1:1 Istorisirea lui Neemia, fiul lui Hacalia. In luna Chisleu, in al douazecilea an, pe cand eram in capitala Susa,
Istorisirea. [Cuvintele, KJV]. Ebr. debarim, literal "cuvintele", dar si in sensul de "istorisire" sau "memorii" (vezi Ieremia 1,1) si asa este folosit aici.
Neemia. Semnificatia numelui Neemia este "Mangaierea lui Iehova". Cel putin alti doi oameni din perioada post-exilica au purtat numele acesta (vezi Ezra 2,2; Neemia 3,16; 7,7). Nici unul dintre acesti oameni nu poate fi Neemia, paharnicul lui Artaxerxe, deoarece unul a trait in timpul lui Zorobabel, cu o suta de ani inainte, iar contemporanul lui Neemia era un fiu al lui Azbuc, "mai marele peste jumatate din tinutul Bet-Surului", in timp ce autorul cartii era fiul lui Hacalia, guvernator aul Iudeii.
Luna Chisleu. Se vede din afirmatiile din cap. 2,1 ca e vorba de al 20-lea an de domnie al imparatului Artaxerxe. In ce priveste identificarea acestui imparat cu Artaxerxes I, vezi Nota suplimentara 2 la cap. 2. In anul al 20-lea al lui Artaxerxe, luna Chisleu, luna a 9-a (vezi vol. II, p. 116), a fost intre 5 dec. 445 i.Hr. si 3 ian., 444 i.Hr. (vezi p. 108).
Capitala Susa. [Palatul Susan, KJV] Susan, cunoscuta in rapoartele istorice sub acelasi nume, desi numita Susa de catre greci, era vechea capitala a Elamului. Asezata pe raul Kerkha cam la 161 km nord de extremitatea superioara a Golfului Persic, era una dintre cele cateva capitale ale persilor. Alte cetati capitale erau Babilon, Ecbatana si Persepolis. Susan era mai ales o capitala de iarna, datorita verilor deosebit de caniculare de aici. Unii au luat Susanul drept scena unor actiuni ale lui Daniel (vezi Daniel 8,2) si ale evenimentelor descrie in cartea Esterei (vezi Estera 1,2). Expeditii franceze au facut sapaturi la palatul vechi si in cetate, cu intermitente, incepand din 1884 (vezi la Estera 1,5).
1:2 a venit Hanani, unul din fratii mei, si cativa oameni din Iuda. I-am intrebat despre Iudeii scapati care mai ramasesera din robie, si despre Ierusalim.
Unul din fratii mei. Cuvantul tradus "frati" este adesea folosit pentru rude mai indepartate decat fratii de sange (vezi la 1 Cronici 2,7). Totusi, se pare ca Hanani era cu adevarat fratele lui Neemia, din referinta similara la el in cap. 7,2.
I-am intrebat. Sosirea lui Hanani si a altor iudei din patrie pare sa fi fost primul contact pe care Neemia l-a putut stabili cu exilatii reintorsi in Iudea de la inceputul ostilitatilor dintre Artaxerxe si Megabizos, satrapul provinciei de "Dincolo de Rau", din care Iudea facea parte (vezi la Ezra 4,10). In cursul rebeliunii lui Megabizos, se pare ca prea putine vesti demne de incredere ii sosisera lui Neemia, cu toate ca au fost zvonuri despre un atac samaritean asupra Ierusalimului si despre distrugerea de catre acestia a unei parti din zidul cetatii, de curand reconstruit. In aceste conditii, Neemia trebuie sa fi fost foarte nerabdator sa aiba vesti proaspete. Acestea au venit odata cu sosirea propriului sau frate si a altor iudei cu un raport de la fata locului al evenimentelor care avusesera loc probabil pe durata intreruperii comunicatiei dintre Persia si Iudea. Vezi p. 350.
1:3 Ei mi-au raspuns: Cei ce au mai ramas din robie sunt acolo in tara, in cea mai mare nenorocire si ocara; zidurile Ierusalimului sunt daramate, si portile sunt arse de foc.
Zidurile Ierusalimului. Unii comentatori gandesc ca observatiile lui Hanani se refera la distrugerea cetatii de catre ostile lui Nebucadnetar in 586 i.Hr. Dar acestea n-ar fi putut fi vesti noi pentru Neemia, afara de cazul in care se admite ca Hanani si tovarasii lui au raportat doar ca pana atunci nu se facuse nimic in ce priveste recladirea zidului. Avand in vedere socul produs de raportul lui Hanani (v. 4-11), evenimentele descrise trebuie sa fi fost recente. Cuvintele lui Hanani nu inseamna in mod necesar ca intregul zid fusese distrus, iar toate portile, distruse prin foc.
Faptul ca numai parti din zid si unele porti fusesera afectate este evident din descrierea anterioara a cladirii zidului, aflata in Neemia 3. Unele parti ale zidului au fost numai reparate (cap. 3,4-5), in timp ce altele au fost "zidite" (cap. 3,2). De asemenea, unele porti a trebuit sa fie zidite in intregime (cap. 3,1.2), in timp ce altele au avut nevoie numai de reparatii (cap. 3,6). Faptul ca avusese loc doar o distrugere partiala se poate deduce din numarul de zile (52) in care Neemia a fost in stare sa termine rezidirea intregului zid al cetatii (cap. 6,15). Intr-un timp atat de scurt ar fi fost total imposibil, chiar in cele mai favorabile conditii, sa se recladeasca intregul zid, inclusiv portile lui numeroase, daca s-ar fi aflat in starea in care il lasase Nebucadnetar. Recladirea in ritm rapid se datora nu numai marelui entuziasm al conducatorilor si al poporului, dar cu siguranta si lucrarile facute sub Ezra si altii, inainte ca samaritenii sa fi distrus o parte din el.
1:4 Cand am auzit aceste lucruri, am sezut jos, am plans, si m-am jelit multe zile. Am postit si m-am rugat inaintea Dumnezeului cerurilor,
Am sezut jos si am plans. Neemia a fost adanc zguduit cand a aflat de greutatile compatriotilor sai si de umilinta la care fusesera supusi. Chiar daca nu cunostea decat in parte evenimentele din Iudea, realitatea pare sa fi intrecut cele mai mari temeri ale sale, facandu-l sa planga.
Am postit. In timpul captivitatii, postirea devenise o practica obisnuita printre iudei (vezi Zaharia 7,37). Fusesera organizate posturi solemne la aniversarile luarii Ierusalimului, la arderea Templului si la uciderea lui Ghedalia (Zaharia 8,19). Postul avea, de asemenea, un loc important in devotiunea personala. Daniel (Daniel 9,3; 19,3), Estera (Estera 4,16), Ezra (Ezra 10,6) si Neemia sunt toti mentionati ca unii care au postit (vezi la Ezra 10,6).
1:5 si am zis: Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare si infricosat, Tu care tii legamantul Tau si esti plin de indurare fata de cei ce Te iubesc si pazesc poruncile Tale!
Si am zis. Inceputul rugaciunii lui Neemia se aseamana atat de mult cu gandurile si cuvintele rugaciunii lui Daniel (Daniel 9,4), incat este posibil ca el sa fi avut in fata cuvintele acestuia. Daca asa stau lucrurile, Neemia cunostea indeaproape scrierile lui Daniel si admira modul de exprimare si spiritul acestora. Aici cuvintele lui se deosebesc de cele ale lui Daniel numai prin inlocuirea lui "Iehova", Yahweh, cu Domnul, 'Adonai, si adaugarea propriei sale expresii favorite, "Dumnezeul cerurilor".
1:6 Sa ia aminte urechea Ta si ochii sa-Ti fie deschisi: asculta rugaciunea pe care ti-o face robul Tau acum, zi si noapte, pentru robii Tai copiii lui Israel, marturisind pacatele copiilor lui Israel, pacatele facute de noi impotriva Ta; caci eu si casa tatalui meu am pacatuit.
Verset ce nu a fost comentat.
1:7 Te-am suparat, si n-am pazit poruncile Tale, legile si oranduirile, pe care le-ai dat robului Tau Moise.
N-am pazit. Randuielile legii sunt deseori rezumate prin cei trei termeni folositi aici (Deuteronom 5,31; 6,1; 11,1 etc.).
1:8 Adu-Ti aminte de cuvintele acestea pe care le-ai dat robului Tau Moise sa le spuna: Cand veti pacatui, va voi risipi printre popoare;
Cand veti pacatui. [Daca pacatuiti, KJV.] Acesta nu este un citat dintr-un anumit pasaj din Pentateuc, ci o referire la intelesul general al diferitelor pasaje, ca de exemplu, Levitic 26,27-45; Deuteronom 30,1-5. Scriitorii biblici se refera de obicei la scrierile inspirate anterioare in felul acesta, citind ideea si nu cuvintele exacte (vezi la Ezra 9,11; Matei 2,23).
1:9 dar daca va veti intoarce la Mine, si daca veti pazi poruncile Mele si le veti implini, atunci, chiar daca veti fi izgoniti la marginea cea mai departata a cerului, de acolo va voi aduna si va voi aduce iarasi in locul pe care l-am ales ca sa locuiasca Numele Meu acolo.
Verset ce nu a fost comentat.
1:10 Ei sunt robii Tai si poporul Tau, pe care l-ai rascumparat prin puterea Ta cea mare si prin mana Ta cea tare.
L-ai rascumparat. Aceasta se refera probabil la eliberarea din Egipt "cu o mana puternica si cu un brat intins" [KJV] (Deuteronom 9,29; 26,8 etc.) si, mai recent, la eliberarea din robia babiloniana.
1:11 Ah! Doamne, sa ia aminte urechea Ta la rugaciunea robului Tau, si la rugaciunea robilor Tai, care vor sa se teama de Numele Tau! Da astazi izbanda robului Tau, si fa-l sa capete trecere inaintea omului acestuia! Pe atunci eram paharnicul imparatului.
Astazi. Expresia aceasta nu inseamna probabil mai mult decat "cu prilejul acesta" si nu ar trebui sa fie impusa ca dovada ca aici Neemia se refera la rugaciunea pe care a rostit-o in ziua discutiei lui cu imparatul (vezi cap. 2).
Omului acestuia. Adica imparatul Artaxerxe, care nu a fost amintit pana acum pe nume, cu toate acestea prezent mereu in mintea petitionar. Neemia si-a dat seama ca ocara de deasupra Ierusalimului nu putea fi luata decat prin interventie imparateasca si a fost convins ca trebuie sa mearga personal la Ierusalim pentru a schimba situatia ce domnea acolo.
Eram paharnicul imparatului. Literal, "eram paharnic la imparatul", nu unicul paharnic, ci unul dintre mai multi. El aminteste faptul acesta aici pe de o parte pentru a explica cititorului sensul "omului acestuia" si pe de alta parte pentru ca slujba acesta a lui ii facilita intrarea la Artaxerxe. Neemia este unul dintre multele exemple de iudei exilati care au ajuns in posturi cu influenta si au lucrat in interesul poporului lor. Intrucat paharnicii aveau contact cu persoane din haremul imparatesc (vezi cap. 2,6), cei mai multi dintre ei erau eunuci. Se prea poate ca si Neemia sa fi fost eunuc. Unele manuscrise ale LXX redau ebraicul mashqeh, "paharnic", cu eunouchos, "eunuc", si nu cu oinochoos, "paharnic".
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1-11PK 628-630
1.2�
PK 628
4.5.9�
PK 629
11�
PK 628, 630