10:31 sa nu cumparam nimic, in ziua Sabatului, si in zilele de sarbatoare, de la popoarele tarii care ar aduce de vanzare in ziua Sabatului marfuri sau altceva de cumparat, si sa lasam nelucrat pamantul in anul al saptelea si sa nu cerem plata nici unei datorii.
In ziua Sabatului. Interzicerea comertului in Sabat, desi nu e mentionata expres in porunca a patra, este subintelesa acolo si, cu siguranta, cuprinsa in instructiunile privitoare la acea zi. Amos 8,5 sugereaza aceasta interdictie, la fel si Isaia 58,13 si Ieremia 17,19-27. Cea mai veche dovada nebiblica cu privire la tinerea Sabatului saptamanal de catre iudei provine din sec. al V-lea i.Hr., de la Elefantina din Egipt. Aceasta mentionare a Sabatului se gaseste pe ostraca sau ulcioare, adica pe cioburi de vase folosite in mod obisnuit ca material ieftin pentru scris.
In zilele de sarbatoare. [Ziua sfanta, KJV.] Adica "o sarbatoare", care arata ca poporul se obliga sa nu faca negot nu doar in ziua Sabatului, ci si in oricare zi de sarbatoare.
Sa lasam nelucrat pamantul, in al saptelea an. [Sa parasim al saptelea an, KJV.] O forma prescurtata [in KJV] a legii cu privire la anul sabatic (Exod 23,10.11), potrivit careia pamantul trebuia sa fie lasat nelucrat si nesemanat in cursul acelui an. Legea aceasta fusese deseori neglijata in cursul vremurilor monarhiei, iar neglijarea ei era unul dintre pacatele pe care robia urmarea sa le pedepseasca (2 Cronici 36,21). Se pare ca acum, dupa intoarcere, randuiala aceasta fusese din nou trecuta cu vederea.
Datorii. Pentru comentarii, vezi la cap. 5,2-13.