Printable ModeMatei, 25
|
25:1 Atunci Imparatia cerurilor se va asemana cu zece fecioare, care si-au luat candelele, si au iesit in intampinarea mirelui. Imparatia cerurilor. [Cele zece fecioare, Matei 25,1-13. Vezi la parabole p.203-207.] Vezi la Matei 4;17; 5,2; cf. la Luca 4,19. Cu privire la imprejurarile in care a fost data aceasta parabola, vezi la Matei 24,1-3.42. Isus si cel putin patru dintre ucenicii Sai se gaseau pe panta apuseana a Muntelui Maslinilor. Soarele apusese si umbrele amurgului se adanceau (COL 40 ). Asa cum era adesea cazul cu parabolele povestite de Isus, scena se desfasura inaintea ochilor acelora care ascultau istorisirea (vezi COL 405). Se va asemana. [,,Este asemanata”, KJV]. Sau, ,,este comparata” (vezi p.203). Parabola aceasta pune accentul pe importanta pregatirii pentru venirea lui Hristos si subliniaza importanta faptului de a fi gata (vezi la cap. 24,44). Fecioare. Sau, ,,fete” ( RSV ). Pe cat se pare nu trebuie sa se dea nici o insemnatate numarului zece, un numar pe care Isus pare sa-l fi folosit in alta parte ca un numar rotund (vezi la Luca 15,8). In parabola aceasta, cele zece tinere reprezinta pe toti aceia care marturisesc credinta curata a lui Isus (COL 406). Ei cred in apropiata venire a lui Isus. Comparati Apocalipsa 14,4. Candelele. Lampi. Din gr. lampades, desemnand atat torte, cat si lampi; aici se refera la ultimele. Lampile erau mici vase de ceramica fixate pe un dispozitiv. Vasele contineau ulei si aveau un fitil care plutea in ulei, cu un capat tinut drept, intr-o parte a vasului. Alaiul de nunta inainta ,,la lumina tortelor” (COL 405). Lampile reprezinta Cuvantul lui Dumnezeu (COL 406; vezi Psalmii 119,105). Au iesit. Cele zece tinere asteptau in apropiere de casa miresei sosirea mirelui si a grupului sau, avand intentia de a insoti grupa nuptiala la casa mirelui, pentru ca acolo sa participe la festivitatile nuntii (vezi COL 405). Faptul ca tinerele, fiind trezite, au vazut procesiunea inaintand fara ele (COL 406) sugereaza ca ele nu erau prietene intime ale miresei, ci cunostinte care, potrivit cu obiceiul oriental, ar fi bine primite pentru a se alatura procesiunii si a lua parte la festivitati din propria lor initiativa. In intimpinarea mirelui. Cand venea de la caminul sau la cel al miresei, pentru a o lua si a o insoti la locuinta lui. 25:2 Cinci din ele erau nechibzuite, si cinci intelepte. Cinci. Pe cat se pare nu este data nici o insemnatate numarului cinci, cum nu este data nici numarului zece (vezi la v.1). Erau doar doua categorii de tinere in grup. Deosebirea dintre cele doua grupe devine aparenta pe masura ce naratiunea inainteaza si, de fapt, constituie punctul distinctiv al parabolei. Nechibzuite. [,,Nebune”, G. Gal.]. Cele cinci fecioare nechibzuite nu sunt fatarnice (COL 411). Ele sunt ,,nechibzuite” datorita faptului ca nu s-au predat lucrarii Duhului Sfant. In privinta aceasta ele seamana cu ascultatorii reprezentati prin terenul cu piatra (COL 411; vezi la cap. 13,5) si cu omul fara haina de nunta (vezi la cap. 22,11-14). Ele sunt atrase de Evanghelie, dar egoismul impiedica adevarul sa prinda radacini adanci in viata lor si sa aduca roada unui caracter crestin (vezi la Ezechiel 33,32; Matei 7,21-27. Ei vor fi printre cei care raspund la strigatul de ,,pace si siguranta� ”(vezi EW 282; PP 104; vezi la 1 Tesaloniceni 5,3; cf. Ieremia 6,14; 8,11; 28,9; Ezechiel 13,10.16). 25:3 Cele nechibzuite, cand si-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn; Untdelemn. Acesta simbolizeaza Duhul Sfant (COL 408; vezi Zaharia 4,1-14), de care membrii bisericii reprezentati aici sunt lipsiti. Ei cunosc teoria adevarului, dar Evanghelia n-a savarsit nici o schimbare in viata lor. 25:4 dar cele intelepte, impreuna cu candelele, au luat cu ele si untdelemn in vase. Intelepte. Fecioarele intelepte din parabola reprezinta pe acei crestini care inteleg, apreciaza si se folosesc de lucrarea Duhului Sfant. ,,Intelepti” cu adevarat sunt crestinii de astazi care zic bun venit Duhului Sfant si conlucreaza cu El in insarcinarea incredintata Lui (vezi Ioan 14,16.17; 16,7-15). Vase. Sau ,,recipiente”, in cazul acesta cani sau bidoane de ulei. Aceste recipiente erau pentru cantitati de rezerva. 