5:32 El se uita de jur imprejur sa vada pe cea care facuse lucrul acesta.
El se uita. Mai bine, ,,El staruia sa priveasca”. Isus pare sa nu o fi identificat pe femeie de indata, probabil pentru a-i da ocazia sa vorbeasca ea mai intai. Mai multe motive pot fi prezentate pentru faptul ca nu a lasat pe femeie sa se furiseze si sa plece in liniste, neobservata: 1) Ca si cu credinta sutasului (vezi la Luca 7,9), Isus dorea ca credinta femeii sa fie un exemplu pe care sa-l urmeze si altii. 2) El dorea ca ea sa duca cu sine bucuria dainuitoare de a sti ca fusese observata si recunoscuta personal de Isus. 3) El dorea sa stearga din mintea ei orice gand superstitios ca vindecarea avusese loc ca rezultat al unei simple atingeri (vezi la Marcu 5,34). 4) Pentru propriul sau folos, El dorea ca ea sa recunoasca binecuvantarea pe care o primise. A fi ,,tamaduita” (vezi v. 28) de boala ei, fara a fi ,,tamaduita” de boala pacatului s-ar fi dovedit doar un folos trecator.