2:28 asa ca Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului.
Asa ca. Dupa ce a atras atentia la scopul Sabatului (v. 27), Hristos indreapta atentia la Autorul lui si in felul acesta la propriul Sau drept de a determina cum sa fie realizat cel mai bine acel scop.
Fiul omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10; vezi nota aditionala la Ioan 1.
Domn. Mantuitorul Insusi are dreptul de a determina ce este corespunzator pentru acea zi; in consecinta, Fariseii isi depaseau prerogativele (vezi v. 24). Biserica n-are dreptul sa impovareze Sabatul cu restrictii apasatoare – cum faceau iudeii – sau sa incerce sa transfere sfintenia lui de la o zi la alta zi. Amandoua sunt mijloace ale celui rau menite sa amageasca pe oameni si sa-i indeparteze de la adevaratul spirit al pazirii Sabatului. Omul nu are dreptul sa falsifice ziua aleasa de Dumnezeu, fie ca este Fariseu sau crestin.
Chiar si. [,,La fel si”, KJV]. Intregul sir al rationamentului lui Hristos expus inaintea Fariseilor batjocoritori este prezentat mai clar in raportul dat de Matei, dupa cum urmeaza: 1) nevoia omeneasca este de mai mare importanta decat cerintele rituale sau traditiile omenesti (vezi Matei 12,3.4); 2) munca depusa in legatura cu serviciul la Templu este in conformitate cu cerintele zilei de Sabat (vezi v. 5); 3) Hristos este mai mare decat Templul (vezi v. 6) sau decat ziua de Sabat (vezi
v. 8).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–12 DA 262–271 3–5 3T 168
5 COL 125; MH 174; 6T 232
5–11 6T 234
6 8T 202
7 DA 269; MH 76
10 DA 270
12 DA 269; MH 77
14–22 DA 272–280
17 COL 58; FE 252; TM 230, 351; 2T 74; 3T 49; 4T 42; 5T 219
20 DA 277
27 1T 533; 2T 582; 4T 247
27, 28 DA 285, 288
28 GC 447