6:9 Si Isus le-a zis: Va intreb: Este ingaduit in ziua Sabatului a face bine ori a face rau? A scapa o viata sau a o pierde?
Va intreb. [,,Va voi intreba”, KJV]. Potrivit cu relatarea evenimentului de catre Matei, se pare ca Fariseii deja pusesera intrebarea daca se cuvine sa se faca vindecare in zi de Sabat (vezi Matei 12,10).
Este ingaduit? [,,Este legal”, KJV]. Vezi la Marcu 2,24. Legile rabinice erau din nou aratate ca fiind in conflict cu nevoile oamenilor. Aceia care astazi pretind ca Isus nu a tinut seama de Legea lui Dumnezeu, cu alte cuvinte, ca prin invatatura si exemplu El S-a abatut de la cerintele poruncii a patra, isi unesc fortele cu carturarii si Fariseii si se impartasesc de spiritul lor. La sfarsitul vietii Sale pamantesti Isus afirma ca tinuse fiecare porunca a Tatalui Sau (vezi Ioan 15,10).
Bine, ori a face rau? Aici in sensul de a da ajutor sau a dauna. Potrivit cu relatarea lui Matei, carturarii pusesera mai inainte intrebarea lui Isus, daca era ingaduit [,,legal”] sa vindece in Sabat (Matei 12,10). Reglementarile rabinice faceau o stricta deosebire intre cazuri de boala cronica si cazuri care insemnau primejdie imediata de moarte. In mod specific, anumite boli erau numite ca fiind mai grave decat altele si acelora care sufereau de aceste boli li s-ar fi putut da ajutor potrivit cu nevoia lor. In Sabat nu se luau masuri pentru usurarea durerii care nu insemna o boala acuta sau de a ajuta pe aceia care sufereau timp indelungat, ca acela pe care Isus era pe punctul de a-l vindeca. Este probabil ca legea era interpretata mai mult sau mai putin literal si ca persoane care sufereau de multe alte boli erau de fapt ingrijite in Sabat. Pentru informatii in plus cu referire la ingrijirea bolnavilor in Sabat vezi Misna, Shabbath, 14,4; 22,6, ed. Socino a Talmudului, p. 539, 540, 747.
A scapa un suflet. [,,A salva viata”, KJV]. Potrivit cu o alta maxima, a refuza sa faci bine ar insemna sa faci un rau, a neglija sa te ingrijesti de viata ar insemna sa iei viata. Dar viata omului acestuia nu era in primejdie si actul vindecarii putea deci sa fie amanat pana dupa Sabat. Insa Isus a afirmat ca nu putea fi ceva rau a face bine in Sabat. Din punctul de vedere al lui Isus, a trece pe langa ocazia de a-i da ajutor unui suferind ar insemna a face rau. Carturarii si Fariseii se gandeau la marunta lor regula ca nu cumva sa fie calcata; Isus le indruma atentia la principiul fundamental implicat. A nu salva viata insemna a o lua; a nu face ceea ce ar fi promovat viata ar fi insemnat a o reduce (vezi Iacov 4,17). Aceasta era o extensie a principiului poruncii a sasea, asa cum era iluminata de Hristos in Predica de pe Munte (vezi la Matei 5,21-24) si porunca a sasea nu era nicidecum in conflict cu a patra. Sabatul, spunea Isus ,,a fost facut pentru om” (Marcu 2,27) si faptele de indurare si de necesitate era in acord cu tintele lui.
Carturarii si Fariseii aveau ucidere in inima lor. Acuzatia lor facea parte din complotul de a-I lua viata lui Isus (vezi la Luca 6,11; cf. Fapte 3,15) si Isus, cunoscandu-le ,,gandurile” stia ca ei unelteau sa-L nimiceasca (vezi Luca 6,8). Probabil ca Isus avea lucrul acesta in minte cand vorbea despre nimicirea vietii si cauta sa le indrepte atentia la faptul ca rautatea din inima lor ii facea adevarati calcatori ai Sabatului.
Matei adauga ilustratia plina de insemnatate prin care Hristos le atragea atentia la faptul ca ei ar fi facut pentru un animal necuvantator ceea ce nu erau dispusi sa faca pentru o fiinta omeneasca (vezi Matei 12,11.12). Unii din ei ar fi lasat un om sa sufere, dar ar fi salvat un animal de la suferinta – ca nu cumva sa rezulte o paguba financiara pentru stapan. Numai o falsa conceptie cu privire la Dumnezeu putea duce la o reglementare a Sabatului care acorda o mai mica valoare vietii omenesti decat vietii dobitoacelor necuvantatoare.