Printable ModeLuca, 19
|
19:1 Isus a intrat in Ierihon, si trecea prin cetate. A intrat in Ierihon si trecea prin cetate. [Zacheu, Luca 19,1-10. Vezi harta p. 223; diagrama p. 231.] Pentru timpul, imprejurarile si fundalul acestui incident vezi la Marcu 10,46. Era probabil saptamana dinaintea Pastelui anului 31 d.Hr. si Isus era in drumul Sau spre Ierusalim. 19:2 Si un om bogat, numit Zacheu, mai marele vamesilor, Un om bogat. [,,El era bogat”, KJV]. Cu puterea Romei inapoia lor, strangatorii de biruri adunau de la oameni in general mai mult decat cerea legea (vezi p. 66; vezi la cap. 3,12). Zacheu. Gr. Zakchaios, de la ebraicul Zakkai, insemnand ,,curat”. O persoana purtand numele Zakkai este pomenit in VT (vezi Ezra 2,9; Neemia 7,14). Nu exista nici un motiv pentru a considera istorisirea cu Zacheu o alta versiune a istorisirii chemarii lui Matei, asa cum fac unii traducatori moderni, mai ales ca Luca relateaza si intamplarea din urma (vezi cap. 5,27-32). Zacheu era evident un iudeu (vezi cap. 19,9), de aceea martorii oculari au protestat fata de intovarasirea lui Isus cu el pentru faptul ca el era ,,pacatos”, nu pentru ca era dintre Neamuri (vezi la v. 7). Vezi la Marcu 2,14.15. Mai marele vamesilor. Gr. architelones, un cuvant compus insemnand ,,strangatorul principal de biruri”. Comparati archiereus, ,,marele preot” (vezi Marcu 2,26). Astazi am putea vorbi de Zacheu ca fiind imputernicit cu strangerea birurilor sau colector de venituri. Evident, el era un slujbas de vama bogat, avand sarcina colectarilor la importanta cetate de frontiera Ierihon, care era poarta de intrare a intregului trafic care trecea raul Iordan de la rasarit. Vadul aflat la 5 mile la est de Ierihon se spune ca ar fi fost unul din cele trei puncte principale dintre Lacul Galileii si Marea Moarta unde raul putea sa fie trecut chiar si primavara. Evanghelistul Luca pomeneste adesea pe strangatorii de biruri (vezi cap. 3,12; 5,27; 7,29; 15,1; 18,10) si in fiecare caz el vorbeste de acesti proscrisi sociali intr-un mod favorabil, in armonie cu obisnuita lui accentuare a lui Isus ca prieten al saracilor, al celor apasasi si al proscrisilor societatii. 19:3 cauta sa vada care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, caci era mic de statura. Cauta sa vada care este Isus. [,,Cauta sa vada pe Isus”, KJV]. Poate ca el avusese de un timp dorinta de a gasi o ocazie sa-L vada. Lucrarile timpurii ale lui Ioan Botezatorul se desfasurasera la Betabara (Betania), cam la 5 mile direct la rasarit de Ierihon pe malul rasaritean al Iordanului (vezi Matei 3,2; Ioan 1,28) si Zacheu se alaturase multimilor care se duceau sa-l asculte cum predica (DA 553). Se poate imagina ca el ar fi fost printre strangatorii de biruri care il intrebasera pe Ioan: ,,Invatatorule, noi ce sa facem?” (vezi Luca 3,12). Zacheu fusese impresionat de solia lui Ioan si, desi nu a fost cu adevarat convertit la data acea, cuvintele lui Ioan au inceput sa lucreze ca un aluat in inima lui (DA 553). Inainte de data aceasta Zacheu auzise de Isus si incepuse lucrarea de marturisire si restituire (DA 553, 555). Cu foame a inimii incepuse sa doreasca un prilej ca sa-L vada pe Isus si sa invete de la EL calea unei vieti mai bune. In oarecare masura el pusese deja la lucru principiile Evangheliei in viata sa, lucrand in armonie cu principiile aflate in Levitic 25,17.35-37 (vezi la Luca 19,8). Comparati experienta lui Matei (vezi la Marcu 2,13.14). Care este. Adica, Zacheu dorea sa vada care era Isus, sa-L distinga din multimea care se ingramadea in jurul lui pe ulita. Din pricina norodului. [,,Din pricina inghesuielii”, KJV]. Ulitele stramte ale cetatilor din vechime, adesea nu mai late de la un zid la altul asa incat mainile intinse ale unui om le putea atinge, faceau si mai grea problema lui Zacheu. 