3:19 si Iuda Iscarioteanul, care L-a si vandut.
Iuda Iscarioteanul. Numele NT de Iuda este echivalent cu Iudah din VT (vezi Gen 29,35; Matei 1,2). Multe explicatii au fost date numelui Iscarioteanul, dintre care cea mai probabila este aceea ca deriva de la ebraicul ish Queryyoth, insemnand ,,om din Cheriot”, un sat din Iudea de sud aproape de Idumea (vezi Iosua 15,25; vezi la Marcu 3,8). Daca identificarea aceasta a numelui Iscarioteanul este corecta, Iuda era probabil singurul din cei doisprezece care nu era nascut in Galileea. El era fiul unui om cu numele Simon (vezi la Ioan 6,71).
Isus nu-l invitase pe Iuda sa se ataseze grupului ucenicilor din care El ii alesese pe cei doisprezece (vezi la Marcu 3,13), dar Iuda s-a varat cu sila intre ei si a cerut un loc. Iuda credea fara indoiala ca Isus este Mesia – ca si ceilalti ucenici, in termenii conceptiei populare iudaice cu privire la un eliberator politic de sub jugul Romei –si dorea sa fie membru al cercului launtric al ucenicilor pentru a-si asigura o pozitie superioara in ,,imparatia” care urma sa se aseze in curand. Poate ca s-a oferit de buna voie pentru functia de trezorier, nadajduind sa fie numit in slujba aceea in noua imparatie. Totusi, Isus Si-a dat seama chiar de la inceput ca Iuda era lipsit de acele trasaturi fundamentale care sa-l califice sa devina un apostol al imparatiei care urma sa fie intemeiata.
In ciuda raului latent din inima lui Iuda, el era in multe privinte mai promitator decat altii pe care ii chemase Isus. Cand a fost admis ca membru in grupul celor doisprezece, Iuda nu era lipsit de nadejde. Cultivarea si dezvoltarea anumitor trasaturi bune de caracter, impreuna cu eliminarea trasaturilor rele, ar fi putut sa faca din el un lucrator acceptabil in lucrarea imparatiei. Dar, spre deosebire de Ioan (vezi la v. 17), Iuda si-a impietrit inima fata de preceptele si exemplul lui Isus. Cu toate acestea, Isus i-a dat orice incurajare si orice prilej pentru a-si dezvolta un caracter ceresc. ,,Trestia franta” a caracterului lui Iuda, ,,festila fumeganda” a bunelor intentii, Isus nu o rupea sau stingea (vezi la Matei 12,20).
L-a si vandut. Vezi la Luca 6,16.