2:47 Toti care-L auzeau, ramaneau uimiti de priceperea si raspunsurile Lui.
Uimiti. Acesti conducatori religiosi nu puteau sa-si explice faptul ca un copil care, dupa cate stiau ei, nu invatase in scolile rabinilor (vezi DA 80; vezi la Ioan 7,15) sa aiba profunda intelegere a profetiilor asa cum, evident, o avea Isus. Dumnezeu fusese invatatorul Lui, prin preceptele Mariei, prin studierea personala de catre Isus a sulurilor, profetilor si acum prin directa imprimare a adevarului asupra inimii Sale cand medita in curtile Templului (vezi DA 70,78). In contrast, invatatura rabinilor tindea sa intunece mai degraba decat sa clarifice adevarul – sa incurajeze ignoranta si nu sa dea cunostinte (vezi DA 69).
Priceperea. Adica, a Scripturilor, mai ales a profetiilor care atrageau atentia la venirea lui Mesia, misiunea lui Israel fata de natiuni si statornicirea imparatiei mesianice. Intelegerea din partea Lui a Cuvantului lui Dumnezeu nu era intunecata de explicatiile sinuoase si ratacitoare care alcatuiau depozitul rabinilor si batranilor. Isus cunostea de aproape nu numai litera, dar si spiritul Scripturilor. El nu tinea seama de interpretarile rabinice. Nici un fel de erori nu-I intunecau gandirea.
Raspunsurile Lui. Acesti venerabili invatatori Il asaltau pe Isus cu intrebari intr-un efort de a sonda adancimea intelegerii din partea Lui a Scripturilor si erau intrigati de raspunsurile lui logice si clare, care erau toate bazate pe Scripturi. Daca un tinerel ,,neinvatat” Isus poseda o intelegere atat de profunda a Legii si a profetilor, se gandeau invatatorii lui Israel, ce ar fi devenit El daca ar fost deplin instruit de ei? Ca un maestru, dandu-si seama de posibilitatile latente intr-o voce necultivata, dar natural frumoasa, fara indoiala ca ei vedeau in Isus cel mai mare invatator pe care-l cunoscuse vreodata Israel.