4:16 A venit in Nazaret, unde fusese crescut; si, dupa obiceiul Sau, in ziua Sabatului, a intrat in sinagoga. S-a sculat sa citeasca,
In Nazaret. [Prima respingere la Nazaret, Luca 4,16-30. Vezi harta p. 218; diagrama p. 229231. Vezi nota aditionala de la sfarsitul capitolului]. Aceasta a fost cea dintai vizita a lui Hristos la Nazaret de cand parasise atelierul de dulgherie din toamna anului 27 d.Hr. pentru a incepe lucrarea Lui publica (DA 236). Acum era probabil pe la sfarsitul primaverii anului 29 d.Hr. si aproape jumatate din lucrarea Lui publica era in trecut. Un an mai tarziu, probabil pe la inceputul primaverii anului 30 d.Hr., Isus a facut vizita Sa urmatoare si finala (DA 241) in cetatea aceasta. Cea dintai vizita este relatata numai in v. 16-30; pentru a doua, vezi la Marcu 6,1-6. Aici in Nazaret inca locuiau mama, fratii si surorile lui Isus (DA 236) si fara indoiala se gaseau printre inchinatorii de la sinagoga in acest Sabat anumit.
Unde fusese crescut. Vezi la Matei 2,23; Luca 2,51.52.
Obiceiul Sau. Literal, ,,potrivit cu ceea ce era obisnuit pentru El.” Hristos avea obiceiul de a participa la serviciile regulate de la sinagoga in ziua de Sabat. Adesea ca tanar El fusese chemat sa citeasca lectia din profeti chiar in sinagoga aceasta din Nazaret si, din intima cunoastere a Scripturilor, El scosese invataturi care miscau inima ascultatorilor (DA 74; cf. 70). Se pare ca Isus sa folosit adesea de ocazia acordata de adunarea oamenilor la sinagogile din Iudea si din Galilea, pentru a-i invata (vezi Matei 4,23; 12,9; 13,54; Marcu 1,21; 6,2; Ioan 18,20; etc.; vezi la Luca 4,15) la fel cum a facut Pavel mai tarziu in tarile straine (Fapte 13,14.15.42).
In ziua Sabatului. Simpla afirmatie a lui Luca ca Isus lua parte in mod obisnuit la serviciile de la sinagoga in ziua de Sabat, pe care EL in mod specific o identifica drept ziua a saptea a saptamanii (cap. 23,56 la 24,1), lamureste datoria crestinului care-L iubeste pe Invatatorul si vrea sa mearga pe urmele Lui (vezi Ioan 14,15; 1 Petru 2,21). Faptul ca Hristos, pe cand era aici pe pamant tinea personal aceeasi zi a saptamanii ca si iudeii, este, de asemenea, o dovada ca nu se pierduse calcularea timpului de la darea Legii pe Sinai sau de la creatiune. Hristos este ,,Domn si al Sabatului” (Marcu 2,28); adica, El l-a facut (Geneza 2,1-3; cf. Marcu 2,27) si il pretinde ca zi a Sa. Exemplul Lui in pazirea Sabatului este deci un model perfect pe care sa-L urmeze crestinul, atat in ce priveste timpul, cat si felul de pazire al lui. In plus, nu poate fi indoiala ca saptamana, asa cum o avem noi acum, a coborat in succesiune neintrerupta de la Hristos incoace si ca pazirea zilei a saptea a saptamanii astazi este pazirea Sabatului asa cum l-a pazit Hristos. De atunci pana acum au fost milioane de iudei imprastiati prin lumea civilizata si ar fi fost imposibil ca ei toti simultan sa faca identic aceeasi greseala in calcularea zilei a saptea a saptamanii.
Sinagoga. Pentru o descriere a vechii sinagogi si a serviciilor ei vezi p. 56-58. Pentru o descriere a ruinelor sinagogii din Capernaum vezi la Ioan 6,59. S-a sculat. Respectul pentru Cuvantul scris cerea ca cineva care il citea public sa ramana in picioare. Legea si Proorocii erau citite in felul acesta, dar nu Scrierile, care atunci nu se bucurau de
o situatie egala (vezi vol. I, p. 37; vol. V, p. 57.58).
Sa citeasca. Gr. anaginosko, un termen comun in NT pentru citirea publica a Scripturilor (vezi Fapte 13,27; 15,21; Coloseni 4,16; 1 Tesaloniceni 5,27), dar care, de asemenea, s-ar putea referi si la citirea particulara (vezi Matei 24,15; Luca 10,26; Fapte 8,28). Era de asteptat ca Isus urma sa fie solicitat sa citeasca Scripturile si sa tina o predica cand S-a inapoiat la Nazaret, o insarcinare pe care orice israelit calificat, chiar si cei minori, ar fi putut fi chemat sa o indeplineasca. El fusese adesea chemat sa faca lucrul acesta cand era copil (DA 74) si reputatia Lui ca predicator in Iudea (vezi Ioan 3,26; DA 181) facea acum pe concetatenii Sai sa fie nerabdatori sa auda ce avea El de spus. Cel care citea fragmentul din profeti era de asteptat sa tina predica.