19:4 A alergat inainte, si s-a suit intr-un dud ca sa-L vada; pentru ca pe drumul acela avea sa treaca. A alergat inainte. Zacheu a auzit vestea sosirii lui Isus cand Domnul a intrat in Ierihon (vezi DA 553). Fara indoiala datorita multimii de oameni care trecea prin cetate in drum spre Pasti, strangatorul de taxe (vezi la v. 2) era ocupat mai mult ca de obicei. Dar el a parasit totul pentru ca sa poata avea prilejul sa-L vada pe Isus. S-a suit. O purtare cam lipsita de demnitate pentru un domn bine imbracat ca Zacheu. El era dispus mai degrabasa fie considerat un om ciudat decat sa piarda ocazia unei priviri fugitive a Omului pe care atat de mult dorise sa-L vada. Se pare ca pomul in care s-a suit Zacheu era la marginea de apus a cetatii (vezi la Marcu 10,46) si nu pe una din ulitele inguste ale cetatii (vezi la Luca 19,3). Dud. [,,Sicomor”, KJV]. Gr. sukomorea, smochinul sicomor, numit si dudul alb sau dudul smochin. Numele sukomorea, se crede ca deriva de la sukon, ,,smochina”, morea, ,,dud”, datorita faptului ca frunzele lui seamana cu acelea ale dudului si fructul lui cu acela al smochinului. El are ramuri joase intinse si este un pom bun pentru umbra. Pomi de acestia s-ar fi putu rareori gasi pe ulitele inguste ale cetatilor din vechime, dar se gaseau adesea pe drumurile de dincolo de portile cetatii (vezi la Marcu 10,46). Vezi la Amos 7,14; Luca 17,6. 19:5 Isus, cand a ajuns la locul acela, Si-a ridicat ochii in sus, si i-a zis: Zachee, da-te jos degraba, caci astazi trebuie sa raman in casa ta. Si l-a vazut. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 146) omiterea acestor cuvinte. Sa raman in casa ta. Aceasta s-ar fi putut referi fie la o odihna mai indelungata in timpul zilei, fie la ramanerea peste noapte. Aceasta este unica ocazie relatata in care Isus S-a invitat pe Sine in casa cuiva. Un om cu pozitia lui Zacheu ar fi avut cu siguranta ample posibilitati pentru a primi oaspeti si Isus stia ca lui Zacheu nu-i va fi greu chiar daca oaspetii ar fi neasteptati. Nu ni se spune cum L-a recunoscut Isus pe Zacheu, asa ca sa poata sa-l cheme pe nume. De fapt, este posibil ca cineva din martorii de fata sa-I fi spus, dar este mult mai probabil ca aceasta este o ocazie de cunoastere supranaturala asemanatoare cu aceea ilustrata in Ioan 1,47. Isus stia ca va fi mai mult decat binevenit. Zacheu dorise mult sa aiba un prilej de a-L ,,vedea pe Isus” (Luca 19,3), si el trebuie sa se fi simtit foarte onorat si sa-i fi facut foarte mare placere sa Il gazduiasca pe acest mare Invatator in casa sa. Isus cunostea toate acestea si a mers in casa strangatorului de biruri cu scopul anumit de a-l invata calea Imparatiei (DA 556). 19:6 Zacheu s-a dat jos in graba, si L-a primit cu bucurie. Cu bucurie. Literal, ,,bucurandu-se”, de la grecescul chairo (vezi la cap. 1,28). 19:7 Cand au vazut lucrul acesta, toti carteau si ziceau: A intrat sa gazduiasca la un om pacatos! Carteau. Gr. diagogguzzo, o forma emfatica a lui gogguzo, tradus si el ,,carteau” (vezi la Matei 20,11; Luca 5,30). Erau fara indoiala in multime multi cetateni din Ierihon care faptic fusesera jefuiti de Zacheu sau de agentii lui si in consecinta il considerau un hot. 19:8 Dar Zacheu a stat inaintea Domnului, si I-a zis: Iata, Doamne, jumatate din avutia mea o dau saracilor; si, daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii dau inapoi impatrit. A stat. Se pare ca Zacheu umbla impreuna cu Domnul Isus, dar auzind protestele furioase ale multimii (v. 7) s-a intors pentru a intampina pe acuzatorii sai si s-a adresat lui Isus. Jumatate din avutia mea. Dispozitia de a se lipsi de averea pe care o adunase pe nedrept era una din cele mai bune dovezi cu putinta pe care le-ar fi putut da cu privire la convertirea sa. ,,Nici o pocainta nu este adevarata daca nu lucreaza reforma” (DA 555). Comparati lucrarea voioasa, de buna voie a lui Zacheu, cu refuzul tanarului fruntas bogat de a se desparti de averea sa chiar si cand a fost invitat sa faca asa (vezi la Matei 19,21.22). Experienta lui Zacheu era dovada ca un bogat ar putea sa intre in Imparatia cerului (vezi la Matei 19,23-26). Saracilor. La