25:5 Fiindca mirele zabovea, au atipit toate, si au adormit. Zabovit. [,,Intarziind”, KJV]. Gr. chronizo, ,,a amina”, ,,a intarzia”. Parabola era o avertizare pentru aceia care ,,credeau ca Imparatia lui Dumnezeu are sa se arate indata” (Luca 19,11; cf. Matei 24,3; Fapte 1,6). Isus nu urma sa vina atat de curand cum anticipasera ei. Dar daca li s-ar fi spus ucenicilor despre aceasta in mod clar si precis, aceasta i-ar fi descurajat (vezi la Matei 24,3). Crestinii de astazi ar face bine daca si-ar aduce aminte ca zabovirea Mirelui ceresc nu este datorata nici unei lipse de pregatire din partea Sa. El ar fi venit demult daca poporul Sau ar fi fost gata sa-L primeasca si daca ar fi fost credinciosi in indeplinirea insarcinarii incredintate lor de a pregati lumea pentru venirea Lui (vezi DA 633, 634). Au atipit toate si au adormit. Adica, au devenit somnoroase si au mers sa se culce. 25:6 La miezul noptii, s-a auzit o strigare: Iata mirele, iesiti-i in intampinare! La miezul noptii. Cand fecioarele obosite, asteptatoare, ar fi fost cat se poate de somnoroase. ,,Miezul noptii” reprezinta intunericul spiritual. Un mare intuneric spiritual va acoperi pamantul in zilele de pe urma (vezi COL 414). 25:7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat si si-au pregatit candelele. S-au sculat. Toate cele zece fecioare au raspuns la chemarea de a se atasa la procesiunea nuptiala. Pregatit. Candelele se pare ca nu mai fusesera ingrijite de multa vreme. Ele aveau nevoie sa fie ,,pregatite” pentru ca sa poata arde stralucitor. 25:8 Cele nechibzuite au zis celor intelepte: Dati-ne din untdelemnul vostru, caci ni se sting candelele. Au zis celor intelepte. Fecioarele nechibzuite nu invatasera lectia importanta de a accepta raspunderea personala. Ele cazusera in obiceiul de a se sprijini pe altii pentru a face fata lipsei lor de prevedere. Din untdelemnul vostru. Adica, ,,ceva din untdelemnul vostru”. Pregatirea fecioarelor nechibzuite nu fusese deplina si plina de ravna, ci superficiala. Se sting. [,,S-au stins”, KJV]. Literal, ,,se sting”. Timpul punerii la incercare venise, dar pregatirea lor se dovedise superficiala si necorespunzatoare. Ele nu aveau rezerve din care sa scoata pentru a face fata cazurilor de forta majora neasteptate. Ele facusera un inceput promitator dar nu erau pregatite sa reziste pana la sfarsit (vezi la cap. 24,13). 25:9 Cele intelepte le-au raspuns: Nu; ca nu cumva sa nu ne ajunga nici noua nici voua; ci mai bine duceti-va la cei ce vand untdelemn si cumparati-va. Cumparati-va. Daca s-ar fi dat fecioarelor nechibzuite untdelemn indestulator pentru ocazia aceea, ar fi insemnat ca fecioarele intelepte sa ramana fara nimic. Cele din urma nu erau egoiste. Caracterul nu este transferabil. Un crestin nu poate face pentru un altul ceea ce el trebuie sa faca pentru sine ca pregatire pentru criza care-i sta inainte. 25:10 Pe cand se duceau ele sa cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el in odaia de nunta, si s-a incuiat usa. Se duceau ele sa cumpere. Dupa incheierea timpului de proba va fi prea tarziu sa achizitionam acele trasaturi de caracter necesare pentru a-L insoti pe Mirele ceresc la casa Tatalui Sau, nu pentru ca este o lipsa de bunavointa din partea lui Dumnezeu, ci deoarece caracterul fusese deja fixat. S-a inchis usa. Comparati sentimentele lui Esau cand a descoperit ca pierduse dreptul de intai nascut (vezi la Evrei 12,17). Excluderea lor de la ospatul de nunta era rezultatul propriei lor alegeri deliberate (vezi GC 542, 543). 25:11 Mai pe urma, au venit si celelalte fecioare, si au zis: Doamne, Doamne, deschide-ne! Deschide-ne. Cele cinci fecioare nechibzuite au cautat rasplatirile serviciului credincios fara sa fi facut felul acela de serviciu (vezi la v. 10). 