5:1 Au ajuns pe celalalt tarm al marii, in tinutul Gadarenilor.
Celalalt tarm. [,,Cealalta parte”, KJV]. [Demonizatii din Gadara, Marcu 5,1-20 = Matei 8,28-9,1 = Luca 8,26-39. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 219; diagrama p. 231; cu privire la miracole p. 208-213]. Din cele trei relatari ale acestei minuni cea a lui Marcu este cea mai plastica si cea a lui Matei cea mai scurta. ,,Celalalt tarm” [,,Cealalta parte”] a Lacului Galileii se refera la tarmul rasaritean, in regiunea Decapole (vezi p. 46; vezi la Matei 4,25). Ziua precedenta Isus tinuse predica de langa mare, care a constat mai ales din parabole (vezi Matei 13), undeva pe tarmul Galileii marginindu-se cu campia Ghenezaret (vezi la Matei 13,1). Distanta peste lac la acest punct era de aproape 6 sau 7 mile. Tocmai la trecerea aceasta Isus linistise furtuna (vezi la Matei 8,18). Scopul Sau la trecerea de pe tarmul rasaritean dens populat la data aceea era pentru a se bucura de un scurt ragaz de odihna fata de imbulzeala de oameni care se ingramadeau acum in jurul Lui in masura in care El adesea nu avea decat putin timp sau deloc ca sa manance sau sa doarma (vezi Marcu 3,20).
Gadarenilor. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea gherasenilor desi pot fi citate dovezi importante si pentru ghergheseni si gadareni. In Matei 8,28 dovezile favorizeaza gadareni, dar pot fi citate dovezi si pentru ghergheseni si gheraseni. In Luca 8,26 dovezile favorizeaza gheraeseni, dar pot fi citate exemple si pentru ghergheseni si gadareni. Sunt evidente eforturile copistilor si ale redactorilor de a armoniza numele din cele trei relatari. Consensul dovezilor favorizeaza exprimarea gherasenilor, cu considerabile dovezi pentru fiecare din cele doua.
Desi nu sunt acum dovezi concludente, este considerat in general ca intalnirea lui Hristos cu demonizatii gadareni a avut loc la o mica departare mai jos de ceea ce este acum satul Kursi, care este de obicei identificat cu vechea Gherghesa. Gadara era o cetate cam la 12 mile de varful sudic al Lacului Galileea. Candva ea a fost capitala tinutului Decapole (vezi la Matei 4,25; Marcu 5,20). Probabil la data aceea era cetatea principala a districtului si este posibil sa fi dat districtului numele sau. Cetatea Gherasa, cam la 35 mile la nord-est de Lacul Galileii, cu greu poate fi locul la care se face referire in relatarea acestei minuni. Nu este imposibil sa fi fost un sat cu acelasi nume, nu departe de Gherghesa, sau ca atat Gheresa, cat si Gherghesa se refera la acelasi sat, numit acum Kursi.