iudei ingrijirea de saraci era considerata un act de evlavie si de religie aplicata. Dumnezeu daduse instructiuni specifice cu privire la ingrijirea lor (vezi Levitic 19,10.15; 25,35-43; Estera 9,22; Romani 15,26; vezi la Matei 5,3). Daca am napastuit pe cineva. [,,Prin acuzatie mincinoasa”, KJV]. Zacheu incepuse deja sa faca restituiri din castigurile lui luate pe nedrept (vezi la v. 3). Acum era pe punctul de a face o incercare deplina si sistematica sa redea tot ce castigase pe nedrept. Aceasta era mai mult decat ceea ce cei mai aprigi invinuitori ai lui din gloata, preotii, carturarii si Fariseii, ar fi putut spune despre purtarea lor. Traficul de la Templu le oferea un prilej nelimitat de a-i insela pe toti aceia care veneau la inchinare (vezi la Matei 21,12). Dau inapoi impatrit. Acolo unde restituirea era voluntara, legea lui Moise cerea doar o adaugare la datorie a unei cincimi din suma luata (vezi Levitic 6,5; Numeri 5,7). O inapoiere impatrita era una din penalitatile extreme pentru jaf intentionat urmat de pierderea bunurilor (vezi Exod 22,1; vezi la 2 Samuel 12,6). De obicei, suma data inapoi era dublul celei luate, daca proprietatea originara sau suma de bani era si ea recuperata (Exod 22,7). Suma pe care o fagaduia Zacheu sa o dea inapoi era dovada cea mai buna ca el incercase o schimbare a inimii. 19:9 Isus i-a zis: Astazi a intrat mantuirea in casa aceasta, caci si el este fiul lui Avraam. Astazi. Probabil rostita cu referire la hotararea reflectata de marturisirea si fagaduinta lui Zacheu (v. 8), avand in vedre transformarea care avusese loc in viata lui. Casa aceasta. Membrii casei lui Zacheu aveau folos de pe urma hotararii pe care el o luase. Si el. Vezi cap. 13,16. Societatea iudaica il taiase pe Zacheu din cartea responsabilitatii. Ea il infierase ca ,,pacatos” (vezi cap. 19,7) si deci ineligibil pentru rasplatirile pe care iudeii considerau ca le vin in mod automat tuturor descendentilor literali ai parintelui Avraam. Intr-un limbaj pe care toti il puteau intelege, Isus il citeste acum in cartea favoarei divine. Pentru conceptia iudaica a importantei si valorii descendentei literale din Avraam vezi la Matei 3,9; Ioan 8,39. 19:10 Pentru ca Fiul omului a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut. Fiul Omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10. Sa caute si sa mantuiasca. Vezi la Matei 1,21; 10,6; Luca 15,6.9.20. Ce era pierdut. Vezi la Matei 1,21. Cineva ar fi putut sa astepte aici expresia ,,cei care erau pierduti” insemnand toti pacatosii. Dar Isus a venit sa recupereze nu numai pe un om, dar si tot ce se pierduse prin pacatul omului. Lumea insasi va fi adusa din nou la frumusetea edenica locuita de un neam de oameni fara pacat si tot ,,ce era pierdut” va fi restatornicit ,,la vremile asezarii din nou a tuturor lucrurilor” (Fapte 3,21). 19:11 Pe cand ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pilda, pentru ca era aproape de Ierusalim, si ei credeau ca Imparatia lui Dumnezeu are sa se arate indata. Pe cand ascultau ei. [Omul de neam mare si cei zece poli, Luca 19,11-28. Cf. la Matei 25,14-30; despre parabole vezi p. 203–207]. Cuvintele acestea leaga strans parabola polilor cu ceea ce a spus Isus in casa lui Zacheu (vezi v. 9.10). Aceasta a fost data probabil in casa sau in apropierea casei lui Zacheu in Ierihon sau poate putin mai tarziu la o oprire pentru odihna pe drumul de la Ierihon la Betania, la o distanta de vreo 15 mile. Acum era probabil saptamana dinaintea Pastelui anului 31 d.Hr. Pentru fundalul, imprejurarile si evenimentele care au precedat imediat darea acestei parabole vezi la Matei 20,17. A mai spus. [,,A adaugat si a spus”, KJV]. Aceasta reflecta un idiom tipic ebraic folosit in alta parte in NT, un idiom vazut cel mai bine in greaca ebraistica originara sau in ebraica insasi (Luca 20,11.12; Fapte 12,3; etc. ; vezi si Geneza 4,2; 8,12; 25,1; Iov 29,1). Aproape de Ierusalim. In ciuda a tot ceea ce le spusese Isus cu