2:25 Si iata ca in Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viata sfanta, si era cu frica lui Dumnezeu. El astepta mangaierea lui Israel, si Duhul Sfant era peste el.
Simeon. O traditie care identifica pe acest sfant batran cu Rabi Simeon, fiu al lui Hilel si tata al lui Gamaliel, este neintemeiata. Rabi Simeon a devenit presedinte al Sinedriului in anul 13 d.Hr., la 17 sau 18 ani dupa nasterea lui Isus. Dar Simeon din Luca 2 era evident ca ajunsese la batranete
(v. 26.29), asa cum se deduce din faptul ca i se daduse asigurarea ca urma sa traiasca sa-L vada pe Mesia.
Fara prihana si cu frica de Dumnezeu. [,,Drept si evlavios”, KJV]. Simeon era ,,evlavios” sau pios cu inima cu privire la datoriile lui fata de Dumnezeu si ,,drept” in purtarea lui fata de semenii sai (vezi la Mica 6,8; Matei 22,36-40).
Astepta. Simeon pare ca facea parte din grupa umililor si evlaviosilor cercetatori ai Scripturilor, ca Zaharia si Elisabeta (cap. 1,6. 67), Iosif (Matei 1,19), Maria (Luca 1,28), pastorii (DA 47), Ana (Luca 2,37), magii (Matei 2,11; DA 59), Iosif din Arimatea (Marcu 15,43) si cativa altii (Luca 2,38). Acestor credinciosi care asteptau pe Mesia cerul le-a facut cunoscuta aratarea lui Mesia (cf. Evrei 9,28). Este privilegiul nostru astazi sa asteptam ,,fericita noastra nadejde si aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu si Mantuitor Isus Hristos” (Tit 2,13).
Mangaierea lui Israel. Expresia aceasta facea parte dintr-o formula de rugaciune iudaica comuna: ,,Fie sa vad mangaierea lui Israel”, insemnand: ,,Fie sa vad pe Mesia”. Expresia ,,mangaierea lui Israel” reflecta diferite profetii mesianice care vorbesc despre ,,mangaierea” nadejdii mesianice (vezi Isaia 12,1; 40,1; 49,13; 51,3; 61,2; 66,13; etc.).