28:19 Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Duceti-va. Versetele 19 si 20 constituie marele Act de imputernicire al bisericii crestine. In cuvantul ,,voi”, Hristos cuprindea pe toti credinciosii pana la sfarsitul timpului (vezi DA 822; cf. 819).
Ca ucenici, cei unsprezece fusesera invatacei in scoala lui Hristos; acum, ca apostoli, ei erau trimisi sa-i invete pe altii (vezi la Marcu 3,14). Pentru comentariul amanuntit asupra raspunderii credinciosilor de a impartasi credinta lor, vezi la Matei 5,13-16; Luca 24,48.
Deci. [,,Drept aceea”, G. Gal.]. Adica, in vederea ,,puterii” la care se facuse referire in v. 18.
Faceti ucenici din toate Neamurile. [,,Invatari toate natiunile” KJV]. Literal, ,,faceti ucenici din toate natiunile”, incluzand atat pe iudei, cat si Neamurile din fiecare natiune (cf. Romani. 1,16; 2,10). Comparati aceasta cu marea fagaduinta ca Evanghelia imparatiei urma sa fie ,,propovaduita in toata lumea ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor” (vezi la Matei 24,14). Insarcinarea aceasta este uneori pomenita ca fiind ,,actul de imputernicire al misiunilor externe”. Crestinismul a fost prima religie care si-a asumat un caracter cu adevarat international. Religiile pagane erau in cea mai mare parte lipsite de zel si activitate sustinuta. Ele erau in primul rand nationale in caracter si nu se straduiau sa faca convertiti din alte grupe nationale. Insarcinarea Evangheliei elimina in mod efectiv granitele nationale si oameni din toate natiunile se gasesc membri ai unei mari fratietati in care ,,nu este nici iudeu, nici grec, nu este nici rob, nici slobod, nu este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca, ci toti sunt una in Hristos Isus “ (Galateni 3,28; cf. Coloseni 3,11). Crestinismul nimiceste in mod eficient orice stavile de rasa, nationalitate, societate, economie si obicei social. In ce priveste succesul crestinismul depinde de desfacerea lui de toate particularitatile nationale, formele de carmuire, institutiile sociale si de tot ceea ce este de un caracter pur local.
Botezandu-i. Vezi la Matei 3,6; Marcu 16,16. In numele. Aceasta ar putea sa insemne in familia lui Dumnezeu sau pe temeiul autoritatii date de El, etc. Tatalui. Pentru insemnatatea acestui titlu, vezi cap. 6,9. Fiului. Pentru insemnatatea titlului de ,,Fiu” asa cum este aplicat la Hristos, vezi la Marcu 2,10; Luca 1;35. Cu privire la Isus ca Fiu al Omului, vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10.
Sfantului Duh. Vezi la cap. 1,18. Pentru slujba si lucrarea Duhului Sfant, vezi Ioan 14,16-18; 16,7-14. Natura Duhului Sfant este un mister divin, un mister asupra caruia Inspiratia n-a gasit ca este intelept sa vorbeasca. Asupra acestui subiect speculatia este zadarnica.