privire la suirea Sa la Ierusalim pentru a muri (vezi la Matei 16,21; 20,17-19; Marcu 9,31; Luca 18,31), ucenicii inca mai credeau din inima ca El urma sa fie aclamat ca imparat al lui Israel si ca va accepta tronul lui David. Nadejdea aceasta falsa ii manase la dese certuri intre ei cu privire la cine va fi cel dintai in imparatie (vezi la Marcu 9,33-40; Matei 20,20). Cu un an mai inainte se facuse o incercare populara in Galilea sa-L incoroneze pe Isus ca imparat (vezi la Matei 14,22; Marcu 6,42; Ioan 6,15; DA 337, 378). Sentimentul popular favoriza tot mai mult o astfel de procedare si ucenicii incurajau acum fara indoiala propunerea, asa cum facusera si cu ocazia mai timpurie. Temeiul acestei conceptii gresite in ce priveste obiectivele lui Hristos era falsa nadejde mesianica imprastiata de catre rabini care, care la randul ei, era intemeiata pe o falsa interpretare a profetiilor mesianice din VT (vol. IV, p. 2634; vezi la Luca 4,19; cf. Romani 11,25; 2 Corinteni 3,14-16). Ei credeau. [,,Pentru ca ei credeau”, KJV]. Falsa conceptie cu privire la imparatia mesianica pastrata cu mare grija si de ucenicii lui Isus ca si concetatenii lor in general, a oferit ocazia pentru nararea acestei parabole. Ucenicii asteptau cu incredere ca imparatia va fi asezata in timpul Pastelui care venea. Pastele comemora eliberarea lui Israel din Egipt si mai mult decat oricare alta sarbatoare nationala, marca nasterea natiunii ebraice. Imparatia lui Dumnezeu. Pentru adevarata natura a imparatiei lui Hristos vezi la Matei 3,2.3; 4,17; 5,2; pentru conceptia falsa cu privire la ea, vezi la Luca 4,19. Fiecare din parabolele lui Hristos a fost spusa pentru a ilustra un adevar aparte legat de imparatia Sa, cel mai adesea cu privire la imparatia harului divin in inima oamenilor dar si, ca aici, cu privire la statornicirea imparatiei slavei. Are sa se arate indata. Fiecare pas in directia Ierusalimului sporise tulburarea ucenicilor. Ei erau acum la nu mai mult de 17 mile departare de el. Probabil se considerau in marsul triumfal spre Ierusalim pentru a lua in stapanire imparatia si a-L aseza pe Invatatorul lor pe tronul lui Israel. Diferite observatii pe care Isus le facuse de curand ei le-au interpretat ca fiind dovezi concludente ca lucrurile urmau sa fie asa (vezi la cap. 18,31). 19:12 Deci a zis: Un om de neam mare s-a dus intr-o tara departata, ca sa-si ia o imparatie, si apoi sa se intoarca. Un om de neam mare. Evident, Isus Se reprezinta aici pe Sine. Este o asemanare izbitoare intre parabola aceasta, cunoscuta de obicei ca parabola polilor si aceea a talantilor relatata in Matei 25,14-30. Mai sunt si deosebiri de asemenea izbitoare. Unii au propus ca acestea sunt doua relatari diferite ale aceleasi istorisiri originare, dar deosebirile parabolelor insele si imprejurarile in care ele au fost date fac concluzia aceasta imposibila pentru cineva care crede in inspiratia scriitorilor Bibliei (vezi al Matei 25,14). Pentru asemanarile dintre cele doua parabole vezi comentariul la parabola cu talantii (Matei 25,14-30). Comentariul de aici din Luca se ocupa, in cea mai mare parte, cu aspecte ale parabolei polilor care se deosebesc de acelea din parabola talantilor. S-a dus intr-o tara indepartata. Poate ca Isus Si-a intemeiat parabola pe unul sau mai multe incidente istorice pe care ascultatorii Sai le cunosteau foarte bine (vezi la cap. 15,4). Cel dintai incident sugerat ca o posibilitate este o calatorie facut de Irod cel Mare la Roma in anul 40 i.Hr. pentru a se opune pretentiilor lui Antigon si ca sa obtina ca el sa fie numit imparat al Iudeii. Senatul roman a respins pretentiile lui Antigon si l-a confirmat pe Irod ca imparat (Iosif Antichitati, xiv, 14,1-5 [370-389]; Razboi 1.14. 