasta inseamna un an, este nefondata. Ramanerea lui Neemia la curtea Persiei trebuie sa fi durat mai mult de un an, deoarece pare imposibil ca atat de multe ilegalitatile ale comunitatii iudaice, cate a descoperit Neemia la intoarcere, nu puteau fi savarsite intr-un timp atat de scurt. Invoire. Doar din acest pasaj aflam despre doua mandate de guvernator ale lui Neemia. Primul mandat a fost de 12 ani (cap. 5,14), dar nu este data nici o indicatie cu privire la lungimea celui de-al doilea mandat. Trebuie sa se fi sfarsit inainte de 407 i.Hr., cand stim dintr-o scrisoare elefantina ca guvernatorul Iudeii era Bigvai (vezi la cap. 12,11). 13:7 sa ma intorc la Ierusalim, si am vazut raul pe care-l facuse Eliasib, pregatind o camara pentru Tobia, in curtile Casei lui Dumnezeu. In curtile. Camara pe care Eliasib o pusese la dispozitia lui Tobia nu era in cladirea principala a Templului, ci intr-una din cladirile adiacente, in incinta domeniului Templului. Fara indoiala, ca acest amanunt a facut ca profanarea sa fie mai putin flagranta, dar departe de a indreptati fapta. 13:8 Mi-a parut foarte rau, si am aruncat afara din camara toate lucrurile lui Tobia. Lucrurile. Se pare ca Tobia folosea odaia ca locuinta cand vizita Templul, ocazional. 13:9 Apoi am poruncit sa se curateasca odaile, si am pus iarasi in ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mancare si tamaia. Sa se curateasca odaile. Initial, a fost mentionata doar o singura "camara" ca fiind folosita de Tobia (vers. 5.7.8), dar in afara de odaia sau sala cea mare din v. 5, au fost folosite si altele. Aceste alte "odai" poate ca au fost mai mici, fiind folosite de Tobia pentru membrii casei sale sau ai suitei sale. Odaile acestea fusesera profanate schimbarea intrebuintarea lor in scopuri lumesti, si era nevoie de o curatire ceremoniala. Aceasta s-ar fi putut face pe diferite cai, dar de obicei se folosea ritualul simbolic al sangelui sau al apei (vezi Levitic 12; 14,4-32; 17,15.16). 13:10 Am auzit de asemenea ca partile Levitilor nu li se dadusera, si ca Levitii si cantaretii, insarcinati cu slujba, fugisera fiecare in tinutul lui. Am auzit. [Am inteles, KJV.] Ce a vazut Neemia a fost ca levitii erau absenti si ca serviciul Templului era neglijat. Cand a cercetat mai atent, a inteles motivul absentei lor - zecimea nu fusese data. Intrucat traiau din zecime si din primele roade, iar acestea nu mai fusesera date, levitii au fost nevoiti sa-si castige existenta muncind ogoarele care inconjurau targurile si satele unde locuiau. 13:11 Am mustrat pe dregatori, si am zis: Pentru ce a fost parasita Casa lui Dumnezeu? Si am strans pe Leviti si pe cantareti, si i-am pus iarasi in slujba lor. Am mustrat. Desi vina profanarii Templului cadea asupra clasei preotesti, aceea a retinerii zecimilor era de pus in special pe seama dregatorilor si a nobililor. In calitate de conducatori, se pare ca ei dadusera un rau exemplu poporului si erau, in mod special, vrednici de mustrare pentru circumstantele deplorabile pe care Neemia le-a gasit la intoarcerea lui la Ierusalim. 13:12 Atunci tot Iuda a adus in camari zeciuiala din grau, din must si din untdelemn. Verset ce nu a fost comentat. 13:13 Am dat camarile in grija preotului Selemia, carturarului Tadoc, si lui Pedaia, unul din Leviti, si le-am adaugat si pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, caci le mergea numele ca sunt credinciosi. Ei au fost insarcinati sa faca impartirile cuvenite fratilor lor. Am dat in grija. [Am facut tezaurari, KJV.] Din nou au inceput sa vina zecimile in tezaurul Templului (v. 12) pentru intretinerea corpului de lucratori de la Templu. Problema care-l confrunta pe Neemia era de a asigura o distribuire echitabila, asa incat fiecare sa primeasca partea sa