Printable ModeMarcu, 5
|
5:1 Au ajuns pe celalalt tarm al marii, in tinutul Gadarenilor. Celalalt tarm. [,,Cealalta parte”, KJV]. [Demonizatii din Gadara, Marcu 5,1-20 = Matei 8,28-9,1 = Luca 8,26-39. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 219; diagrama p. 231; cu privire la miracole p. 208-213]. Din cele trei relatari ale acestei minuni cea a lui Marcu este cea mai plastica si cea a lui Matei cea mai scurta. ,,Celalalt tarm” [,,Cealalta parte”] a Lacului Galileii se refera la tarmul rasaritean, in regiunea Decapole (vezi p. 46; vezi la Matei 4,25). Ziua precedenta Isus tinuse predica de langa mare, care a constat mai ales din parabole (vezi Matei 13), undeva pe tarmul Galileii marginindu-se cu campia Ghenezaret (vezi la Matei 13,1). Distanta peste lac la acest punct era de aproape 6 sau 7 mile. Tocmai la trecerea aceasta Isus linistise furtuna (vezi la Matei 8,18). Scopul Sau la trecerea de pe tarmul rasaritean dens populat la data aceea era pentru a se bucura de un scurt ragaz de odihna fata de imbulzeala de oameni care se ingramadeau acum in jurul Lui in masura in care El adesea nu avea decat putin timp sau deloc ca sa manance sau sa doarma (vezi Marcu 3,20). Gadarenilor. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea gherasenilor desi pot fi citate dovezi importante si pentru ghergheseni si gadareni. In Matei 8,28 dovezile favorizeaza gadareni, dar pot fi citate dovezi si pentru ghergheseni si gheraseni. In Luca 8,26 dovezile favorizeaza gheraeseni, dar pot fi citate exemple si pentru ghergheseni si gadareni. Sunt evidente eforturile copistilor si ale redactorilor de a armoniza numele din cele trei relatari. Consensul dovezilor favorizeaza exprimarea gherasenilor, cu considerabile dovezi pentru fiecare din cele doua. Desi nu sunt acum dovezi concludente, este considerat in general ca intalnirea lui Hristos cu demonizatii gadareni a avut loc la o mica departare mai jos de ceea ce este acum satul Kursi, care este de obicei identificat cu vechea Gherghesa. Gadara era o cetate cam la 12 mile de varful sudic al Lacului Galileea. Candva ea a fost capitala tinutului Decapole (vezi la Matei 4,25; Marcu 5,20). Probabil la data aceea era cetatea principala a districtului si este posibil sa fi dat districtului numele sau. Cetatea Gherasa, cam la 35 mile la nord-est de Lacul Galileii, cu greu poate fi locul la care se face referire in relatarea acestei minuni. Nu este imposibil sa fi fost un sat cu acelasi nume, nu departe de Gherghesa, sau ca atat Gheresa, cat si Gherghesa se refera la acelasi sat, numit acum Kursi. 5:2 Cand a iesit Isus din corabie, L-a intampinat indata un om care iesea din morminte, stapanit de un duh necurat. Din corabie. La o mica departare la sud de satul Kursi (vezi la v. 1) este o faleza abrupta care coboara brusc la un tarm ingust (vezi la v. 13). Isus si ucenicii se prea poate sa fi debarcat la sud de aceasta faleza, acolo unde tarmul se largeste si inaltimile se retrag de la lac. Morminte. Muntii din calcar din regiunea din jurul satului Kursi abunda in pesteri si incaperi sapate in stanca. Sapate in piatra de calcar relativ moale, odai de felul acesta erau de obicei folosite ca locuri de ingropare in Palestina din antichitate. Un om. Matei vorbeste despre doi oameni (cap. 8,28). Se pare, insa, ca unul era deosebit de fioros. La fel Matei vorbeste de doi oameni orbi la Ierihon (cap. 20,30), unde Marcu (cap. 10,46) si Luca (cap. 18,35) vorbesc doar de unul, probabil pentru vreun motiv asemanator. Este demn de observat ca Matei, fara indoiala martor ocular al ambelor evenimente, mentioneaza doi oameni in fiecare caz. Cu privire la deosebirile dintre diferitele rapoarte din Evanghelii ale aceluiasi incident vezi nota aditionala la Matei 3, nota 2. comparati cele de la Marcu 10,46; Luca 5,2; 7,3; nota aditionala la Luca 7. Un duh necurat. Cu privire la natura posesiunii demonice vezi nota aditionala la capitolul 1. 5:3 Omul acesta isi avea locuinta in morminte, si nimeni nu mai putea sa-l tina legat, nici chiar cu un lant. Morminte. Vezi la v. 2. Potrivit legii levitice un cadavru era necurat (vezi la Levitic 21,2) si aceasta necuratie se atasa si locului de ingropare. Evident consideratii de felul acesta erau fara de interes pentru demonizati. Nimeni nu mai putea sa-l tina legat. [,,Nimeni nu-l putea lega”, KJV]. Afirmatia lui Matei ca nimeni nu putea trece pe ,,drumul acela” (cap. 8,28) lasa sa se inteleaga ca adapostul acestor oameni posedati de demoni nu era departe de un drum, probabil unul care ducea de-a lungul tarmului rasaritean al lacului (cf. DA 338). Lant. [,,Lanturi, KJV]. Gr. halusis, ,,un lant”, sau ,,o legatura”, adesea folosit specific pentru a desemna catuse sau fiare. 5:4 Caci de multe ori fusese legat cu picioarele in obezi si cu catuse la maini, dar rupsese catusele si sfaramase obezile, si nimeni nu-l putea domoli. Obezi. Gr. pede, ,,catuse la picioare”, de la un cuvant insemnand ,,picior” sau ,,capatai”. 5:5 Totdeauna, zi si noapte, statea in morminte si pe munti, tipand si taindu-se cu pietre. Taindu-se. Cuprins de furie el isi facea adesea taieturi in trup si era probabil o masa de cicatrice si rani. 5:6 Cand a vazut pe Isus de departe, a alergat, I s-a inchinat, Cand a vazut pe Isus. El si tovarasul lui se poate sa se fi aflat pe pantele mai de jos ale muntelui care se lasa abrupt in mare si in felul acesta sa fi observat corabiile apropriindu-se. A alergat. Probabil cu intentia de a-L ataca pe Isus si pe aceia care Il insoteau, fara indoiala tipand salbatic in timp ce coborau spre tarm. I s-a inchinat. La data cand demonizatii au venit la locul unde statea Isus, ucenicii au fost cuprinsi de groaza si Mantuitorul era singur cu cei doi oameni stapaniti de demoni (DA 337). Cumva, se parea insa ca ei isi dadeau slab seama ca se gasea aici un Prieten, nu un vrajmas (vezi DA 337,338) si s-au plecat la pamant la picioarele lui Isus. Chiar prezenta Lui parea adesea sa impresioneze adanc chiar si pe cei mai rai vrajmasi ai Sai (vezi la Matei 21,12.13; Ioan 2,15). 5:7 si a strigat cu glas tare: Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preainalt? Te jur in Numele lui Dumnezeu, sa nu ma chinuiesti! Ce ai cu mine? [,,Ce am eu cu tine?”, KJV]. Atacarea autoritatii lui Hristos (vezi cap. 1,27; vezi la cap. 2,10) de fapt insemna: ,,Ce drept ai tu sa ma incurci pe mine?” Vezi la Ioan 2,4. Fiul. Vezi la Luca 1,35; Ioan 1,1-3. Dumnezeului Celui Prea Inalt. Vezi Fapte 16,17; vezi la Geneza 14,18.22. S-ar parea ca duhurile rele vorbeau direct prin unul din demonizatii din Gadara chiar lui Hristos, pentru ca Isus se adreseaza ,,duhului necurat” si nu omului insusi (vezi Marcu 5,8). In acord cu aceasta, recunoasterea lui Isus ca ,,Fiul Dumnezeului Celui Prea Inalt” reprezinta cunostinta pe care o aveau duhurile, nu demonizatii. Te jur. Gr. horkizo, ,,a administra un juramant cuiva”. Formularea raportului din Luca este mai putin plastic: ,,Te rog” (cap. 8,28). Chinuiesti. Gr. basanizo, originar insemnand ,,a incerca [metalele] ca piatra de incercare”. In NT basanizo este folosit in sensul de a produce durere sau a chinui. 5:8 Caci Isus ii zicea: Duh necurat, iesi afara din omul acesta! Ii zicea. Mai degraba, ,,Era zicand”. Pe cand Isus era chiar in curs de a porunci duhului sa iasa din om, in mod surprinzator, duhul L-a intrerupt si L-a provocat. 5:9 Care-ti este numele? l-a intrebat Isus. Numele meu este Legiune, a raspuns el, pentru ca suntem multi. Care-ti este numele? Nu este clar pentru ce a cerut Hristos numele duhului care-l stapanea pe om sau, mai bine zis, pe purtatorul de cuvant al legiunii de duhuri. S-a sugerat ca aceasta era spre folosul ucenicilor, pentru ca ei sa poata aprecia mai deplin marimea minunii si sa-si dea mai bine seama de natura si puterea fortelor contra carora ei trebuiau sa lupte. Legiune. O diviziune a armatei romane care, in forta deplina, consta din aproximativ 6000 de pedestri si 700 de calareti sau un total de aproape 6700. De obicei, insa, asa cum se intampla si cu ostirile moderne, legiunea nu era mentinuta in forta deplina. Desi folosirea de catre demon a numelui legiune poate fi luata literal, nu exista nici o cale de a determina numarul precis. Expresia este inteleasa mai bine in sensul general ca erau multi demoni (vezi Luca 8,30). 5:10 Si Il ruga staruitor sa nu-i trimita afara din tinutul acela. Il ruga staruitor. [,,L-a rugat mult”, KJV]. Demonul sfidator a luat acum atitudinea unui solicitant rugandu-L pe Isus sa aiba mila. Poate se temea sa nu-i fie luata viata (vezi cap. 1,24). Din tinutul acela. Luca zice insa ,,in Adanc” (cap. 8,31). Cuvantul grec tradus prin ,,adanc” este abussos (vezi la Apocalipsa 20;1). In LXX-a la Geneza 1,2 si 7,11 abussos reprezinta cuvantul ebraic tehom tradus ,,adanc” [,,ape”] (vezi la Geneza 1,2). In LXX-a la Iov 28,14 reprezinta ,,mare” si Deuteronom 8,7 si Psalmii 71,20 reprezinta ,,adancurile” pamantului. In Romani 10,7 ,,adanc”, abussos este folosit pentru a descrie locul unde sunt ,,mortii”, mai ales cu referire la moartea lui Hristos. In Apocalipsa 9,2.11; 11,7; 17,8; 20,1.3 abussos este tradus ,,adanc” [,,groapa fara fund”]. Folosit ca adjectiv, in limba greaca clasica inseamna ,,fara fund”, ,,nemarginit”. Cand este folosit cu privire la fiinte inteligente, abussos pare sa lase sa se inteleaga izolarea de alte fiinte si incapacitatea de a scapa din situatie – ca un om in moarte sau inchis intr-o inchisoare. 5:11 Acolo, langa munte, era o turma mare de porci, care pasteau. Langa munte. Adica, pe panta muntelui, la o oarecare departare de locul unde stateau pe tarm Hristos si demonizatii (vezi la Matei 8,30). Ori de cate ori erau prin partile acelea, porcarii erau, fara indoiala, atenti la oamenii demonizati si astfel i-au vazut cand s-au repezit spre Hristos, au auzit tipetele lor nepamantesti si au fost martori la transformarea mareata care a avut loc in infatisarea lor. Porci. Desi unii iudei cresteau porci pentru castig, nu exista nici o dovada ca stapanii acelei anumite turme de porci erau iudei. Cu siguranta, insa, ei erau absorbiti in afaceri si profit, uitand de cele spirituale. 5:12 Si dracii L-au rugat, si au zis: Trimite-ne in porcii aceia, ca sa intram in ei. Dracii L-au rugat. Vezi la v. 10. Trimite-ne. Era scopul lui Satana sa-i indrepte pe oamenii din aceasta regiune contra Mantuitorului facand sa para ca El era raspunzator de nimicirea averii lor. Rezultatul imediat parea sa justifice relele asteptari ale celui rau. Dar lucrarea oamenilor transformati, care mai inainte fusesera cunoscuti prin district ca demonizati, impreuna cu vestea despre turma de porci care a pierit in mare pentru a confirma istorisirea lor, au servit asa cum nimic altceva nu ar fi putut face pentru a-i intoarce pe oamenii din regiune la Isus (vezi la v. 19.20). 5:13 Isus le-a dat voie. Si duhurile necurate au iesit si au intrat in porci; si turma s-a repezit de pe rapa in mare: erau aproape doua mii, si s-au inecat in mare. Le-a dat voie. Comparati experienta lui Iov (Iov 1,12; 2,6); propunerea care a adus paguba lui Iov a fost facuta de cel rau si Dumnezeu doar a consimtit la ea, dar a dirijat totul pentru folosul si incurajarea crestinilor in decursul veacurilor. De pe rapa. [,,In jos pe un loc rapos”, KJV]. Literal, ,,in jos in prapastie”. La o mica departare la sud de satul Kursi, locul socotit a fi fost vechea Gherghesa (vezi la v. 1), exista o faleza abrupta, unde muntii se coboara pana la marginea apei, singurul loc de felul acesta de pe intreaga coasta. Inclinarea este atat de abrupta incat ar putea fi numita un tarm stancos, desi nu de tipul care sa atarne in afara. La picioarele acestei prapastii tarmul este atat de ingust incat porcii n-ar fi putut sa se opreasca din alergarea lor impetuoasa. Inecat. [,,Scufundat”, KJV]. Gr. pnigo, ,,a se sufoca”, sau ,,a se sugruma”; folosit aici in sensul de ,,a fi inecat”. 5:14 Porcarii au fugit, si au dat de stire in cetate si prin satele vecine. Oamenii au iesit sa vada ce s-a intamplat. Prin satele vecine. Literal, ,,in tara plugarilor”, in contrast cu ,,tara”, insemnand intreaga regiune (vezi v. 10). In drumul lor spre satul Gherghesa, probabil la mica distanta la nord de prapastie (vezi la v. 13) se putea astepta ca porcarii sa le vesteasca tuturor celor pe care ii intalneau ceea ce se petrecuse. 5:15 Au venit la Isus, si iata pe cel ce fusese indracit si avusese legiunea de draci, sezand jos imbracat si intreg la minte; si s-au inspaimantat. Sezand jos. Evident linistit, relaxat si odihnindu-se – un mare contrast cu starea agitata in care venisera la Isus cu scurt timp mai inainte. Imbracat. In armonie cu principiul de obicei amintit sub numele de ,,economia miracolului”, care pur si simplu inseamna ca Dumnezeu nu savarseste de obicei minuni acolo unde rezultatul poate fi obtinut prin mijloace mai naturale si de obicei El personal nu face ceea ce s-ar putea realiza prin efort omenesc, este improbabil ca imbracamintea pe care acesti oameni o purtau acum sa fi fost procurata in chip miraculos. Este mai probabil ca ucenicii au oferit sau au fost invitati sa imparta hainele lor cu ei. Intreg la minte. [,,Zdravan la minte”, KJV]. In cazurile de posesiune demonica relatate in NT mintea persoanei suferinde ajunsese sa fie deranjata (vezi nota aditionala de la Marcu 1). S-au inspaimantat. Gandurile cu privire la pierderea porcilor tindeau, deocamdata, sa domine gandirea celor mai multi oameni ai acelei regiuni. Fara indoiala ei se intrebau ce ar putea sa produca urmatoarea demonstrare de putere supranaturala si se pare ca se temeau ca ar putea sa rezulte o mai mare paguba materiala. 5:16 Cei ce vazusera cele intamplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel indracit si cu porcii. Cei ce vazusera. Probabil atat porcarii, care deja povestisera versiunea lor a intamplarii (vezi v. 14), cat si ucenicii. Acestia din urma au povestit si experienta linistirii furtunii de pe lac din noaptea trecuta, dar cuvintele lor au atins urechi surde (vezi la DA 339). 