2-4 [279 -285]). Dar o paralela mai apropiata cu parabola se afla in al doilea incident sugerat adesea ca o baza istorica pentru parabola. Aceasta este o calatorie la Roma facuta de Arhelau, fiul lui Irod cel Mare, care s-a dus sa-si asigure confirmarea mostenirii facuta lui de tatal sau in regatul Iudeii. Dreptul la titlul regal i-a fost tagaduit de Cezar August (Iosif Antichitati, xvii.8.1; 9.3; 11, 4; Razboi, ii, 1.1 [1-3]; 6, 1-3 [80-97]. Si sa se intoarca. Vezi la Matei 20,14. 19:13 A chemat zece din robii sai, le-a dat zece poli, si le-a zis: Puneti-i in negot pana ma voi intoarce. Zece din robii sai. [,,Cei zece servi ai sai”, KJV]. Sau, ,,zece servi ai sai”. ,,Servii” de aici reprezinta pe ucenici si pe toti crestinii, carora Hristos le-a incredintat interesele Sale de aici de pe pamant in cursul lipsei Sale, fiind intr-o ,,tara departata”(vezi la Matei 16,19). Nu exista nici o semnificatie deosebita in numarul ,,zece” pe care Isus l-a folosit in mod obisnuit ca un numar rotund (vezi la Luca 15,8). Poli. [,,Lire”, KJV; ,,Talanti”, G. Gal.]. Gr. mnai, un cuvant derivat de la ebr. maneh, ,,mina” (vezi vol. I, p. 163, 167). Pe vremea lui Hristos mna sau ,,lira” valora 10,37 dolari (vezi p. 49). Era a 1/60 parte dintr-un talant de argint si valora 100 de drahme (vezi la cap. 15,8). Valoarea de cumparare a acelei cantitati de argint ar fi, natural, mult mai mare decat astazi, pentru ca un pol era echivalentul salariului a 100 de zile (vezi la Matei 20,2). Fiecare serv a primit un ,,pol”. Comparati talantii din parabola cu talantii (vezi la Matei 25,15). Puneti-i in negot pana ma voi intoarce. [,,Ocupati-va cu ei pana vin”, KJV; ,,Negustoriti cu ei pana voi veni”, G. Gal.]. Cuvantul ,,ocupati” inseamna aici a face negot (vezi Luca 19,15; cf. Ezechiel 27,9.16.19.21.22). Suma de 10,37 dolari pare foarte mica pentru ca un ,,om de neam mare” sa o atribuie unuia din ,,servii” sai drept capital. Chiar si ,,stapanul” se refera la ea, la revenirea lui, ca fiind ,,foarte putin” (Luca 19,17). Totusi, acesta era un mijloc de a pune la proba capacitatea fiecarui serv, cu scopul de a-i atribui raspunderi mai mari mai tarziu. Cuvintele ,,pana ma voi intoarce” arata ca omul de neam mare anticipa ca va fi plecat pentru o perioada de timp nedefinita. Prin cuvintele acestea Isus lasa sa se inteleaga ca si El va fi plecat pentru o perioada considerabila de timp. 19:14 Dar cetatenii lui il urau; si au trimis dupa el o solie sa-i spuna: Nu vrem ca omul acesta sa imparateasca peste noi. Cetatenii lui il urau. In aplicarea parabolei la Imparatia cerului (v. 11), omul de neam mare reprezinta pe Isus si ,,cetatenii” ii reprezinta pe iudei. Ura iudeilor fata de Isus era cu totul fara cauza (vezi la Psalmii 69,4; Ioan 1,11). Cu privire la motivele urii lor vezi la Ioan 6,60.61.66. Nu vrem. Iudeii nu doreau sa Il accepte pe Hristos ca imparat al lor. Cand au declarat inaintea lui Pilat: ,,N-avem imparat decat pe Cezarul” (Ioan 19,15), lepadarea din partea lor a lui Hristos era deplina. 19:15 Cand s-a intors inapoi, dupa ce isi luase imparatia, a spus sa cheme pe robii aceia, carora le daduse banii, ca sa vada cat castigase fiecare cu ei din negot. Cand s-a intors inapoi. Parabola cu talantii reda experienta slujitorilor in timpul absentei stapanului lor (Matei 25,16-18) si, de asemenea, mentioneaza ca inapoierea stapanului a avut loc ,,dupa multa vreme” (v. 19). A spus sa cheme pe robii aceia. Matei adauga ca scopul stapanului cand i-a chemat a fost ca sa cerceteze socotelile. Omul de neam mare dorea sa stie cum se dovedisera servii ca administratori ai proprietatii sale si planuia sa le atribuie raspunderi ca slujbasi in imparatia sa, fiecaruia dupa destoinicia de care daduse dovada. 