25:12 Dar el, drept raspuns, le-a zis: Adevarat va spun, ca nu va cunosc! Adevarat. Vezi la cap. 5,18. Nu va cunosc. Se pare ca cele cinci fecioare nu erau prietene deosebite ale miresei, iar mirele nu era in nici un fel obligat fata de ele (vezi la v. 1). Reiese ca ele incercau sa intre cand nu aveau nici un drept sa faca asa ceva si chiar asa era. Daca ele ar fi fost gata sa intre cand usa era deschisa, ar fi fost binevenite, dar acum era inchisa. Lipsa lor de prevedere era nu avea scuza si pierderea lor era ireparabila. In ceea ce priveste dezamagirea sfasietoare a celor care intentioneaza sa fie printre cei mantuiti, dar nu au facut pregatirea necesara, vezi la cap. 7,23; 22,1-14. ,,Dintre toate cuvintele triste rostite cu gura sau scrise cu pana, cele mai triste sunt acestea: ‘Ar fi putut fi!’“ 25:13 Vegheati dar, caci nu stiti ziua, nici ceasul in care va veni Fiul omului. Vegheati dar. Invatatura parabolei (vezi la cap. 24,42.44). 25:14 Atunci Imparatia cerurilor se va asemana cu un om, care, cand era sa plece intr-o alta tara, a chemat pe robii sai, si le-a incredintat avutia sa. Imparatii cerurilor. [Talantii, Matei 25,14-30. Cf. la Luca 19,11-28. Despre parabole, vezi p.203-207]. Cuvintele ,,Imparatia cerurilor se aseamana” au fost adaugate de catre traducatori. Despre imprejurarile in care a fost spusa parabola aceasta, vezi la cap. 24,1-3; 25,1. In ceea ce priveste adevarul pentru ilustrarea caruia fusese data, vezi la cap. 24,45-51. In timp ce parabola celor zece fecioare (cap. 25,1-13) pune accentul pe pregatirea personala pentru fagaduita revenire a lui Hristos, cea a talantilor accentueaza raspunderea lucrarii salvatoare de suflete pentru altii. Astfel, a ,,veghea” (cap. 24,42) include atat pregatirea personala, cat si lucrarea misionara personala. Parabola aceasta si aceea a talantilor sunt asemanatoare in multe privinte, dar sunt si mari deosebiri. Un om, care, cand era sa plece. [,,Un om calatorind”, KJV]. Vezi la Luca 19,12. Isus Se refera astfel la Sine. O alta tara. [,,O tara departata”, KJV]. Isus S-a reintors in cer. Omul de neam mare din parabola cu talantii s-a dus ,,ca sa-si ia o imparatie” (Luca 19,12). Robii sai. [,,Slujitorii sai personali”, KJV]. Isus desemneaza in felul acesta pe ucenicii Sai carora le-a incredintat conducerea treburilor Sale pe pamant (vezi la cap. 28,19.20). Noi apartinem lui Dumnezeu in temeiul puterii Lui creatoare si a harului Sau rascumparator. Noi insine si tot ce avem Ii apartinem Lui. Le-a incredintat. [,,Le-a predat”, KJV; ,,Le-a dat pe mina”, G. Gal.]. Stapanul avea doua obiective: 1) sa-si sporeasca veniturile si 2) sa puna la incercare pe slujitorii sai incredintandu-le anticipat raspunderi mai mari. La fel, Hristos, a incredintat lucrarea Evangheliei oamenilor pentru a face sa propaseasca interesele imparatiei Sale pe pamant si pentru a educa pe slujitorii Sai pentru raspunderi mai mari. Vezi la Matei 25,21; Luca 19,13. 25:15 Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, si altuia unul: fiecaruia dupa puterea lui; si a plecat. Talantii. Argintul dintr-un talant ar valora acum cam 622,19 dolari (vezi p.49), dar puterea lui de cumparare pe vremea lui Isus era mult mai mare decat astazi (vezi la Luca 19,13). Talantii reprezinta daruri speciale ale Duhului, impreuna cu toate inzestrarile naturale. Fiecaruia. Fiecare din noi are o lucrare de facut pentru Dumnezeu. Desi sunt diferite grade de raspundere, nimeni nu este scutit cu totul de raspundere. Dupa puterea lui. [,,Dupa capacitatea lui”, KJV]. Cantitatea incredintata fiecarui slujitor nu era mai mult decat - dupa aprecierea stapanului sau - ar fi putut el administra cu intelepciune; in acelasi timp era indestulator pentru a solicita ingeniozitatea si iscusinta lui si in felul acesta de a-i da un prilej sa castige experienta. Stapanul a exercitat discriminare in cantitatea incredintata fiecarui slujitor si apoi a cerut credinciosie in indeplinirea raspunderii cuprinse in administrarea ei. 25:16 Indata, cel ce primise cei cinci talanti, s-a dus, i-a pus in negot, si a castigat cu ei alti cinci talanti. S-a dus, i-a pus in negot. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p.146) cu privire la faptul daca cuvantul ,,indata” apartine v. 15 – ,,si a plecat indata” – sau versetului 16 – ,,indata... s-a dus, i-a pus in negot”. Potrivit cu exprimarea ulterioara. Slujitorul n-a pierdut timp pentru a porni la indeplinirea insarcinarii data lui. El s-a dovedit sarguincios. 