3:4 Ioan purta o haina de par de camila, si la mijloc era incins cu un brau de curea. El se hranea cu lacuste si miere salbatica.
Haina. [,,Vesmant”, KJV]. Nu numai ca Ioan intorcea gandurile ascultatorilor sai la soliile profetilor; el insusi purta vesmantul profetilor (2 Regi 1,8; cf. Zaharia 13,4; DA 102). Aceasta era o marturie tacuta a faptului ca in el era restatornicit acum pentru Israel – dupa o perioada de tacere – slujba profetica. Atat prin comportare, cat si prin imbracaminte, Ioan reamintea oamenilor despre vazatorii de pe vremuri.
Hainele simple ale lui Ioan erau si o mustrare pentru excesele timpului sau, pentru ,,vesmintele moi” purtate ,,in casele imparatilor” (Matei 11,8) si erau potrivite pentru solia lui de revolta impotriva relelor din lume. ,,Imparatia” pe care o proclama Ioan nu era ,,din lumea aceasta” (Ioan 8,23); vesmintele lui reflectau dispret fata de lucrurile lumii acesteia. Ioan traia asa cum predica, pentru ,,imparatia” invizibila. Infatisarea lui exterioara era un semn al soliei pe care o purta.
Ioan era un nazireu din nastere (DA 102) si viata lui simpla si cumpatata era in acord cu cerintele acelui angajament sacru (vezi Luca 1,15; cf. Numeri 6,3; Judecatori 13,4). Dar nu este necesar sa tragem concluzia ca era Esenian (vezi p. 53, 54), oricat de asemanator ar fi fost felul lor de viata. Esenieni se retrageau din societate si deveneau asceti. Ioan a petrecut un timp suficient singur in pustie, dar nu era un ascet, deoarece iesea din cand in cand ca sa traiasca la un loc cu oamenii, chiar inainte de inceputul perioadei sale oficiale de lucrare (vezi DA 102). Este adevarat ca pe vremea aceea erau comunitati Eseniene in ,,pustia Iudeii” (v. 1), mai ales de-a lungul tarmului apusean al Marii Moarte (vezi p. 53), dar nu exista dovezi istorice de nici un fel ca Ioan s-a asociat cu aceasta secta austera. In acelasi timp erau asemanari demne de notat intre Ioan si Esenieni.
Par de camila. Nu piele de camila, cum au crezut unii, ci un vesmant aspru de par, tesut simplu (vezi mai sus).
Brau de curea. Probabil din piele de oaie sau de capra si purtat pe la mijloc pentru a tine strans vesmantul din afara lung si in falduri.
Se hranea. [,,Hrana lui”, KJV]. Gr. trophe, ,,hrana”, ,,alimente”, ,,de mancare”. Trophe este folosit cu privire la hrana intr-un sens general. In Fapte 14,17 si Iacov 2.15 este tradus ,,hrana”, intelesul evident in alta parte (vezi Matei 6,25; 10,10; Fapte 2,46; 27,33-38; etc).
O dieta abstinenta este esentiala pentru taria intelectuala si puterea de patrundere spirituala si pentru o buna intelegere si practicare a adevarurilor sacre ale Cuvantului lui Dumnezeu (DA 101). Aceste calitati erau esentiale pentru Ioan care a venit ,,in duhul si puterea lui Ilie” (Luca 1,17), si ele sunt esentiale pentru aceia care au de dus in lumea de azi solia lui Ilie.
Lacuste. Gr. akrides (vezi nota aditionala la sfarsitul capitolului).
Miere salbatica. Probabil nu sucul anumitor pomi, asa cum au crezut unii, ci miere colectata de roiuri de albine salbatice si depozitata in scorburile pomilor sau poate in ale stancilor. Unii beduini inca mai obtin un castig prin strangerea de miere salbatica.