19:16 Cel dintai a venit, si i-a zis: Doamne, polul tau a mai adus zece poli. Cel dintai. Comparati Matei 25,20. Aici sunt relatate numai experientele a trei din acesti zece slujitori, ca exemple de diferite grade de succes. Cel dintai a avut mult de raportat, al doilea a avut ceva de raportat, iar al treilea n-a avut nimic de raportat. In parabola talantilor n-au fost la inceput decat trei slujbasi si toti trei au fost chemati. Polul tau. Fiecare din servitori recunoaste ca ,,polul” incredintat lui este mai departe proprietatea stapanului sau. A mai adus zece poli. [,,A mai castigat zece lire”, KJV]. Literal, ,,am lucrat in adaugire zece poli”, sau ,,au mai castigat in plus zece poli”. Castigul a fost de 1000 la suta la capitalul investit. Capitalul fiind cam 10,37 dolari (vezi la v. 13), profitul s-a ridicat la aproape 103,70 dolari. Cel dintai slujitor avea 11 poli sau cam 114,07 dolari, care era echivalent cam cu salariul a 1100 zile (vezi la v. 13). Cel dintai serv daduse dovada de o neobisnuita iscusinta in intreprinderi comerciale si aceasta dadea dovada de devotarea lui fata de stapanul sau si de sarguinta in lucrarile sale. 19:17 El i-a zis: Bine, rob bun; fiindca ai fost credincios in putine lucruri, primeste carmuirea a zece cetati. Rob bun. Servul din parabola cu talantii este numit si ,,credincios” si bun (vezi Matei 25,21). Probabil nu este intentionata nici o deosebire, deoarece ,,stapanul” cauta de indata sa laude pe cel dintai servitor pentru faptul ca fusese credincios ,,in foarte putin”. Pentru comentariu vezi la Matei 25,21. Carmuirea a zece cetati. [,,Stapanirea peste zece cetati”, KJV]. Destoinicia administrativa a celui dintai serv demonstrase ca se putea avea incredere in el sa i se poata incredinta treburile unei mici provincii din imparatia stapanului sau. El nu a fost dat la o parte din lucrare sau pensionat si nici nu i s-a dat vreo rasplatire materiala. Ci, rasplatirea lui a constat din raspunderi mai mari si din promovarea la o pozitie mai inalta si fara indoiala la un rang superior. El izbutise in chip eminent la examen (vezi la Luca 19,13; vezi si la Matei 25,21). 19:18 A venit al doilea, si i-a zis: Doamne, polul tau a mai adus cinci poli. Cinci poli. Sau un profit de 500 la suta (vezi la v. 17). Al doilea serv avea acum cu totul sase ,,poli” sau cam 62,22 dolari. 19:19 El i-a zis si lui: Primeste si tu carmuirea a cinci cetati. Cinci cetati. Promovarea lui era proportionala cu capacitatea de care daduse dovada (vezi la v. 17). 19:20 A venit un altul, si i-a zis: Doamne, iata-ti polul, pe care l-am pastrat invelit intr-un stergar; A venit un altul. Adica, altul din cei zece (Luca 19,13; cf. Matei 25,24). Iata-ti polul. In parabola talantilor servul al treilea a zis: ,,Iata-ti ce este al tau” (vezi la Matei 25,25). L-am pastrat invelit. El se ingrijise bine de polul incredintat lui; nici nu-l pierduse nici nu-l irosise. Stergar. Gr. soudarion, de la latinescul sudarium, de la radacina sudor, ,,sudoare”. ,,Stergarul” era o carpa de sters sudoare sau batista de vreun fel oarecare folosita ca parte in garderoba personala. In papirusuri se face mentiune de soudarion ca parte din zestrea unei mirese. 19:21 caci m-am temut de tine, fiindca esti un om aspru; iei ce n-ai pus, si seceri ce n-ai semanat. M-am temut de tine. Cauza fundamentala a temerii acestui serv era insasi propria lui atitudine gresita fata de stapanul sau, care pe cat se pare astepta ca fiecare sa faca tot ce putea mai bine si nici un pic mai putin. Se vede ca servul era lenes. Punerea la incercare la care il pusese ,,omul de neam mare” era de asa fel ca daca prilejul ar fi fost folosit l-ar fi facut sa biruiasca aceste trasaturi. Aspru. Gr. austeros, literal ,,aspru” la gust”, deci ,,aspru”, ,,sever” sau ,,dur”. Cum ar fi putut lenevia acestui serv sa atraga altceva decat o astfel de reactie de la stapan? Ce n-a pus. Servul zice de fapt: ,,In orice caz ai fi luat tot ce as fi castigat si n-as fi avut nici o rasplatire pentru stradaniile mele. Asa ca la ce foloseste sa-mi bat capul? ,,Rasplatirile date celui dintai si celui de al doilea serv erau o dovada ca greseala era de partea celui de al treilea serv si nu de parte stapanului sau (vezi la Matei 25,24). 19:22 Stapanul i-a zis: Rob rau; te voi judeca dupa cuvintele tale. Stiai ca sunt un om aspru, care iau ce n-am pus si secer ce n-am semanat; Dupa cuvintele tale. [,,Dupa gura ta”, KJV; ,,Din cuvintele tale”, G. Gal.]