25:17 Tot asa, cel ce primise cei doi talanti, a castigat si el alti doi cu ei. Verset ce nu a fost comentat. 25:18 Cel ce nu primise decat un talant, s-a dus de a facut o groapa in pamant si a ascuns acolo banii stapanului sau. A facut o groapa in pamant. [,,A sapat in pamant”, KJV]. In vechime, aceasta era socotit mijlocul cel mai sigur de a pastra o comoara (cf. cap.13,44). Monedele vechi din muzeele de astazi provin adesea din asemenea ingramadiri de comori. 25:19 Dupa multa vreme, stapanul robilor acelora s-a intors si le-a cerut socoteala. Cerut socoteala. Vezi la cap. 18,27. 25:20 Cel ce primise cei cinci talanti, a venit, a adus alti cinci talanti, si a zis: Doamne, mi-ai incredintat cinci talanti; iata ca am castigat cu ei alti cinci talanti. Alti cinci. Vezi la Luca 19,16, unde profitul era mult mai mare. 25:21 Stapanul sau i-a zis: Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria stapanului tau. Bine. Aprobarea stapanului nu era proportionala cu masura profitului in fiecare caz, ci mai degraba cu credinciosia manifestata (vezi la cap. 20,8-16). Te voi pune. [,,Te voi pune carmuitor”, KJV]. Slujitorul manifestase judecata sanatoasa si urmase principii drepte in putin si exista un motiv de a crede ca va face acelasi lucru cand i se va incredinta mai mult. Rasplata pentru serviciu credincios urma sa fie o ocazie sporita pentru a sluji. Folosirea ocaziei mai mici era masura capacitatii de a se folosi de ocazii mai mari. In parte, o rasplatire pentru serviciu credincios, vine in viata aceasta, dar Isus Se refera aici in primul rand la rasplatirile lumii viitoare (COL 361). Bucuria stapanului tau. Aceasta constituie partea a doua si nu mai putin reala a rasplatirii pentru o slujire credincioasa. 25:22 Cel ce primise cei doi talanti, a venit si el, si a zis: Doamne, mi-ai incredintat doi talanti; iata ca am castigat cu ei alti doi talanti. Verset ce nu a fost comentat. 25:23 Stapanul sau i-a zis: Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios in putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intra in bucuria stapanului tau! Verset ce nu a fost comentat. 25:24 Cel ce nu primise decat un talant, a venit si el, si a zis: Doamne, am stiut ca esti om aspru, care seceri de unde n-ai semanat, si strangi de unde n-ai vanturat: Doamne, am stiut. [,,Doamne, te-am cunoscut”, KJV]. Vezi la Luca 19,21. Slujitorul admite candid ca felul sau de purtare nu era datorat ignorantei sau lipsei de capacitate. El era deliberat. Aspru. Gr. skleros, ,,aspru, ,,sever”. Slujitorul neglijent din parabola cu polii, acuza pe stapanul sau ca este austeros, ,,auster”, ,,strict”, ,,neprietenos”. In ambele cazuri, acuzatia era cu totul nedreapta. N-ai semanat. Slujitorul neglijent se gandea numai la profitul material si trecea cu vederea rasplatirile mai putin tangibile, dar nu mai putin reale care i-ar fi revenit ca rezultat al serviciului credincios (vezi la v. 2 ). Pentru comentariu mai amanuntit, vezi la Luca 19,21. Vanturat. [,,Imprastiat”, KJV]. Gr. diaskorpizo, ,,a imprastia”. 25:25 mi-a fost teama, si m-am dus de ti-am ascuns talantul in pamant; iata-ti ce este al tau! Mi-a fost teama. Slujitorul neglijent acceptase talantul si facand astfel fagaduise in mod tacit sa faca ceva cu el. El se temea ca o actiune de afaceri lipsita de succes nu numai ca nu ar fi adus castig, dar ar fi putut avea ca rezultat pierderea capitalului investit in ea. El presupunea ca orice profit ar merge la stapanul sau si orice pierdere va fi pusa in socoteala sa personala. El nu era dispus sa accepte raspunderea implicata si ar fi facut la fel daca i s-ar fi oferit ocazii mai mari. Ti-am ascuns talantul. Vezi la Luca 19,20. 