4:1 Isus a inceput iarasi sa invete pe norod langa mare. Fiindca se adunase foarte mult norod la El, S-a suit si a sezut intr-o corabie, pe mare; iar tot norodul statea pe tarm langa mare.
Langa mare. [Predica de la mare, Marcu 4,1-34; Matei 13,1-53; Luca 8,4-18. Comentariu major: Matei. Cu privire la parabole vezi p. 203-207.]
4:2 Apoi a inceput sa-i invete multe lucruri in pilde; si, in invatatura pe care le-o dadea, le spunea:
Invatatura. [,,Invatatura Sa”, KJV]. Literal, ,,Invatatura Sa”.
4:3 Ascultati! Iata, semanatorul a iesit sa semene.
Verset ce nu a fost comentat.
4:4 Pe cand semana, o parte din samanta a cazut langa drum: au venit pasarile si au mancat-o.
Verset ce nu a fost comentat.
4:5 O alta parte a cazut pe un loc stancos, unde n-avea mult pamant: a rasarit indata, pentru ca n-a dat de un pamant adanc;
Verset ce nu a fost comentat.
4:6 dar, cand a rasarit soarele, s-a palit; si, pentru ca n-avea radacina, s-a uscat.
Verset ce nu a fost comentat.
4:7 O alta parte a cazut intre spini; spinii au crescut, au inecat-o, si n-a dat rod.
Verset ce nu a fost comentat.
4:8 O alta parte a cazut in pamant bun: a dat rod, care se inalta si crestea; si a adus: una treizeci, alta saizeci, si alta o suta.
Verset ce nu a fost comentat.
4:9 Apoi a zis: cine are urechi de auzit, sa auda.
Verset ce nu a fost comentat.
4:10 Cand a fost singur, cei ce erau in jurul Lui impreuna cu cei doisprezece, L-au intrebat despre pilde.
Verset ce nu a fost comentat.
4:11 Voua, le-a zis El, v-a fost dat sa cunoasteti taina Imparatiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afara din numarul vostru, toate lucrurile sunt infatisate in pilde;
Verset ce nu a fost comentat.
4:12 pentru ca, macar ca privesc, sa priveasca si sa nu vada, si macar ca aud, sa auda si sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca la Dumnezeu, si sa li se ierte pacatele.
Verset ce nu a fost comentat.
4:13 El le-a mai zis: Nu intelegeti pilda aceasta? Cum veti intelege atunci toate celelalte pilde?
Cum veti intelege. Parabola semanatorului, semintelor si a solurilor a fost cea mai simpla dintre parabole. Intelesul ei ar fi trebuie sa fie clar pentru ucenici. Daca ei aveau dificultati cu aceasta ce urmau sa faca cu celelalte?
4:14 Semanatorul seamana Cuvantul.
Verset ce nu a fost comentat.
4:15 Cei infatisati prin samanta cazuta langa drum, sunt aceia in care este semanat Cuvantul; dar dupa ce l-au auzit, vine Satana indata, si ia Cuvantul semanat in ei.
Verset ce nu a fost comentat.
4:16 Tot asa, cei infatisati prin samanta cazuta in locurile stancoase, sunt aceia care, cand aud Cuvantul, il primesc indata cu bucurie;
Verset ce nu a fost comentat.
4:17 dar n-au radacina in ei, ci tin pana la o vreme; si cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvantului, se leapada indata de el.
Verset ce nu a fost comentat.
4:18 Altii sunt cei infatisati prin samanta cazuta intre spini; acestia sunt cei ce aud Cuvantul;
Verset ce nu a fost comentat.
4:19 dar navalesc in ei grijile lumii, inselaciunea bogatiilor si poftele altor lucruri, care ineaca Cuvantul, si-l fac astfel neroditor.
Poftele. De la gr. epithumia, ,,dor infocat”, ,,tanjire” sau ,,dor”. Textul grec insusi nu are implicatia cuvantului nostru ,,pofta”. ,,Cu dor” [gr. epithumia] dorise Isus sa serbeze ultimul Paste cu cei doisprezece (vezi Luca 22,15). Dorinta este ceva rau numai cand este indreptata catre lucruri care sunt rele. Aici interesele lumesti ca de pilda dorinta dupa bogatii face ca ,,dorinta” sa fie rea.
4:20 Altii apoi sunt infatisati prin samanta cazuta in pamant bun. Acestia sunt cei ce aud Cuvantul, il primesc, si fac rod: unul treizeci, altul saizeci si altul o suta.
Verset ce nu a fost comentat.
4:21 El le-a mai zis: Oare lumina este adusa ca sa fie pusa sub banita, sau sub pat? Nu este adusa ca sa fie pusa in sfesnic?
Lumina. [,,Lumanarea”, KJV; ,,Faclia”, G. Gal.]. Gr. luchnos, ,,o candela”. Hristos a repetat parabola cu candela in diferite forme, in diferite timpuri, pentru a invata diferite adevaruri. Cand a dat-o ca parte din predica de pe munte (vezi Matei 5,14-16), a folosit-o pentru a ilustra raspunderea credinciosilor crestini de a fi o pilda in lume, de a face ca lumina lor individuala sa straluceasca. Aici este o ilustratie a luminii adevarului descoperita in propriile Lui invataturi, mai ales prin folosirea de parabole. In Luca 11,33-36 se ilustreaza perceperea si primirea individuala a adevarului.
Banita. [,,Busel”, KJV]. Gr. modios, o masura de capacitate mai aproape de ,,banita” (9 litri) decat de ,,busel” (36,3 l.) [,,obroc”] (vezi p. 50). ,,Lumanarea”, ,,banita” si ,,patul” erau articole care se puteau gasi in fiecare casa, facand astfel ilustratia plastica.
Sfesnic. Literal, ,,candelabru” (vezi la Matei 5,15)
4:22 Caci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, si nimic tainuit, care nu va iesi la lumina.
Nimic ascuns. Vezi la Luca 8,17.
4:23 Daca are cineva urechi de auzit, sa auda.
Urechi de auzit. Vezi la Matei 11,15.
4:24 El le-a mai zis: Luati seama la ce auziti. Cu ce masura veti masura, vi se va masura: si vi se va da si mai mult.
Ce auziti. Luca zice: ,,cum auziti” (cap. 8,18). Sunt unele lucruri pe care crestinul mai bine nu le-ar auzi sau vedea; sunt alte lucruri pe care este intelept din partea lui sa le auda. Cu ce masura. Vezi la Matei 7,2.
4:25 Caci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua si ce are.
Verset ce nu a fost comentat.
4:26 El a mai zis: Cu Imparatia lui Dumnezeu este ca atunci cand arunca un om samanta in pamant;
Imparatia lui Dumnezeu. Vezi la Matei 3,2; 4,17; 5,2; Luca 4,19.
Un om arunca samanta. Numai Marcu relateaza parabola cu samanta care creste. Ea ilustreaza acelasi adevar spus lui Nicodim cu privire la lucrarea Duhului Sfant (vezi Ioan 3,8). In parabola aceasta Hristos spune ca daca semintei imparatiei i se da un prilej in viata, va produce recolta ei de bine. S-ar putea ca oamenii sa nu fie in stare sa explice cum are lor procesul cresterii crestine si a transformarii caracterului, dar el se desfasoara.
4:27 fie ca doarme noaptea, fie ca sta treaz ziua: samanta incolteste si creste fara sa stie el cum.
Doarme…sta treaz. [,,Doarme si se trezeste”, KJV; ,,Doarme si se scoala”, G. Gal.]. Dupa ce a semanat samanta, plugarul isi vede de alte treburi. Dar procesul cresterii merge inainte indiferent de prezenta sau de absenta lui, fie ca doarme sau sta treaz. El poate sa cultive sau sa ude samanta cand creste, dar nu o poate face sa creasca.
4:28 Pamantul rodeste singur: intai un fir verde, apoi spic, dupa aceea grau deplin in spic;
Pamantul. Planta creste din pamant si pamantul contribuie la cresterea ei, dar planta insasi este aceea care produce roade. Singur. [,,De la sine”, KJV]. Gr. automate, ,,miscat de propriul sau impuls”, de la care deriva cuvantul nostru ,,automat”. Spic. Adica spicul de cereale cand incepe sa se formeze, in contrast cu spicul ajuns la maturitate. Grau. Mai de graba ,,boabe”, ,,graunte”, vezi la Romani 2,14.
4:29 si cand este coapta roada, pune indata secera in ea, pentru ca a venit secerisul.
E coapta roada. [,,A produs”, KJV; ,,Rodul a dat in copt”, G. Gal.]. Adica, atunci cand cerealele s-au copt. Pune indata. Gr. apostello, ,,a trimite” de la care deriva cuvantul nostru ,,apostol” insemnand
,,cineva care este trimis” (vezi la cap. 3,14). Lucrarea apostolilor este comparata in alta parte cu aceea a unor seceratori (vezi Ioan 4,35-38).
Secerisul. Vezi la Matei 3,12; 13,30.
4:30 El a mai zis: Cu ce vom asemana Imparatia lui Dumnezeu, sau prin ce pilda o vom infatisa?
Cu ce? Vezi la Matei 13,3. Imparatia lui Dumnezeu. Vezi la Matei 3,2; 4,17; 5,2; Luca 4,19. Vom infatisa. [,,Vom compara”, KJV]. Hristos, ca sa zicem asa, consulta pe ascultatori Sai. Ascultatorii Sai sunt invitati sa participe la cautarea adevarului.
4:31 Se aseamana cu un graunte de mustar, care, cand este semanat in pamant, este cea mai mica dintre toate semintele de pe pamant;
Graunte de mustar. Vezi la Matei 13,31.32.
4:32 dar, dupa ce a fost semanat, creste si se face mai mare decat toate zarzavaturile, si face ramuri mari, asa ca pasarile cerului isi pot face cuiburi la umbra lui.
Verset ce nu a fost comentat.
4:33 Isus le vestea Cuvantul prin multe pilde de felul acesta, dupa cum erau ei in stare sa-L priceapa.
Multe pilde de felul acesta. Marcu se refera probabil numai la parabolele spuse cu ocazia aceasta, desi acelasi lucru ar fi adevarat cu privire la toate parabolele lui Hristos.
Dupa cum erau ei in stare. Hristos nu a vorbit in parabole pentru a ascunde adevarul, ci pentru a-l da la iveala.
4:34 Nu le vorbea deloc fara pilda; dar, cand era singur la o parte, lamurea ucenicilor Sai toate lucrurile.
Fara pilda. [,,Fara parabola”, KJV]. Pana aici Hristos Se servise rareori de parabole in invataturile Sale. Predica de langa mare marcheaza inceputul invatamantului Sau prin parabole ca o metoda regulata de rostire a Evangheliei (vezi p. 203, 204).
4:35 In aceeasi zi, seara, Isus le-a zis: Sa trecem in partea cealalta.
In aceeasi zi. [Furtuna de pe lac, Marcu 4,35-41 = Matei 8,18.23-27= Luca 8,22-25. Comentariu major: Matei]. ,,Ziua” aceea fusese plina de intamplari in viata lui Isus (vezi la Matei 8,18). In relatarea lui Marcu despre furtuna de pe lac el introduce amanunte dramatice ale incidentului care nu sunt mentionate nici de Matei, nici de Luca.
4:36 Dupa ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat in corabia in care se afla, si asa cum era. Impreuna cu El mai erau si alte corabii.
Alte corabii. [,,Alte corabii mici”, KJV]. Acestea erau pline cu oameni care inca mai urmau plini de ravna pe Isus (cf. DA 334).
4:37 S-a starnit o mare furtuna de vant, care arunca valurile in corabie, asa ca mai ca se umplea corabia.
Verset ce nu a fost comentat.
4:38 Si El dormea la carma pe capatai. Ucenicii L-au desteptat, si I-au zis: Invatatorule, nu-Ti pasa ca pierim?
Capatai. [,,O perna”, KJV]. Probabil aceasta era o parte obisnuita din echipamentul corabiei, fiind o perna aspra de piele pentru carmaci, care sedea in partea dindarat a corabiei.
Invatatorule. Literal, ,,invatator”.
Nu-ti pasa? Apelul lor reflecta nerabdarea lor aproape de deznadejde.
4:39 El S-a sculat, a certat vantul, si a zis marii: Taci! Fara gura! Vantul a stat, si s-a facut o liniste mare.
Taci. [,,Pace”, KJV]. Literal, ,,fii tacuta”.
Fii linistita. Literal, ,,fii cu botnita”. Elementele nu numai ca trebuie sa se linisteasca dar si sa ramana asa. Unii au sugerat ca Isus a mustrat elementele ca si cum ar fi fost monstri dezlantuiti.
4:40 Apoi le-a zis: Pentru ce sunteti asa de fricosi? Tot n-aveti credinta?
Verset ce nu a fost comentat.
4:41 I-a apucat o mare frica, si ziceau unii catre altii: Cine este acesta de Il asculta chiar si vantul si marea?
I-a apucat o mare frica. Literal, ,,ei s-au temut cu o mare frica”; sau mai liber, ,,ei erau umpluti de frica”.
COMENTARIILE LUI ELLEN G.WHITE
1–20 COL 33–61 14 COL 37, 41
19 COL 51, 53; 1T 352
21 5T 84, 588; 6T 145; 8T 76
24 5T 694
26–28 CT 140–144; Ed 104–107
26–29 COL 62–69; CT 142; 6T 186
28 CG 27, 58; COL 67, 81, 82; CT 125, 252; DA 367; Ed 106; Ev 579; LS 298; MM 7; SC 67; TM 243, 506; 6T 187; 8T 327
29 COL 69; CT 144
30 AA 12
30–32 COL 76–79
35–41 DA 333–337
36–38 DA 334
39–41 DA 335