si nici unul sa nu fie neglijat (vezi Fapte 6,1-5). Selemia. Cei patru pastratori ai tezaurului erau: un preot, un levit, un secretar si un laic de frunte. In acest fel erau reprezentate principalele clase ale populatiei. Persoanele mentionate nu pot fi identificate, cu toate ca unele dintre nume mai apar in Neemia. Selamiti sunt mentionati in Ezra 10,39.41; Neemia 3,30, dar probabil nici unul dintre ei nu este Selemia mentionat aici. Pedaia s-ar putea sa fie cel mentionat in cap. 8,4, care a explicat Legea impreuna cu Ezra. Hanan era un nume obisnuit (vezi Neemia 8,7; 10,10.22), dar persoana indicata aici pare sa nu mai fie nicaieri mentionata. Trei barbati cu numele Tadoc sunt amintiti in Neemia (cap. 3,4.29; 10,21), dar este incert daca vreunul dintre ei poate fi identificat cu acest "carturar". Carturarul. Ebr. sopher, "scriitor" sau "secretar". 13:14 Adu-Ti aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri, si nu uita faptele mele evlavioase facute pentru Casa Dumnezeului meu si pentru lucrurile care trebuie pazite in ea! Adu-ti aminte de mine. Cereri asemanatoare ale lui Neemia sunt raportate in cap. 5,19; 13,31. Lucrurile care trebuie pazite in ea. [Slujbele, KJV.] Mai degraba "respectate" sau "slujba" (RSV). 13:15 Pe vremea aceasta am vazut in Iuda niste oameni calcand la teasc in ziua Sabatului, aducand snopi, incarcand magarii cu vin, struguri si smochine, si cu tot felul de lucruri, si aducandu-le la Ierusalim in ziua Sabatului. Si i-am mustrat chiar in ziua cand isi vindeau marfurile. Pe vremea aceasta. O indicatie de timp nedefinita, ca in cap. 12,44; 13,1. Probabil ca indreapta atentia catre o perioada ulterioara de timp in raport cu evenimentele descrise. Poate ca Neemia a facut un tur prin tara ca sa observe cum era tinut Sabatul. I-am mustrat. [Am marturisit contra lor, KJV.] Calcarea strugurilor in teasc era prima etapa in producerea vinului si, deci, o calcare flagranta a poruncii a patra. La fel era si cu aceia care transportau produse agricole in capitala spre vanzare. Unii comentatori au socotit ca transportarea cerealelor era o necesitate, astfel incat sa poata fi in cetate destul devreme pentru targul de a doua zi. Dar legea nu facea prevederi pentru o atare activitate. Faptul ca se facea negot in Sabat este raportat in v. 16. Ultima parte a v. 15 ar trebui de aceea inteles ca insemnand ca Neemia ii avertiza in ziua aceea, si anume in Sabat, cand transportau bunurile la Ierusalim si, de fapt, le si vindeau. 13:16 Mai erau si niste Tirieni, asezati in Ierusalim, care aduceau peste si tot felul de marfuri, si le vindeau fiilor lui Iuda in ziua Sabatului si in Ierusalim. Tirieni. Legea nu interzicea strainilor de neam sa locuiasca in Ierusalim, iar Neemia nu obiecteaza ca tirienii locuiau in cetate. Care aduceau peste. Pestele a fost intotdeauna un produs alimentar favorit pentru israeliti (Levitic 11,9; Numeri 11,5; Deuteronom 14,9; Isaia 19,10; Matei 15,34; Luca 24,42 etc.). Pestele provenea mai ales din Lacul Galileii si din Mediterana. 13:17 Am mustrat pe mai marii lui Iuda, si le-am zis: Ce inseamna aceasta fapta rea pe care o faceti, pangarind ziua Sabatului? Am mustrat. Ca si in problema zecimilor, si in cea Sabatului, se pare ca nobilii erau vinovati, fie pentru ca nu facusera nici o incercare sa opreasca negotul acesta, fie pentru ca ei insisi erau implicati in ea. 13:18 Oare n-au lucrat asa parintii vostri, si nu din pricina aceasta a trimis Dumnezeul nostru toate aceste nenorociri peste noi si peste cetatea aceasta? Si voi aduceti din nou mania Lui impotriva lui Israel, pangarind Sabatul! N-au lucrat asa parintii nostri ? Profanarea Sabatului se numara printre pacatele cele mai puternic mustrate de Ieremia (cap. 17,21-27) si Ezechiel (cap. 20,13; 22,8.26; 23,38). Potrivit cu Amos (cap. 8,5), Sabatul fusese tinut mai mult in litera decat in spirit. Si Neemia reaminteste iudeilor ca marile nenorociri din timpul lui Nebucadnetar venisera ca urmare a calcarii poruncii a patra de catre inaintasii lor, asa cum prezisese Ieremia (cap. 17,27), o profetie pe care este posibil ca Neemia sa o fi avut in minte. 13:19 Apoi am poruncit sa se inchida portile Ierusalimului inainte de Sabat, de indata ce le va ajunge umbra, si sa nu se deschida decat dupa Sabat. Si am pus cativa din slujitorii mei la porti, sa opreasca intrarea sarcinilor de marfuri in ziua Sabatului. Indata ce le va ajunge umbra. Ebr. salal, "a deveni umbros". Inca de la creatiune, ziua biblica a inceput la apusul soarelui (vezi la Genesa 1,5). Sarbatorile speciale erau tinute "din seara zilei... pana in seara urmatoare" (Levitic 23,32), Sabatul saptamanal de asemenea (vezi la Marcu 1,32). Prin urmare, Neemia a instituit regula ca portile cetatii sa fie inchise cu ceva timp inainte de inceputul Sabatului. Procedand astfel, el intentiona sa ocroteasca "hotarele" orelor sfinte ale Sabatului lui Dumnezeu. Prin savarsirea de treburi lumesti pana in ultimele clipe ingaduite este profanat spiritul Sabatului. Cativa dintre slujitorii mei. Vezi la cap. 4,1; 5,16. Sarcinilor. Probabil ca le era ingaduit oamenilor sa se duca si sa vina indeplinind misiuni ingaduite in Sabat, dar erau puse straji care sa impiedice transportul de marfuri in Sabat. 13:20 Si asa negustorii si vanzatorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea odata si de doua ori afara din Ierusalim. Am petrecut noaptea... afara din Ierusalim. Sosind in Sabat si gasind portile inchise, negustorii au asteptat afara si au facut probabil acolo negotul pe care altfel l-ar fi facut in interiorul cetatii. Inchiderea portilor avea, deci ca rezultat, doar mutarea negotului din piata din cetate in afara portii. Doua Sabate s-a procedat astfel. Apoi Neemia a observat practica si a interzis-o, amenintand ca-i aresteze pe negustorii care vor fi gasiti din nou in Sabat, in apropiere de cetate cu marfurile lor (v. 21). 13:21 I-am mustrat, si le-am zis: Pentru ce stati noaptea inaintea zidului? Daca veti mai face inca odata lucrul acesta, voi pune mana pe voi. Din clipa aceea, n-au mai venit in timpul Sabatului. Verset ce nu a fost comentat. 13:22 Am poruncit si Levitilor sa se curateasca, si sa vina sa pazeasca portile, ca sa sfinteasca ziua Sabatului. Sa pazeasca portile. Probabil ca doar temporar proprii sai slujitori au pazit portile (v. 19) in Sabat, pentru ca sarcina permanenta sa le fie incredintata acelor leviti pe care Neemia i-a adus curand inapoi in cetate (v. 11). Sarcina aceasta le fusese incredintata cand fusesera asezate portile pentru prima data (cap. 7,1), dar fusese neglijate cand levitii, lipsiti de suport financiar, nu si-au mai indeplinit obligatiile in Ierusalim, ca sa obtina din pamant cele trebuincioase existentei. Deoarece fusesera angajati pentru un timp in activitati vremelnice, probabil ca levitii s-au curatit inainte de a indeplini din nou indatoririle sfinte. Adu-Ti aminte de mine. Vezi la v. 14.31. 13:23 Tot pe vremea aceea, am vazut pe niste Iudei, care isi luasera neveste Asdodiene, Amonite si Moabite. Pe vremea aceea. Compara cu comentariul de la v. 15. Neemia raporteaza aici ce facuse in problema casatoriilor mixte, asa cum este spus in v. 1-3. La reintoarcerea sa in Ierusalim, ochiul sau atent a observat ca multi iudei cazusera din nou in acelasi pacat cu care Ezra se confruntase la sosirea lui in Ierusalim, in 457 i.Hr. (Ezra 9 si 10) si care era in mod special mentionat in legamantul incheiat la scurt timp de la inceperea primului sau mandat de guvernator (Neemia 9,38; 10,1.30). Cata vreme Neemia a ramas in Iudea, probabil ca n-a existat nici o incalcare grava a legamantului, dar de indata ce el a parasit Iudea, se pare ca din nou au fost aduse sotii de neam strain in familiile iudeilor. Nevestele asdodiene. Nevestele filistene, dintr-o neam intotdeauna ostil lui Israel si de obarsie dintr-o cetate care de curand se aliase cu cei mai inversunati vrajmasi ai lui Neemia (cap. 4,7). Amonite si moabite. Compara cu Ezra 9,1 si Neemia 13,1. 13:24 Jumatate din fiii lor vorbeau limba asdodiana, si nu stiau sa vorbeasca limba evreiasca; nu cunosteau decat limba cutarui sau cutarui popor. Fiii lor. Daca casatoriile fusesera contractate dupa plecare lui Neemia si el a gasit copiii nascuti din acele legaturi capabil sa vorbeasca, trebuie sa fi lipsit din Ierusalim cativa ani buni. Vorbeau limba asdodiana. [Jumatate in limba asdodiana, KJV.] Unii traducatori considera ca copiii vorbeau un jargon jumatate evreiesc, jumatate strain. Pare mai verosimil ca "jumatate" se refera la copiii nascuti din aceste femei de neam strain. In felul acesta, in unele familii, jumatate dintre copii nu vorbeau ebraica corect. In timpul acela, "limba asdodiana" nu era limba filisteana originala, ci aramaica, acum larg raspandita in tot Imperiul persan. Neemia care, in calitate de functionar persan, nu se impotrivea cunoasterii acelei limbi, era in schimb indignat descoperind ca unii tineri nu erau in stare sa vorbeasca bine ebraica. Limba moabita si amonita erau dialecte strans inrudite cu ebraica, dar deosebirea nu a fost niciodata perceptibila, iar Neemia era necajit ca aceste dialecte straine castigau teren in Iudea. 13:25 I-am mustrat, si i-am blestemat; am lovit pe unii din ei, le-am smuls parul, si i-am pus sa jure in Numele lui Dumnezeu, zicand: Sa nu va dati fetele dupa fiii lor, si sa nu luati fetele lor de neveste nici pentru fiii vostri, nici pentru voi. I-am blestemat. Gravitatea cazurilor si directia primejdioasa pe care o reprezentau l-au marcat profund pe Neemia si l-au facut sa treaca la faptele descrise aici. Smuls parul. Ezra isi smulsese parul din cap si din barba, ca semn al extremei sale ingrijorari (Ezra 9,3). Smulgerea parului pare sa fi fost o forma recunoscuta de pedeapsa (Isaia 50,6). Pierderea barbii era socotita in sine o mare dezonoare (2 Samuel 10,4). 13:26 Oare nu in aceasta a pacatuit Solomon, imparatul lui Israel? Nu era alt imparat ca el, in multimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, si Dumnezeu il pusese imparat peste tot Israelul. Totusi, femeile straine l-au tarat si pe el in pacat. Oare nu in aceasta a pacatuit Solomon? Exemplul era mai potrivit decat oricare altul ca sa impresioneze pe iudei. Ceea ce 1 Regi 11,3 numeste eufemistic "abatere a inimii" Neemia, fara inconjur si pe fata, numeste "pacat". Nu era alt imparat ca el. Compara cu 1 Regi 3,12.13; 2 Cronici 1,12. Iubit de Dumnezeul lui. O aluzie la 2 Samuel 12,24. Dumnezeu il pusese imparat. Vezi 1 Regi 4,1. 13:27 Si acum trebuie sa auzim despre voi ca savarsiti o nelegiuire atat de mare si ca pacatuiti impotriva Dumnezeului nostru, luand neveste straine? Trebuie sa auzim. Cu aceasta intrebare, Neemia spune celor vinovati ca el si cei care simt la fel nici nu vor adopta practica pe care acesti oameni o recomanda si nici nu le vor permite acestora sa faca asa. Exemplul lui Solomon era o avertizare suficienta cu privire la rezultatele unei astfel de purtari. 13:28 Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliasib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit de la mine. Fiii lui Ioiada. Vinovatul nu putea fi Iohanan sau Ionatan (cap. 12,10.11), succesorul lui Ioiada, ci trebuie sa fi fost un alt fiu, al carui nume nu este dat. Eliasib, marele preot, trebuie sa fi fost batran la data aceasta, ca sa aiba un nepot suficient de mare sa se poata casatori. Faptul ca un membru al familiei de mari preoti facuse o asemenea alianta cu vrajmasul lui Neemia era cat se poate de neplacut si umilitor pentru Neemia. Sanbalat. Vezi la cap. 2,10. Cu privire la legaturile nedemne ale lui Eliasib cu celalalt vrajmas al lui Neemia, Tobia, vezi cap. 13,4-9. L-am izgonit de la mine. Aceasta probabil inseamna ca Neemia l-a constrans pe vinovat sa paraseasca tara si sa devina un exilat. Putem presupune ca el a refuzat sa-si repudieze sotia straina si a preferat sa se refugieze la Sanbalat, in Samaria. 13:29 Adu-Ti aminte de ei, Dumnezeule, caci au spurcat preotia si legamantul incheiat de preoti si Leviti. Au spurcat preotia. Neemia considera o astfel de casatorie a unui membru al familiei marelui preot ca o profanare a preotiei, fiind opus in principiu, asa cum era, sfinteniei slujbei preotesti (vezi Levitic 21,7.14). Legamantul incheiat de preoti. [Legamantul preotiei, KJV.] Nu legamantul preotiei vesnice, pe care Dumnezeu il acordase lui Fineas (Numeri 25,13), ci legamantul pe care Dumnezeu il incheiase cu semintia lui Levi si cu Aaron si descendentii lui (Exod 28,1). Acest legamant le cerea preotilor sa fie "sfinti pentru Dumnezeul lor" (Levitic 21,6.8), fiind alesi de El pentru a fi slujitori ai sanctuarului Sau si ispravnici ai harului Sau. De alungarea ginerelui lui Sanbalat din Ierusalim poate fi legata construirea templului schismatic al samaritenilor pe Muntele Garizim. Iosif Flavius (Antiquities xi. 7. 2) relateaza ca Manase, un frate al marelui preot Iadua, s-a casatorit cu Nikaso, o fiica a satrapului Sanbalat, un cutit. Atunci cand, autoritatile iudaice l-au exclus de la preotie, el a infiintat, cu ajutorul socrului sau, templul si serviciul de inchinare de pe Muntele Garizim. Multi alti preoti i s-au aliat. Insa Iosif Flavius plaseaza istoria pe timpul lui Alexandru, cam la o suta de ani dupa Neemia. E foarte posibil ca intamplarea in sine sa fie adevarata si ca Iosif Flavius a facut doar o greseala in ceea ce priveste timpul. Stim ca el il plaseaza pe Sanbalat cu 100 de ani prea tarziu (vezi p. 373). Faptul ca Iosif Flavius il numeste pe conducatorul schismatic un frate al lui Iadua, prin urmare un nepot al lui Ioiada, in timp ce Biblia il numeste un fiu al lui Ioiada, poate fi usor explicat admitand fie ca Iosif Flavius a facut o greseala, fie ca, asa cum se face atat de des in Biblie, "unul dintre fiii lui Ioiada" (v. 28) era de fapt "unul dintre nepotii lui Ioiada". 13:30 I-am curatit de orice strain, si am pus randuiala in tot ce trebuiau sa pazeasca preotii si Levitii, fiecare in slujba lui, I-am curatit. Aceasta se refera la masurile descrise in v. 1-3 si 23-29. Am pus randuiala. Adica a dat insarcinari diferitilor preoti si leviti (vezi cap. 10,38.39; 12,44-46; 13,13). 13:31 in ce privea atat darul lemnelor la vremuri hotarate, cat si cele dintai roade. Adu-Ti aminte de mine spre bine, Dumnezeule! Darul lemnelor. Au fost randuiti oameni care sa supravegheze strangerea lemnelor (cap. 10,3) si a celor dintai roade (cap. 10,35-37). Adu-Ti aminte de mine. Neemia isi incheie cartea cu o expresie caracteristica personalitatii sale (vezi cap. 5,19; 13,14.22.29). Una dintre caracteristicile principale ale vietii si lucrarii lui Neemia a fost comuniunea constanta si intima cu Izvorul a toata taria si intelepciunea. Rugaciunile lui erau secretul succesului lui (vezi cap. 1,4-11; 2,4; 4,4.5.9; 5,19; 6,9.14; 13,14.22.29).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1-31PK 669-678 4-7� � PK 669 8-13� PK 670 14� � GC 481 15-19� PK 671 18� � PK 182 19� � PK 667 20.21� PK 672 22-25.27� PK 673 28.29� PK 674 CARTEA ESTERA |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: