6:4 Dar Isus le-a zis: Un proroc nu este dispretuit decat in patria Lui, intre rudele Lui si in casa Lui.
Un proroc. Vezi la Geneza 20,7; Deuteronom 18,15.
Nu este dispretuit. [,,Nu este fara onoare”, KJV]. Cuvintele lui Isus de aici par sa fi fost un proverb indeobste cunoscut. Daca proprii frati ai lui Isus nu credeau ca El este Mesia (vezi Ioan 7,5) cum s-ar fi putut astepta ca fostii Lui vecini sa creada?
In patria lui. Oamenii din Nazaret Il cunosteau bine (vezi la Luca 2,52). Toate contactele Lui zilnice cu ei marturiseau despre desavarsirea Lui de caracter si lucrul acesta ii facea sa le para rau deoarece ii asezase pe ei intr-o lumina nefavorabila. In caracterul Lui exemplar ei nu vazusera nimic care sa-i atraga in mod deosebit, nimic ce ei ar fi apreciat sau considerat de valoare in realizarea scopurilor pentru care traiau.
Intre rudele lui. Chiar un an mai tarziu fratii Lui nu ajunsesera sa creada in El (vezi la Ioan 7,5), desi s-au convertit dupa moartea si invierea Lui (vezi la Fapte 1,14).