25:26 Stapanul sau i-a raspuns: Rob viclean si lenes! Ai stiut ca secer de unde n-am semanat, si ca strang de unde n-am vanturat; Viclean si lenes. [,,Nelegiuit si lenes”, KJV]. Multi oameni cu mari capacitati realizeaza putin deoarece incearca putin (vezi COL 331). Ai stiut. Scuza slujitorului neglijent se dovedeste a fi osandirea lui. Propria lui gura a admis vinovatia lui. 25:27 prin urmare se cadea ca tu sa-mi fi dat banii la zarafi, si, la venirea mea, eu mi-as fi luat inapoi cu dobanda ce este al meu! Se cadea. [,,Ar fi trebuit”, KJV]. Cunostinta servului ii impunea o raspundere din care nu era cale de scapare. El ar fi putut sa faca ceva in situatia data, daca ar fi ales sa faca asa. Era fara de scuza. El avea capacitatea sa dubleze acel singur talant. Dumnezeu primeste pe un om potrivit cu ceea ce poate face si nu asteapta niciodata de la el mai mult decat atat ( 2 Corinteni 8,12 ). El nu cere de la un om nici mai mult – nici mai putin – decat ce poate el mai bine. Zarafi. [,,Schimbatori”, KJV]. Adica, bancherii timpului (vezi la Luca 19,23). Slujitorul ar fi putut sa investeasca bani, daca se temea (vezi la Matei 25,25) sa nu fie prins intr-o actiune de afaceri mai complicata. Masura profitului ar fi putut sa fie mai mica, dar chiar si aceasta ar fi putut sa fie mai bine decat absolut nimic. Dobanda . [,,Camata”, KJV]. ,,Dobanda” (vezi la Exod 22,25). 25:28 Luati-i dar talantul, si dati-l celui ce are zece talanti. Luati-i dar. Rasplata pentru serviciu credincios era un prilej de a face un serviciu si mai mare ( vezi la v. 21 ). Pedeapsa pentru ca nu servise era pierderea oricarui alt prilej de a servi. Ocaziile neglijate sunt curand pierdute. Pentru comentarii mai amanuntite, vezi la Luca 19,24, cf. COL 364. Dati-i. Prilejurile si insarcinarile pe care cineva le refuza sunt date altuia care se va folosi de ele. In privinta principiului cuprins aici, vezi la Luca 19,24.25. 25:29 Pentru ca celui ce are, i se va da, si va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua si ce are! Ce are. Acest mare adevar a fost enuntat de catre Isus in diferite ocazii (cf. la cap. 13,12). Se va lua. Talantii sunt acordati pentru ca sa fie folositi, iar daca nu sunt folositi, este numai natural ca ei sa fie luati. Invers, folosirea in modul cel mai bun a ocaziilor restranse, are adesea ca rezultat ocazii tot mai mari. 25:30 Iar pe robul acela netrebnic, aruncati-l in intunericul de afara: acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor. Aruncati-l. ,,Robul netrebnic” fusese neglijent in insarcinarea lui, un lucru pe care el il admitea fatis. Nereusita lui era deliberata si premeditata, iar el trebuia sa poarte raspunderea pentru nereusita aceea. In marea zi a judecatii finale, aceia care s-au lasat impinsi fara rost intr-o parte si alta, lasand sa le scape ocaziile si fugind de raspunderi, vor fi pusi de catre marele judecator la un loc cu facatorii de rele (COL 365). Netrebnic. [,,Nefolositor”, KJV]. Sau “netrebuincios”, ,,fara valoare”. Intunericul de afara. Vezi la cap. 8,12; 22,13. Plansul si scrasnirea dintilor. Comparati cap. 8,12; 22,13; 24,51. Isus a repetat cuvantul acesta in numeroase ocazii, ca o descriere plastica a remuscarii celor pierduti. 25:31 Cand va veni Fiul omului in slava Sa, cu toti sfintii ingeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Va veni... in slava Sa. La intaia venire, Isus Si-a acoperit cu un voal slava Sa divina si a trait ca un om printre oameni (vezi la Luca 2,48). Imparatia pe care a intemeiat-o El atunci a fost imparatii harului Sau (vezi la Matei 5,3). Totusi, El va veni iarasi, ,,in slava Sa”, pentru a inaugura imparatia Sa vesnica (Daniel 7,14.27; Apocalipsa 11,15; vezi la Matei 4,17; 5,2). A doua venire a lui Isus este tema din Matei 24 si 25. Fiul Omului. [Oile si caprele, Matei 25,31-46. Despre parabole vezi p. 207-213.] Pentru un comentariu asupra imprejurarilor in care a fost data parabola aceasta vezi la cap. 24,1-3; cf. la cap. 25,1.14. Ca si parabola cu cele zece fecioare (v. 1-13) si a talantilor (v. 14-30), parabola cu oile si caprele a fost spusa pentru a ilustra adevarurile expuse in cap. 24, relativ la revenirea fagaduita a lui Isus. In privinta legaturii celor doua parabole anterioare cu discursul din cap. 24, vezi la cap. 25,14. Aceasta, cea din urma dintre parabolele lui Isus, prezinta in mod corespunzator marea judecata finala si reduce la termenii cei