. Nu era nevoie de o cercetare in plus a faptelor. Al treilea serv se dovedise cu totul nevrednic de incredere. Aceia care arunca mereu asupra altora vina lipsei lor de succes anunta prin aceasta lamurit propriile lor defecte de caracter. Ei arata lamurit ca nu li se pot incredinta raspunderi mai mari de nici un fel. Judeca. Sau, ,,osandi” (vezi la Matei 7,1) Rob rau. [,,Sluga nelegiuita”, KJV; ,,Sluga vicleana”, G. Gal.]. El abuzase de increderea stapanului sau si neglijase ocazia care ii fusese pusa la indemana pentru a izbandi. Aceia care nu fac nimic cu talantii incredintati lor sunt, inaintea cerului, ,,rai” [,,nelegiuiti”] si vor culege cu siguranta rasplata celor nelegiuiti. In parabola cu talantii al treilea serv este mustrat pentru ca era ,,lenes” ca si nelegiuit [,,rau”] (vezi la Matei 25,26). Stiai. Restul versetului ar putea sa fie considerat ca interogativ: ,,Stiai?” Neizbanda acestui serv nu se datora nestiintei, ci leneviei. El stia mai bine. El stia ca stapanul sau va cere o socoteala stricta de felul cum afost folosit prilejul dat lui si daca stia, de ce n-a facut nimic pentru aceasta_ Statea in puterea lui sa faca. In aceasta sta vina lui. 19:23 atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la intoarcerea mea, sa-i fi luat inapoi cu dobanda? Atunci de ce? Intrucat stia la ce are sa se astepte al intoarcerea stapanului sau, cel putin ar fi trebuit sa lase banii sa lucreze ei insisi. De ce a acceptat banii de prima data daca nu avea de gand sa faca ceva cu ei? Ei ar fi putut sa fie dati unui alt serv care ar fi facut ceva de valoare cu ei. Zarafi. [,,Banca”, KJV]. Gr. trapeza, ,,masa”; aici referindu-se la masa schimbatorilor de bani, deci ,,banca” (vezi Matei 21,12; Marcu 11,15; Ioan 2,15). Cuvantul nostru ,,banca” are origine asemanatoare, fiind derivat de la italianul banca, insemnand ,,banca”, ,,masa” sau ,,tejghea”. Ar fi fost nevoie de un efort mic din partea servului spre a duce banii la unul din cetate care dadeau bani cu imprumut. Deci, purtarea lui nu numai ca l-a dovedit ca este neintelept si lenes; ea parea sa arate ca el planuise in chip deliberat sa lipseasca pe stapanul sau de profitul indreptatit (vezi la Matei 25,27). Dobanda. Aici nu este intentionat intelesul de dobanda exorbitanta. Pentru invataturile Bibliei cu privire la luarea de camata la banii imprumutati, vezi la Exod 22,25. 19:24 Apoi a zis celor ce erau de fata: Luati-i polul, si dati-l celui ce are zece poli. Celor ce erau de fata. Probabil unul din insotitorii omului de neam mare, altii decat servitorii. A ,,sta” langa, sau inaintea unui superior insemna a fi in slujba lui (vezi 1 Regi 10,8; vezi la Daniel 1,19). Luati-i. Se pare ca nu s-a aplicat nici o pedeapsa in afara de pedeapsa negativa de a i se cere sa inapoieze capitalul nefolosit incredintat lui (vezi la v. 26). Dati-i celui. Polul nefolosit a fost dat celui dintai servitor, nu atat de mult ca o rasplata cat pentru ca daduse dovada ca el va face mai mult cu el decat altii. Era doar o buna afacere din partea omului de neam mare sa-si puna banii si treburile in mainile celor care au folosit cel mai bine prilejurile astfel acordate lor. Cel dintai slujitor avea acum cu totul 12 poli sau cam 124,44 dolari. Aceasta era de doua ori cat avea acum al doilea slujitor. Se pare ca imparatul n-a cerut nici inapoierea capitalului, nici a dobanzii, ci le-a lasat in mainile acestor oameni pentru a continua sa lucreze cu ele (cf. Matei 25,28). 19:25 Doamne, i-au zis ei, el are zece poli. I-au zis ei. Nu este cu totul clar daca ,,ei” sunt insotitorii omului de neam mare (vezi la v. 24) care protestau fata de el sau cei care ascultau naratiunea paralela, care protestau fata de Isus Insusi. In cazul din urma acest intreg verset (v. 25) ar fi de natura unei paranteze. 