24:32 Si au zis unul catre altul: Nu ne ardea inima in noi, cand ne vorbea pe drum, si ne deschidea Scripturile?
Nu ne ardea inima? O figura de vorbire (vezi la Psalmii 39,2; Ieremia 20,9). Forma intrebarii in textul grec cere un raspuns afirmativ (vezi la Luca 6,39). Iluminarea spirituala strabatea intunericul sufletelor lor in timp ce ei ascultau cu atentie rapita la desfasurarea Scripturilor de catre Isus. Acum isi dadeau seama ce se intamplase cu ei. Prezenta lui Isus iluminase propriul lor camin si adevarurile marete pe care El li le desfasurase imprastiasera umbrele indoielii si ale incertitudinii care cazusera peste mintea lor. Ei probabil se gandisera in ei insisi ca strainul acesta vorbise asa cum ar fi vorbit Isus, daca ar mai fi fost in viata si impreuna cu ei.
Experienta inimii acestor doi ucenici va fi experienta acelora care asculta cu atentie glasul cerului vorbind inimii lor prin Cuvantul sfant. Aceia care gasesc ca Scripturile VT sunt estompate si nedeslusite pentru gandirea lor neconcentrata, ar trebui sa vina cu umilinta la Isus si sa invete de la El (vezi la v. 14).
Cand ne vorbea. Probabil timp de aproape doua ore (vezi la v. 27).