5:17 Atunci au inceput sa roage pe Isus sa plece din tinutul lor. Sa roage. Sau ,,a-L implora”, sau ,,a-L ruga staruitor”. Sa plece. Alegerea lor fusese facuta pe temeiul unor consideratii materiale. Ei au ales sa se lipseasca de orice binecuvantari posibile de felul celor care fusesera date demonizatilor vindecati, ca nu cumva sa sufere o noua paguba in ce priveste averea. In armonie cu sfatul pe care El Insusi urma sa-l dea celor doisprezece cand i-a trimis sa propovaduiasca si sa vindece (vezi la Matei 10,14.23), Isus nu a ridicat nici-un protest, ci pur si simplu S-a intors sa plece. Cat de multi urmeaza astazi exemplul patetic al oamenilor din Gadara, temandu-se ca prezenta Mantuitorului le va nimici propriile planuri. Tinutul lor. [,,Tarmurile”, KJV]. Gr. horia, ,,hotare”, ,,marginile”, ,,limitele”. Asa cum este folosit aici, horia nu se refera la tarmurile lacului asa cum ar putea reiesi din traducerea ,,tarmuri”. 5:18 Pe cand Se suia El in corabie, omul care fusese indracit Il ruga sa-l lase sa ramana cu El. Pe cand. Cand Isus era pe punctul de a intra in corabie, omul vindecat il implora. Omul care fusese indracit. Scurtul timp cat cei doi oameni il petrecusera cu Isus trebuie sa fi fost pentru ei cel mai emotionant moment al vietii lor. Cand L-au vazut urcandu-Se in corabie pentru a pleca, ei si-au dat seama ca erau pe punctul de a fi separati de Acela care le readusese sanatatea mintala. Poate, pentru moment, s-au temut ca absenta Lui ar fi insemnat revenirea demonilor, lucru de care ei se temeau mai mult decat moartea insasi. Pentru orice caz, ei doreau sa ramana cu Isus. Il ruga. [,,S-au rugat”, KJV]. Vezi la v. 17. 5:19 Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: Du-te acasa la ai tai, si povesteste-le tot ce ti-a facut Domnul, si cum a avut mila de tine. Nu i-a dat voie. Isus a facut tot ce era cel mai bine pentru toti cei in cauza. Locuitorii din Decapole aveau nevoie de lucrarea acestor oameni. In plus, era probabilitatea ca ei, ca Neamuri (vezi la Matei 4,25; cf. DA 339) ar fi devenit o piedica pentru lucrarea lui Isus in Galileea. Ai tai. [ ,,La prietenii tai”, KJV]. Literal, ,,la cei ai tai”, adica la propriile lui rude care fusesera primitori ai minunilor Lui sa nu raspandeasca vestea despre ceea ce fusese facut pentru ei (vezi la cap. 1,44.45), nu se aplicase la situatia din Decapole. Erau probabil putini carturari si Farisei in Decapole care sa dea un raport fals despre activitatile lui Isus. In plus, Isus nu planuia sa ramana in regiune si n-ar fi fost o agitatie populara in favoarea Lui care ar fi putut tinde sa-I impiedice lucrarea. De asemenea, o minune ca aceasta nu ar fi creat nadejdi false cu privire la Mesia (vezi la Matei 3,2; 4,17; 5,2). 5:20 El a plecat, si a inceput sa vesteasca prin Decapole tot ce-i facuse Isus. Si toti se minunau. Sa vesteasca. Gr. kerusso literal, ,,a vesti”; de unde ,,a proclama”. In scurta ora in cursul careia Isus ramasese cu acesti oameni, se petrecusera lucruri mari. Ei aveau de povestit o istorisire plina de inspiratie si, in intervalul dinainte ca oamenii sa vina din cetate la Isus, fara indoiala ca i-a invatat adevarurile fundamentale ale naratiunii Evangheliei. Cand proclamau solia lor prin regiunea Decapole, ceea ce spuneau ei era confirmat de relatarea porcarilor, care trebuie sa se fi raspandit prin toata vecinatatea Gherghesei (vezi la v. 1) cu viteza fulgerului. Oameni din tot locul trebuie sa fi ascultat cu un viu interes cand acestia, pentru folosul carora fusese savarsit miracolul, au venit cu istorisirea Evangheliei. Propria lor reputatie de mai inainte ca alienati mintal trebuie sa fi fost cunoscuta pana departe (vezi Matei 8,28). Decapole. Vezi p. 46. Diferitele cetati din Decapole fusesera elenistice inca de pe vremea lui Alexandru cel Mare, dar fusesera supuse de iudei sub Macabei. Ele au fost eliberate de sub stapanirea iudaica de generalul roman Pompei, care a distribuit pamantul la veteranii armatei sale. Toti se minunau. Cand cei doi oameni, acum sub stapanirea Duhului lui Dumnezeu, au povestit istorisirea lor, oamenii de pretutindeni ascultau cu surprindere si uimire. Rezultatele lucrarii lor ar trebui sa aduca multa incurajare celor care poate si-ar inchipui ca propria lor capacitate si educatie nu sunt indestulatoare pentru a-i face in stare sa dea marturie eficienta pentru Hristos. Aceia care-L iubesc cu sinceritate pe Hristos si a caror viata a fost transformata de puterea Lui, n-au nevoie decat sa spuna in mod simplu altora ,,tot ce a facut Domnul” pentru ei (v. 19) si oamenii vor fi castigati la Hristos. Aceasta a avut loc probabil tarziu, in toamna anului 29 d.Hr. (vezi la Luca 8,1). Cand Isus S-a reintors la Decapole peste vreo noua sau zece luni (vezi la Matei 15,32) mii de oameni au venit cu gramada ca sa-L vada si sa-L auda (cf. DA 340, 341). Aceia care au venit sa-L auda pe Isus la ocazia aceea de mai tarziu erau aproape in intregime Neamuri. 5:21 Dupa ce a trecut Isus iarasi de cealalta parte, cu corabia, s-a adunat mult norod in jurul Lui. El statea langa mare. Dupa ce a trecut Isus iarasi de cealalta parte. [Femeia bolnava, fiica lui Iair, Marcu 5,21-43 = Matei 9,18-26 = Luca 8,40-56. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 219; diagrama p. 231; cu privire la minuni p. 208-213]. Vindecarea femeii bolnave si invierea fiicei lui Iair au avut loc curand dupa vindecarea celor doi demonizati (vezi la Matei 8,18; 12,22; 13,1). Trecerea lacului la care se face referire aici a fost din vecinatatea Gherghesei, de pe tarmul rasaritean (vezi la Marcu 5,1), la Capernaum, o distanta de 5 sau 6 mile in directia nord-vest. S-a adunat mult norod. Asa cum s-a intamplat oriunde a mers Isus in cursul acestei perioade a lucrarii Lui (vezi cap. 3,7.20.32; 4,1). Langa mare. Se pare ca norodul a inceput sa se adune pe tarm de indata ce oameni L-au recunoscut pe Isus apropriindu-se in una din corabii. Pentru un timp El a ramas acolo unde debarcase, invatand si vindecand, asa cum Ii era obiceiul cand oameni se adunau in jurul Lui. Apoi, impreuna cu unii din ucenici, s-a dus acasa la Matei Levi pentru a participa la ospatul dat acolo in onoarea Lui (vezi la cap. 2,15-17). Aici L-a gasit Iair pe Isus (vezi Matei 9,10.14.18; DA 342). 5:22 Atunci a venit unul din fruntasii sinagogii, numit Iair. Cum L-a vazut, fruntasul s-a aruncat la picioarele Lui, Unul dintre fruntasii sinagogii. Fruntasul unei sinagogi era cineva care avea grija de serviciul divin public (vezi p. 56). Nu se stie sigur daca Marcu vrea sa spuna aici ca Iair era unul din cei cativa fruntasi ai acestei anumite sinagogi sau unul din categoria cunoscuta sub numele acesta, cate unul din fiecare sinagoga. Iair. Probabil derivat de la ebr. Ya’ir, Iair din VT (vezi la Numeri 32,41). S-a aruncat la picioarele Lui. Ca inaintea unui domn sau a cuiva cu mare autoritate (vezi la Estera 3,2; cf. la Matei 2,11; 8,2). Daca prin aceasta ar fi putut sa-si salveze fiica, acest mandru rabi era gata sa se smereasca chiar si inaintea lui Isus, Cel dispretuit si urat de cei mai multi oameni din categoria lui. 5:23 si I-a facut urmatoarea rugaminte staruitoare: Fetita mea trage sa moara; rogu-Te, vino de-Ti pune mainile peste ea, ca sa se faca sanatoasa si sa traiasca. Rugaminte staruitoare. Sau ,,L-a implorat” (vezi la v. 17). Fetita mea. Din cele trei Evanghelii care relateaza incidentul acesta numai Marcu da varsta exacta a fetitei (vezi v. 42) si de aceea foloseste aici forma diminutiva a cuvantului ,,fata”. Trage sa moara. [,,Este pe punctul sa moara,” KJV]. Boala, neidentificata de nici-unul din scriitorii Evangheliilor era in stadiul ei final. Moartea era sigura daca nu intervenea Isus. Te rog. Aceste cuvinte nu apar in textul grec. Sa-ti pui mainile. Atingerea personala a lui Isus pare sa fi fost un semn al interesului Sau personal fata de fiecare suferind (vezi la cap. 1,31). Sa traiasca. Nu era nici o indoiala in mintea tatalui ca Isus avea puterea de a-i reda sanatatea fetitei lui. Fara indoiala erau zeci sau chiar sute de persoane in Capernaum si in imprejurimile lui a caror viata dadea marturie despre puterea lui Isus. Intre acestia era fiul slujbasului imparatesc (Ioan 4,46-54) si robul sutasului (Luca 7,1-10). 5:24 Isus a plecat impreuna cu el. Si dupa El mergea mult norod si-L imbulzea. Il imbulzea. Gr. sunthlibo, ,, a inghesui”, sau ,,a presa din toate partile”. In relatarea sa paralela, Luca foloseste un cuvant mai plastic, sunpnigo, ,,a sufoca” sau ,,a inabusi”. In drumul catre casa lui Iair, Isus era inconjurat de o multime atat de densa incat inaintarea era, literal, ,,sugrumata”. De abia se putea misca. 5:25 Si era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sange. Era o femeie. Pentru cadrul acestei minuni vezi la v. 21. Aceasta este comparativ una din putinele minuni relatate de toti cei trei scriitori sinoptici. Relatarea data de Marcu este mai vie decat aceea a lui Matei sau a lui Luca si contine un numar de detalii plastice pe care ceilalti evanghelisti le omit. 5:26 Ea suferise mult de la multi doctori; cheltuise tot ce avea, si nu simtise nici o usurare; ba inca ii era mai rau. Ii era mai rau. Pe masura ce starea cronica a bolii devenea tot mai evidenta cu trecerea timpului si fondurile ei erau irosite intr-o incercare zadarnica de a alina, femeia ajungea, fara indoiala, tot mai deznadajduita. 5:27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin multime, si s-a atins de haina Lui. Despre Isus. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru exprimarea (cf. p. 146) lucrurilor cu privire la Isus, adica ,,relatarile despre el”. Asa cum era de asteptat vestea s-a raspandit repede (vezi la Marcu 1,28; Luca 7,17.18; 4,14). Prin multime. [,,In inghesuiala”, KJV]. Literal, ,,in multime”. Poate femeia aceasta planuise de un oarecare timp sa-L intalneasca pe Isus, dar absenta Lui datorata celei de a doua calatorii galileene pare sa fi facut lucrul acesta, deocamdata, cu neputinta. Cand a aflat ca Isus Se inapoiase la Capernaum s-a grabit sa mearga la tarmul lacului unde El invata si vindeca (vezi la v. 21). Dar L-a cautat in zadar. Afland apoi ca era acasa la Matei (vezi la v. 21) s-a dus acolo in speranta de a-L atinge, dar a ajuns din nou prea tarziu. Acum, datorita acestei inaintari lente pe care Isus o facea in directia casei lui Iair, in cele din urma L-a ajuns. Dar boala ii scazuse cantitatea vitala de sange din corp si probabil era foarte slaba fiziceste pe langa faptul ca era descurajata datorita incercarilor zadarnice de a obtine vindecarea de la medici. De asemenea, natura bolii insasi, impreuna cu necuratia rituala implicata, era stingheritoare. Se prea poate ca ea sa fi ezitat sa-si prezinte cererea verbal lui Isus, mai ales in prezenta atator straini, ca nu cumva El sa intrebe despre natura suferintei ei, lucru pe care El parea sa-L faca uneori (cf. cap. 10,51). S-a atins. Potrivit cu Luca, femeia a atins ,,poala” hainei lui Isus (vezi cap. 8,44). Multi care numai atingeau ,,poala” hainei lui Isus erau ,,vindecati” (Matei 14,36; cf. Fapte 5,15; 19,12). 5:28 Caci isi zicea ea: Daca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui. Sa ma ating. Atingerea care a adus vindecare femeii urma sa fie considerata de rabini ca a adus intinare rituala lui Hristos. Tamadui. Literal, ,,mantuita”, adica, vindecata de boala ei. 5:29 Si indata, a secat izvorul sangelui ei. Si a simtit in tot trupul ei ca s-a tamaduit de boala. Indata. Adica, ,,imediat”. A simtit. Literal, ,,a stiut”. Ea si-a dat seama de curentul de putere (vezi la v. 30) care s-a revarsat de la Hristos in ea in clipa cand a atins haina Lui. Ea si-a dat seama ca puterea a intrat in trupul ei slab si i-a adus vindecare. Boala. [,,Plaga”, KJV; ,,Betesug”, G. Gal.]. Gr. mastix, ,,un bici”, ,,nenorocire”, sau ,,o plaga”. Suferintele incurabile erau indeobste privite ca rasplatiri divine pentru pacate din viata (vezi la Marcu 1,40; Ioan 9,2). 5:30 Isus a cunoscut indata ca o putere iesise din El; si, intorcandu-Se spre multime, a zis: Cine s-a atins de hainele Mele? A cunoscut. [,,Cunoscand, KJV]. Gr. epiginosko, ,,a cunoaste pe deplin”, deci ,,a recunoaste” sau ,,a percepe”. Isus era constient de ceea ce se petrecuse in momentul in care femeia atinsese haina Lui. Relatarea nu spune daca Isus stia mai dinainte ca aceasta femeie Il va atinge. Voia Tatalui a raspuns la cererea nerostita a femeii prin El. Trebuie sa se retina ca toate minunile lui Hristos erau ,,lucrate de puterea lui Dumnezeu prin slujirea ingerilor” (DA 143). O putere. [,,Virtute”, KJV]. Gr. dunamis, literal ,,putere” (vezi la Marcu 2,10; Luca 1,35). Dunamis este adesea tradus ,,minune” ca in Marcu 9,39, sau ,,mari lucrari” [,,minuni”], [,,puteri”] ca in cap. 6,2.5.14. Cu privire la diferitii termeni folositi in NT pentru a se referi la minuni vezi p. 208. Cine s-a atins de hainele Mele? Mai tarziu, poate ca urmare a acestei intamplari, multi atingeau ,,poalele hainei Lui”. Si toti cati se atingeau de El erau tamaduiti (cap. 6,56) 5:31 Ucenicii I-au zis: Vezi ca multimea Te imbulzeste, si mai zici: Cine s-a atins de Mine? Imbulzeste. Gr. sunthlibo (vezi la v. 24). 5:32 El se uita de jur imprejur sa vada pe cea care facuse lucrul acesta. El se uita. Mai bine, ,,El staruia sa priveasca”. Isus pare sa nu o fi identificat pe femeie de indata, probabil pentru a-i da ocazia sa vorbeasca ea mai intai. Mai multe motive pot fi prezentate pentru faptul ca nu a lasat pe femeie sa se furiseze si sa plece in liniste, neobservata: 1) Ca si cu credinta sutasului (vezi la Luca 7,9), Isus dorea ca credinta femeii sa fie un exemplu pe care sa-l urmeze si altii. 2) El dorea ca ea sa duca cu sine bucuria dainuitoare de a sti ca fusese observata si recunoscuta personal de Isus. 3) El dorea sa stearga din mintea ei orice gand superstitios ca vindecarea avusese loc ca rezultat al unei simple atingeri (vezi la Marcu 5,34). 4) Pentru propriul sau folos, El dorea ca ea sa recunoasca binecuvantarea pe care o primise. A fi ,,tamaduita” (vezi v. 28) de boala ei, fara a fi ,,tamaduita” de boala pacatului s-ar fi dovedit doar un folos trecator. 5:33 Femeia, infricosata si tremurand, caci stia ce se petrecuse in ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui, si I-a spus tot adevarul. Infricosata. [,,Temandu-se”, KJV]. Probabil ea socotea acum ca temerile ei de mai inainte fusesera bine intemeiate. 5:34 Dar Isus i-a zis: Fiica, credinta ta te-a mantuit; du-te in pace, si fii tamaduita de boala ta. Credinta ta. Isus dorea ca femeia sa inteleaga ca credinta era cea care adusese vindecare trupului ei chinuit, nu atingerea superstitioasa. Daca oamenii L-ar fi privit cu infiorare superstitioasa, aceasta ar fi zadarnicit chiar scopul pentru care erau savarsite minunile Sale (vezi la cap. 1,38). O afirmare publica din partea Lui ca credinta era ceea ce adusese vindecare urma sa inlature in mod eficient vestea ca vindecarea fusese obtinuta prin magie. Oricat de nedesavarsita s-ar fi putut sa fie credinta femeii, ea era, totusi, credinta autentica, o credinta proportionala cu cunostinta si intelegerea ei limitata a voii si cailor lui Dumnezeu. Du-te in pace. Vezi la Ieremia 6,14. Femeia trebuia sa mearga, avand ,,pace” a trupului si ,,pace” a sufletului (vezi la Marcu 2,5.10), in bucuria primirii ei de catre Dumnezeu, asa cum era marturisita prin sanatatea primita. Fii tamaduita. Adica, ,,continua sa fii sanatoasa”. Nu trebuie sa se presupuna ca vindecarea a avut loc in acest moment, asa cum au dedus unii si nu mai inainte, deoarece femeia stia deja ca fusese vindecata (vezi la v. 29) si Isus deja simtise ca puterea de vindecare se transmisese de la El (vezi v. 30). 5:35 Pe cand vorbea El inca, iata ca vin niste oameni de la fruntasul sinagogii, care-i spun: Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Invatatorul? Pe cand vorbea El inca. [,,In timp ce El inca vorbea”, KJV]. Aici Marcu reia naratiunea invierii fiicei lui Iair, intrerupta de istorisirea femeii bolnave (v. 25-34). Pentru cadrul naratiunii vezi la v. 21. Fiica ta a murit. Daca fiica lui Iair ar fi fost deja moarta, asa cum s-ar putea deduce din Matei 9,18, n-ar fi fost necesar ca solii sa-i aduca vesti despre acest fapt (vezi la Matei 9,18). Se pare ca Marcu lasa sa se inteleaga ca vestea cea trista fusese comunicata linistit lui Iair in prezenta norodului (vezi la Marcu 5,24). 5:36 Dar Isus, fara sa tina seama de cuvintele acestea, a zis fruntasului sinagogii: Nu te teme, crede numai! Fara sa tina seama. [,,A auzit”, KJV; ,,Prinzand de veste”, G. Gal.]. Dovezile textuale importante (cf. p. 146) pot fi citate pentru exprimarea ,,surprinzand”. Cuvantul vorbit linistit lui Iair, ,,a atins urechea lui Isus” (DA 342, 343). Nu te teme. Acolo unde este teama, este putina credinta. Credinta indeparteaza teama. Iair fusese destul de tare in credinta, asa ca n-a intampinat nici o greutate in a crede ca Isus putea sa-i vindece fiica (vezi la v. 23). Acum era chemat sa exercite si mai multa credinta – credinta ca gheara mortii putea sa fie zdrobita. Cand teama ne bantuie sufletul si ne ironizeaza credinta noastra slaba, sa facem asa cum l-a indemnat Isus pe Iair sa faca – ,,crede numai”, deoarece ,,toate sunt cu putinta celui ce crede” (cap. 9,23). 5:37 Si n-a ingaduit nimanui sa-L insoteasca, afara de Petru, Iacov si Ioan, fratele lui Iacov. N-a ingaduit nimanui. Vezi la Matei 19,14. Pe langa cei trei ucenici mentionati aici, parintii fetei L-au insotit pe Isus in odaia unde zacea ea (vezi Marcu 5,40). Balamucul celor care jeleau (vezi la v. 38,39) si lipsa de credinta a gloatei necredincioase care se adunase in casa (vezi v. 49), facea ca prezenta bocitorilor si necredinciosilor sa fie cu totul necorespunzatoare pentru solemna maiestate a puterii divine care era pe punctul sa fie manifestata de Acela care avea ,,viata in sine” (Ioan 5,26; cf. cap. 1,4). Petru, Iacov si Ioan. Literal, Petrul, Iacov si Ioan. Folosirea articolului definit in textul grec arata ca cei trei ucenici sunt aici tratati ca o unitate. Aceasta este cea dintai ocazie in care acesti trei ucenici au fost alesi dintre cei doisprezece pentru a impartasi cu Isus unele din experientele cele mai intime ale vietii Sale pe pamant (vezi la Matei 17,1). Poate ca, in cazul acesta, odaia era prea mica pentru a-i primi pe toti cei doisprezece. 5:38 Au ajuns la casa fruntasului sinagogii. Acolo Isus a vazut o zarva, si pe unii care plangeau si se tanguiau mult. Zarva. Matei aminteste in mod deosebit pe cei care cantau din fluier (gr. auletai tradus ,,menestreli” [,,cantareti ambulanti in KJV], vezi cap. 9,23), care chiar si astazi participa la funeraliile orientale si fac sa rasune tonurile lor triste. Melodiile lor jalnice erau considerate, atunci ca si acum, de cea mai mare insemnatate. Vestitul Rabi Iuda arata datoria unui israelit in cuvintele acestea: ,,Chiar si cel mai sarac om din Israel [pentru funeraliile sotiei sale] trebuie sa angajeze cel putin doua fluiere si o femeie bocitoare” (Misna, Kethuboth 4,4, ed. Socino a Talmudului, p. 266). Se tanguiau. Aceasta se refera la tanguirea monotona a bocitorilor angajati, care trebuiau sa fie numerosi daca familia era bogata, asa cum era in cazul acesta. 5:39 A intrat inauntru, si le-a zis: Pentru ce faceti atata zarva, si pentru ce plangeti? Copila n-a murit, ci doarme. Zarva. Gr. thorubeo, ,,a face galagie”, ,,a tulbura”, ,,a arunca confuzie” sau ,,a se jeli zgomotos”. In Fapte 17,5 thorubeo este tradus ,,au intaratat” [,,au facut zarva, KJV]. Doarme. Nu se putea gasi o comparatie mai corespunzatoare pentru moarte decat acea a somnului care atat de adesea inseamna eliberare de oboseala, truda, dezamagire si durere. Dupa cum ochii unui copil sunt inchisi in somn pentru noapte si ochii celor care iubesc pe Dumnezeu si care asteapta cu incredere ziua cand glasul Lui ii va trezi la viata nemuritoare sunt inchisi in somnul pasnic si netulburat al mortii (vezi la 1 Corinteni 15,51-55; 1 Tesaloniceni 4,16.17). Metafora mangaietoare in care ,,somnul” sta pentru ,,moarte” pare sa fi fost felul favorit al lui Hristos de a se referi la aceasta experienta (vezi la Ioan 11,11-15). Moartea este un somn, dar este un somn adanc din care numai marele Datator de viata poate trezi pe cineva, deoarece numai El are cheile mormantului (vezi Apocalipsa 1,18; cf. Ioan 3,16; Romani 6,23). 5:40 Ei isi bateau joc de El. Atunci, dupa ce i-a scos afara pe toti, a luat cu El pe tatal copilei, pe mama ei, si pe cei ce-L insotisera, si a intrat acolo unde zacea copila. Isi bateau joc. [ ,,Radeau…pentru a-si bate joc”, KJV]. Gr. katagelao, ,,a derade”. Era mai mult decat simplul ras. Nu este de mirare ca Isus i-a scos afara din odaie inainte de a o trezi pe fetita din somnul mortii. Cei ce-L insotisera. Adica, Petru, Iacov si Ioan (vezi la v. 37). 5:41 A apucat-o de mana, si i-a zis: Talita cumi, care, talmacit, inseamna: Fetito, scoala-te, iti zic! Talita cumi. Cuvintele acestea sunt in limba aramaica, probabil chiar cuvintele rostite de Isus cu ocazia aceasta. Folosirea lor aici marturiseste despre faptul ca Isus vorbea in aramaica. Comparati alte expresii aramaice folosite de Isus, ca de pilda ,,Efata” (cap. 7,34) si ,,Eloi, Eloi, lama sabactani” (cap. 15,34). 5:42 Indata fetita s-a sculat, si a inceput sa umble; caci era de doisprezece ani. Ei au ramas incremeniti. Indata. Vezi la cap. 1,10. Fetita s-a sculat. Acesta este singurul caz de inviere din morti relatat in toate cele trei Evanghelii sinoptice. Invierea din cetatea Nain este relatata numai in Luca (vezi cap. 7,11-15) si aceea a lui Lazar, numai in Ioan (vezi cap. 11,1-45). In toate cele trei cazuri refacerea a fost imediata si deplina. doisprezece ani. Un detaliu relatat numai de Marcu. Au ramas incremeniti. [,,Uimiti cu o mare uimire”, KJV]. Aceasta reflecta o metoda de exprimare ebraica (si aramaica) folosita pentru a intensifica ideea din verb. Aici inseamna simplu: ,,foarte uimiti”. 5:43 Isus le-a poruncit cu tarie sa nu stie nimeni lucrul acesta; si a zis sa dea de mancare fetitei. Le-a poruncit cu tarie. Adica le-a dat porunci stricte (cf. cap. 1,43). Nu este cu totul clar pentru ce a impus tacere parintilor. Porunca era, totusi, in armonie cu repetatele incercari ale lui Hristos ca la acest stadiu al lucrarii Sale sa evite publicitatea inoportuna (vezi la Marcu 1,43.44; cf. Matei 8,4; 9,30). Sa dea de mancare fetitei. O dovada gingasa de grija atenta manifestata de Isus. Porunca aceasta lasa sa se inteleaga si ca fata suferise de o boala care-i istovea puterile fizice. Poate nu fusese in stare sa manance de catva timp. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–20 DA 337–341, 404; GC 514, 515 4 DA 337 9 DA 338; GC 514 15 DA 338 18–20 DA 339 19 DA 341; MH 98 21–24 DA 342 21–43 DA 342–348 23 MH 59 26 DA 343 29 MH 60 30–34 ML 13; 5T 228 35 DA 342 39 DA 343, 539 41 DA 343 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: