1:35 A doua zi dimineata, pe cand era inca intuneric de tot, Isus S-a sculat, a iesit, si S-a dus intr-un loc pustiu. Si Se ruga acolo.
A doua zi dimineata. [Intaia calatorie galileana, Marcu 1,35-39 = Matei 4,23-25 =Luca 24,42-
44. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 128; diagrama p. 231]. Gr. proi, ,,ziua devreme”.Termenul acesta era folosit de obicei cu referire la cea din urma straja a noptii, cam de la 3 la 6
a.m. (vezi Marcu 16,2.9; Ioan 20,1). Fiind pe la inceputul verii, soarele rasarea pe la ora 5 si primele luciri ale zorilor ar fi fost vizibile pe la 3,30, la latitudinea Capernaumului. Vezi p. 50.
Pe cand inca era intuneric. [,,Cu mult inainte de ziua” KJV; ,,Foarte de cu noapte” G. Gal.]. Textul grec arata ca era inca noapte adanca, care in cazul acesta ar fi in prima parte a strajii de dimineata. Isus trebuie sa fi dormit putin, deoarece era tarziu in noapte cand multimile de bolnavi adusi la usa casei lui Petru s-au imprastiat (vezi DA 259).
Intr-un loc pustiu. Isus a cautat sa fie singur undeva unde multimile de oameni nu L-ar fi gasit (cf. DA 363).
Se ruga. Vezi la cap. 3,13. Una din caracteristicile distinctive si semnificative ale lui Hristos era de a Se ruga, des si eficient. Adesea, in timpul vietii Lui pe pamant, Isus a atras atentia la faptul ca ,,Fiul nu poate sa faca nimic de la Sine” (Ioan 5,19; cf. v. 30). Lucrurile minunate pe care El le facea erau savarsite prin puterea Tatalui (vezi DA 143). Cuvintele pe care El le rostea Ii erau date de Tatal (Ioan 8,28). Inainte ca Isus sa vina pe acest pamant El cunostea fiecare amanunt al planului vietii Sale ,,dar pe cand a umblat printre oameni, El era calauzit, pas cu pas, de voia Tatalui” (DA 147; vezi la Luca 2,49). Planul pentru viata Sa Ii era desfasurat zi dupa zi (vezi DA 208).