mai simpli si mai practici baza pe care urmeaza sa se aplice judecata. Cu privire la expresia “Fiul Omului” vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10. Sfintii ingeri. Desi sunt putine dovezi textuale (cf. p.146) pentru includerea cuvantului ,,sfinti”, nu este nici o indoiala ca este vorba despre ingeri sfinti. In privinta asocierii ingerilor la lucrarea de judecata, vezi la Daniel 7,10; Apocalipsa 5,11. In privinta lucrarii lor in favoarea oamenilor, vezi la Evrei 1,14. Cu privire la prezenta ingerilor la a doua venire a lui Hristos, vezi la Matei 24,30,31; Fapte 1,9-11; 1 Tesaloniceni 4,15-17. Va sedea. Si anume, ca Imparat ( v. 34) si Judecator (v. 32, 34, 41). Scaunul de domnie al slavei Sale. Sau, ,,tronul Sau glorios”. Hristos sedea pe tronul universului inainte de intruparea Sa (DA 22, 23). La inaltarea Sa, El a fost din nou asezat pe tron (AA 38), ca Preot si ca Imparat (Zaharia 6,13; AA 39), si S-a impartasit de tronul Tatalui Sau (DA 832; Apocalipsa 3,21). La terminarea lucrarii judecatii de cercetare, inceputa in 1844 (vezi la Apocalipsa 14,6.7), Isus va primi ,,Imparatia Sa” (GC 426, 613; EW 55, 280). Incoronarea si intronarea finala a lui Hristos ca Imparat al universului are loc la sfarsitul mileniului, inaintea tuturor oamenilor – aceia care sunt supusi ai glorioasei Sale imparatii si a acelora care au refuzat ascultarea de El. 25:32 Toate neamurile vor fi adunate inaintea Lui. El ii va desparti pe unii de altii cum desparte pastorul oile de capre; Toate Neamurile. Vezi Apocalipsa 20,11-15; GC 665, 666. Ii va desparti. Vezi la cap. 13,24-30, 47-50. Pastorul. [,,Ca un pastor” , KJV]. Direct sau indirect, Isus S-a comparat adesea pe Sine cu un pastor, iar pe poporul Sau cu oile (vezi Ezechiel 34,11-17; Zaharia 13,7; Matei 15,24; 18,11-14; Luca 15,1-7; Ioan 10,1-16 ). Oile. Oile palestiniene erau de obicei albe, iar caprele negre (Psalmii 147,16; Isaia 1,18; Ezechiel 27,18; cf. Cantarea Cantarilor 4,1.2). Ele erau pazite de obicei impreuna, de catre acelasi pastor (Geneza 30,32.33). 25:33 si va pune oile la dreapta, iar caprele la stanga Lui. Dreapta. Preinchipuind onoare si fericire (vezi Geneza 48,13.14; Marcu 14,62; 16,19; Coloseni 3,1; etc.). Stanga. Stanga putea sa reprezinte sau favoare mai putina sau reala dizgratie. Aici este intentionata evident cea din urma (vezi v. 41). 25:34 Atunci Imparatul va zice celor de la dreapta Lui: Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia, care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii. Imparatul. Aici clar, ,,Fiul Omului” din v. 31. Vezi la v. 31. Binecuvantatii. A fi ,,binecuvantat” inseamna a fi ,,fericit” (vezi la cap. 5,3). Aceia pe care Dumnezeu ii face ,,fericiti” sunt cu adevarat fericiti! Sunt ,,desfatari” vesnice la dreapta Ta” (Psalmii 16,11). Tatalui Meu. Vezi la cap. 6,9. Mosteniti. A mosteni inseamna a intra in posesia proprietatii. Omul fusese numit la origine imparat al acestei lumi (Geneza 1,28), dar si-a pierdut domnia ca rezultat al pacatului. Daniel privea inainte catre timpul cand sfintii vor mosteni din nou imparatia vesnica, planuita la origine pentru ei (Daniel 7,27). Imparatia. Adica, imparatia slavei (vezi la v. 31). V-a fost pregatita. Planul originar al lui Dumnezeu pentru lumea aceasta, temporar intrerupt de intrarea pacatului, va izbuti in cele din urma, si voia Lui va fi suprema pe acest pamant asa cum este in cer (vezi cap. 6,10). Comparati Luca 12,32. 25:35 Caci am fost flamand, si Mi-ati dat de mancat; Mi-a fost sete, si Mi-ati dat de baut; am fost strain, si M-ati primit; De mancat. [,,Hrana”, KJV]. Vezi la cap. 3, 4. Marea punere la proba finala se ocupa cu masura in care principiile religiei adevarate (vezi Iacov 1,27) au fost aplicate la viata de toate zilele, mai ales in legatura cu interesele si nevoile altora. M-ati primit. Adica, ,,M-ati primit cu ospitalitate” sau ,,M-ati ingrijit”. 25:36 am fost gol, si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti; am fost in temnita, si ati venit pe la Mine. Ati venit pe la Mine. Vezi la Luca 1,68. 25:37 Atunci cei neprihaniti Ii vor raspunde: Doamne, cand Te-am vazut noi flamand, si Ti-am dat sa mananci? Sau fiindu-Ti sete, si Ti-am dat de ai baut? Cand Te-am vazut? Spiritul si practica serviciului altruist a devenit atat de mult un obicei la ,,cei drepti” incat ei raspundeau automat la nevoile semenilor lor. 25:38 Cand Te-am vazut noi strain, si Te-am primit? Sau gol, si Te-am imbracat? Verset ce nu a fost comentat. 25:39 Cand Te-am vazut noi bolnav sau in temnita, si am venit pe la Tine? Verset ce nu a fost comentat. 25:40 Drept raspuns, Imparatul le va zice: Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut. Imparatul. Adica, Hristos (vezi v. 31,34). Adevarat. Vezi la cap. 5,18. Mie. Ce mangaiere este in faptul ca Hristos Se identifica cu alesii Sai in asa masura ca tot ceea ce ii preocupa pe ei Il preocupa si pe El personal. Noi nu avem de simtit vreo durere sau dezamagire, nu avem de trecut prin nici o lipsa, ca Hristos si nu simpatizeze cu noi. Facand din nevoile altora raspunderea noastra, reflectam acelasi aspect al caracterului divin. Cand reflectam in mod desavarsit caracterul lui Isus, vom simti asa cum simte El fata de cei in lipsa si prin noi El va putea sa consoleze si sa ajute pe altii. Cea mai buna dovada a iubirii fata de Dumnezeu este iubirea care ne indeamna sa purtam ,,sarcinile unii altora” si sa implinim ,,astfel legea lui Hristos” (Galateni 6,2; cf. 1 Ioan 3,14-19; vezi la Matei 5,43-48). Principiul implicat in enuntarea din cap. 25,40 este bine ilustrat in parabola Samariteanului milos (vezi la Luca 10,25-37). Cea mai buna dovada ca cineva a devenit copil al lui Dumnezeu este ca implineste cuvintele lui Dumnezeu (cf. Ioan 8,44). 25:41 Apoi va zice celor de la stanga Lui: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui! Focul cel vesnic. Descris in alta parte ca ,,foc care nu se stinge” (vezi la cap. 3,12) si ,,focul iadului” (vezi la cap. 5,22). Toate trei se refera la focul zilei de pe urma care va mistui pe nelegiuiti si toate lucrarile lor (2 Petru 3,10-12; Apocalipsa 20,10.14.15). Cuvantul aionios, tradus ,,dainuind vesnic”, sau ,,etern”, odata, ,,pururea”, inseamna literal ,,dainuind un veac”, in sensul de a fi continuu si nesupus schimbarii capricioase. Vechile papirusuri grecesti contin numeroase exemple cand imparati romani erau descrisi ca aionios. Referirea este la natura continua a perioadei lor de functionare oficiala – ei detineau slujba pe viata. Este astfel clar ca cuvintele ,,dainuind vesnic” si ,,etern” nu reflecta precis intelesul lui aionios. Aionios, literal ,,varsta dainuitoare”, exprima permanenta sau perpetuitate in cuprinsul unor limite; ,,dainuind vesnic” si ,,etern” implica durata nelimitata. Durata semnificata prin aionios trebuie, in fiecare caz, sa fie determinata de natura persoanei sau lucrului pe care il descrie. In cazul lui Tiberiu Cezar, de pilda, aionios descrie o perioada de 23 de ani, adica, timpul de la urcarea lui pe tron pana la moartea lui. In NT aionios este folosit pentru a descrie atat soarta nelegiuitilor, cat si starea viitoare a celor drepti. Urmand principiul enuntat mai sus, ca insusirea de durata a lui aionios trebuie sa fie determinata de persoana sau lucrul cu privire la care este folosit, gasim ca rasplatirea celor drepti este viata care nu are sfarsit; rasplatirea celor nelegiuiti este moartea care nu are sfarsit (Ioan 3,16; Romani. 6,23; etc.). In Ioan 3,16, ,,viata vesnica” este in contrast cu ,,piara”. In 2 Tesaloniceni 1,9 se spune ca nelegiuitii ,,vor avea ca pedeapsa o pierzanie vesnica”. Expresia nu inseamna un proces care se desfasoara vesnic, ci un act ale carui rezultate sunt permanente. ,,Focul” este mijlocul prin care se aplica pedeapsa pentru pacat (Matei 18,8; 25,41). Ca ,,focul” era ,,vesnic”, aionios, nu inseamna ca este de durata vesnica. Lucrul acesta reiese clar din Iuda 7. Evident ,,focul vesnic” care a distrus Sodoma si Gomora a ars pentru un timp si apoi s-a stins. In alta parte, Scripturile se refera la focul zilei de pe urma ca ,,nestins” (Matei 3,12), insemnand ca el nu va fi stins pana nu va fi ars ultimele vestigii ale pacatului si ale pacatosilor vezi la v. 12.). Cu privire la ‘olam, echivalentul VT al lui aionios , vezi la Exod 21,6. Diavolului. [,,Pentru diavolul”, KJV ]. Vezi 2 Petru 2,4; Iuda 6,7. Soarta diavolului si a ingerilor lui este deja hotarata. Aceste fiinte “care nu si-au pastrat vrednicia [,,starea lor de la inceput”] sunt destinate sa piara in focul zilei de pe urma. Toti cei care urmeaza pilda lor de rebeliune vor suferi aceeasi soarta. 25:42 Caci am fost flamand, si nu Mi-ati dat sa mananc; Mi-a fost sete, si nu Mi-ati dat sa beau; Verset ce nu a fost comentat. 25:43 am fost strain, si nu M-ati primit; am fost gol, si nu M-ati imbracat; am fost bolnav si in temnita, si n-ati venit pe la Mine. Verset ce nu a fost comentat. 25:44 Atunci Ii vor raspunde si ei: Doamne, cand Te-am vazut noi flamand sau fiindu-Ti sete, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita, si nu Ti-am slujit? Cand Te-am vazut noi ? Ei au dat gres si n-au invatat marele adevar ca adevarata iubire pentru Dumnezeu se da pe fata prin iubirea pentru copii in suferinta ai lui Dumnezeu. Adevarata religie include mai mult decat o admitere pasiva de dogme. 25:45 Si El, drept raspuns, le va zice: Adevarat va spun ca, ori de cate ori n-ati facut aceste lucruri unuia dintr-acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie nu Mi le-ati facut. Ori de cate ori [,,Intrucat”, KJV]. Vezi la v. 40 25:46 Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica, iar cei neprihaniti vor merge in viata vesnica. Pedeapsa vesnica. Vezi la v. 41. Viata vesnica. Comparati Ioan 3,16; Romani. 6,23. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 SR 367 1-6 GC 393 1-13 COL 405-421 ; GC 393.394, 426, 427. 3 TM 86, 149, 443; 5T 21, 105, 220 4 CH 422; GC 427; ML 217 ; TM 233; 5T 276 5 SR 367 5-7 GC 398; SR 369 6 COL 408, 412, 414; EW 238, 242, 248, 249; GC 402, 426, 427; LS 59; MM 331, 333; TM 233; 1T 53; 8T 212; 9T 48, 155 6-12 COL 406 7 AH 96; GW 104; ML 109; 5T 485; 9T 61,106 10 GC 426, 427, 428 11 8T 75 12 CG 483; COL 413; DA 640; 9T 252 13-15 COL 325 13-30 COL 325-365 14-30 CS 114-122, 301; Ev 653; ML 116; 1T 197-200 15 CH 284, 529; COL 328; CS 118; ML 113; MYP 301; TM 379, 399; 2T 244, 282, 656, 659; 4T 619; WM 101, 120, 269 16,17 COL 329 18 COL 355; CS 118 19 COL 360; TM 399 20 TM 166 21 AA 591; AH 510; CH 285; CLS 180, 269; COL 361; CS 112, 123, 165, 213, 288, 343, 348; CT 48, 280, 513, 553; FE 48, 213, 473; GC 549, 647; ML 54, 95, 113, 349; MYP 17,46, 145; Te 118, 221; TM 167, 184; 1T 453, 513; 2T 179, 229, 235, 236, 285, 312, 366, 491; 3T 145, 387, 525; 4T 46, 48, 54, 76, 413, 442, 537; 5T 267; 6T 143, 303, 309, 441; 7T 297; 8T 327; 9T 59; WM 211, 307 23 CG 569; CLS 275; CS 120, 129; CSW 55, 75; DA 523; FE 51,91; ML 158; MYP 17, 125, 301; PK 142; 1T 538; 2T 466, 696, 709; 3T 247, 327, 402; 6T 304; 8T 51, 171; 9T 252; WM 17 24 5T 271 24,25 CT 234; MYP 308; 1T 530, 539; 2T 665 24-26 COL 362; 6T 297 24-27 3T 386 24-30 5T 282 25 CS 304; GW 223; 1T 198; 2T 233; 3T 57; 4T 47, 51, 412, 479, 618; 5T 116, 155, 465; 8T 55 26 AH 207; CL 536; CS 123; 3T 117, 145; 4T 408 26-30 2T 666 27 CS; LS 363; ML 118; MYP 319; TM 166; 1T 179; 2T 59, 167, 250, 659, 674; 3T 122; 4T 105, 118, 481; 8T 33 28 COL 364; 1T 530 29 FE 215 30 COL 365; 1T 530; 2T 242; 3T 147, 387; 4T 412, 481 31 DA 832; EW 110 31,32 GC 301, 347 31-34 GC 322 31-36 DA 637 31-46 DA 637-641; 1T 679 34 AA 34, 591, 601; GC 567; COL 374; CS 129, 348, 350; EW 53; MB 100; ML 351; MM 135; SC 126; Te 114; 2T 445; 3T 525; WM 314 34, 35 MYP 145 34-36 CN 34 34-40 2T 24 34-45 MM 134 34-46 1T 637; 3T 174 35-36 MT 241; 3T 186; 6T 275 40 AN 296; CS 164; DA 638; Ed 139; GC 77, 668; MN 370; ML 11, 165, 243; MM 60, 139; MYP 145; SL 56; SR 425; Te 79; 1T 674, 693; 2T 31, 157; 3T 512; 4T 195, 225, 326, 511, 620; 5T 420; 6T 281, 303, 348; 7T 50; 9T 226; WM 23,24,85,97,239, 313 40-46 3T 518 41 CS 123; GC 549; PP 469; 2T 27, 237; 3T 84; 9T 252 41-43 ChS 216; CS 166 41-46 2T 2-5 42 3T 391; 4T 63 42, 43 DA 639; MH 288; MM 146 45 CS 27; MM 146; PK 545, 652; Te 272; 1T 693; 2T 30, 33, 330; 3T 390, 525; 4T 423, 620; 5T 612; WM 23, 210 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: