3:11 Cat despre mine, eu va botez cu apa, spre pocainta; dar Cel ce vine dupa mine, este mai puternic decat mine, si eu nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintele. El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc.
Cu apa. Ioan arata clar ca el intelegea ca botezul sau este numai pregatitor pentru lucrarea lui Hristos. Cel ce vine. Ioan vorbise deja despre insarcinarea sa ca fiind aceea a unui crainic care vestea venirea Domnului (v. 3). ,,Cel care vine” era o frazeologie iudaica obisnuita pentru Mesia. Dupa mine. Adica, din punct de vedere al timpului, Ioan era ,,solul” trimis ,,inaintea” ,,fetei” Domnului (Marcu 1,2).
Mai puternic decat mine. Ioan mai tarziu a marturisit despre Hristos: ,,El trebuie sa creasca iar eu sa ma micsorez” (Ioan 3,30). Predica lui Ioan era atat de plina de putere incat multi oameni credeau ca el este Mesia. Chiar si conducatorii natiunii erau constransi sa considere problema in mod serios (Ioan 1,19.20). Hristos Insusi spunea despre Ioan ca ,,nu s-a sculat nici unul mai mare decat Ioan Botezatorul” (Matei 11,11). In ciuda acestei aclamari publice Ioan a pastrat totdeauna un simt adevarat al legaturii sale cu Acela care avea sa fie ,,mai puternic decat” el. Fericit omul care are parte de succes si popularitate si totusi ramane umil in proprii sai ochi!
Incaltamintele. Gr. hupodemata, literal ,,lucruri legate dedesubt”. Aceste incaltaminte erau legate sub laba piciorului cu curele, actual ,,sandale”. Romanii, nu iudeii, purtau ghete.
Nu sunt vrednic sa-i duc. Potrivit cu Luca, ,,nu sunt vrednic sa-i dezleg” (cap. 3,16). expresia lui Matei inseamna ,,a scoate sandaua”. Pentru iudei incaltamintea era partea cea mai umila a imbracamintii omului. expresia ,,peste Edom imi arunc incaltamintea” (Psalmii 60,8; 108,9) exprima un dispret deplin. In prezenta lui Dumnezeu, lui Moise i s-a poruncit sa-si scoata incaltamintea (Exod 3,5). A cumpara sau a vinde pe cel nevoias pentru o pereche de incaltaminte (Amos 2,6; 8,6) insemna a-i atribui cel mai scazut pret cu putinta. ,,A dezlega” incaltamintea sau a o ,,duce” era lucrul de rand al unui sclav. Afirmandu-si propria nevrednicie de a indeplini chiar si aceasta slujba pentru Hristos, Ioan se aseza pe sine mai pe jos decat nivelul unui sclav. Era ca si cum Ioan ar fi spus ,,al carui rob nu sunt vrednic sa fiu”. De la ucenicii unui mare invatator se astepta sa implineasca multe servicii personale pentru el, dar potrivit cu o zicala rabinica: ,,Orice fel de serviciu pe care un rob trebuie sa-l faca pentru stapanul sau, un elev trebuie sa faca pentru invatatorul sau, cu exceptia aceluia de a-i scoate incaltamintea” (Talmud, Kathuboth 96a, ed. Soncino, p. 610).
Duhul Sfant. Sau Spiritul Sfant. Iudeii erau familiarizati cu termenul acesta. David se rugase: ,,Nu lua de la mine Duhul Tau cel Sfant!” (Psalmii 51,11). Isaia spunea ca Israel ,,a turburat ,,Duhul” cel Sfant” al lui Dumnezeu (Isaia 63,10.11) si se referea la ,,Duhul Domnului Dumnezeu” care urma sa Se odihneasca asupra lui Mesia (cap. 61,1). Ioan pare sa nu fi subliniat botezul cu Duhul Sfant (Fapte 19,2-6). Pentru intelesul acestei expresii vezi la Matei 1,18.
Foc. Focul si apa sunt doua mari mijloace naturale de curatire si este potrivit ca amandoua sa fie folosite cu privire la renasterea inimii. La fel, ele sunt cele doua mijloace cu ajutorul carora Dumnezeu a curatat sau va curata pamantul acesta de pacat si de pacatosi (2 Petru 3,5-7). Daca oamenii se agata in mod staruitor de pacat, candva vor fi mistuiti de foc impreuna cu el, cu cat mai bine este de a ingadui Duhului Sfant sa indeplineasca lucrarea curatitoare acum, in timp ce punerea la proba inca mai dainuieste! Un om va fi sau curatat de pacat sau curatat impreuna cu el. Pavel spunea: ,,Focul va dovedi cum este lucrarea fiecaruia” (1 Corinteni 3,13).
Sensul in care Hristos urma sa boteze cu foc nu este sigur. S-ar putea ca afirmatia aceasta sa fi aratat catre Ziua Cincizecimii cand ucenicii au fost botezati cu Duhul Sfant sub simbolul focului (Fapte 2,3,4). Iarasi, s-ar putea referi la focul zilei de apoi, asa cum s-ar putea intelege din natura paralela a lui Matei 3,12 (vezi la v. 12). S-ar putea referi la harul lui Dumnezeu curatitor de suflet. Sau, iarasi, s-ar putea referi la incercarile de foc despre care Petru spune ca vor pune la proba pe crestin (1 Petru 4,12; cf. Luca 12,49.50). Poate ca cuvintele lui Ioan Botezatorul cuprind mai mult decat un singur aspect al simbolismului Bibliei in legatura cu focul.