19:26 Iar el le-a zis: Va spun ca celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua chiar si ce are. Celui ce are. [,,Oricui”, KJV]. Pentru comentariul la principiul enuntat aici in forma unui paradox vezi la Matei 13,12; 25,27. Aceasta este explicatia omului de neam mare pentru darea ,,polului” nefolosit omului care avea mai mult decat oricare din semenii sai slujitori. Se va lua. Aici sluga lenesa este lipsita doar de capitalul care-i fusese incredintat. Corespunzatorul sau din parabola cu talantii a fost pedepsit cu asprime (vezi la Matei 25,30). 19:27 Cat despre vrajmasii mei, care n-au vrut sa imparatesc eu peste ei, aduceti-i incoace, si taiati-i inaintea mea. Vrajmasii mei. Adica, aceia care se rasculasera in absenta omului de neam mare, si cautasera sa-l impiedice de sa-si primeasca imparatia (vezi la v. 14) Taiati-i. [,,Ucideti-i”, KJV]. Gr. katasphazo, ,,a macelari”. Se pare ca aceia care se opusesera omului de neam mare nu se schimbasera. Ei inca se mai impotriveau stapanirii lui si singura cale pentru a ocroti pacea si siguranta imparatiei era de a o sfarsi cu ei odata si pentru totdeauna. 19:28 Dupa ce a vorbit astfel, Isus a pornit in frunte si Se suia spre Ierusalim. Se suia. Adica de la Ierihon din valea Iordanului (vezi la v. 11). In cam 17 mile drumul urca peste 3000 de picioare (vezi la cap. 10,30). Grabnica tranzactie a raportului lui Luca de aici pare sa ingaduie numai un mic interval de timp intre incidentele din Ierihon (v. 1-28) si intrarea triumfala (v. 29-44). 19:29 Cand S-a apropiat de Betfaghe si de Betania, inspre muntele numit al Maslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Sai, Cand. [Intrarea triumfala, Luca 19,29-44 = Matei 21,1-11 =Marcu 11,1-11 =Ioan 12,12-19. Comentariu major: Matei]. Numai Luca nareaza punctul culminant al intrarii triumfale care a avut loc pe creasta Muntelui Maslinilor (v. 41-44) 19:30 si le-a zis: Duceti-va in satul dinaintea voastra. Cand veti intra in el, veti gasi un magarus legat, pe care n-a incalecat nimeni niciodata: dezlegati-l, si aduceti-Mi-l. Verset ce nu a fost comentat. 19:31 Daca va va intreba cineva: Pentru ce-l dezlegati? sa-i spuneti asa: Pentru ca Domnul are trebuinta de el. Verset ce nu a fost comentat. 19:32 Cei ce fusesera trimisi, s-au dus si au gasit asa cum le spusese Isus. Verset ce nu a fost comentat. 19:33 Pe cand dezlegau magarusul, stapanii lui le-au zis: Pentru ce dezlegati magarusul? Stapanul. [,,Stapanul”, KJV]. Numai Luca noteaza ca proprietarii magaritei si magarusului (vezi Matei 21,1) i-au intrebat pe cei doi ucenici trimisi sa-i aduca. 19:34 Ei au raspuns: Domnul are trebuinta de el. Verset ce nu a fost comentat. 19:35 Si au adus magarusul la Isus. Apoi si-au aruncat hainele pe el, si au asezat pe Isus, calare deasupra. Verset ce nu a fost comentat. 19:36 Pe cand mergea Isus, oamenii isi asterneau hainele pe drum. Verset ce nu a fost comentat. 19:37 Si cand S-a apropiat de Ierusalim, spre pogorasul muntelui Maslinilor, toata multimea ucenicilor, plina de bucurie, a inceput sa laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe care le vazusera. S-au apropiat. Adica pe povarnisul catre Ierusalim de pe Muntele Maslinilor. Pogorasul. Adica, in jos in Valea Chedron, pe partea cealalta a ei, pe care era situat Ierusalimul. Plina de bucurie, a inceput sa laude pe Dumnezeu. Psalmul 122 era un psalm favorit, folosit de catre peregrini care ajungeau sa poata vedea turnurile Ierusalimului si cuvintele lui erau cu adevarat potrivite: ,,Picioarele noastre stau in portile tale, Ierusalime!” (Psalmii 122,2.7; vezi DA 76). Ocazia acesta, cand aceia care Il insoteau pe Isus credeau ca El urma ca in curand sa fie incoronat ca imparat al lui Israel, era fara indoiala marcata de o bucurie fara precedent. 19:38 Ei ziceau: Binecuvantat este Imparatul care vine in Numele Domnului! Pace in cer, si slava in locurile prea inalte! Pace in cer. Comparati cap. 2,14. 19:39 Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: Invatatorule, cearta-Ti ucenicii! Unii Farisei. Numai cu o noapte mai inainte, conducatorii lui Israel se consfatuisera sa-L omoare pe Isus. Apoi Iuda s-a intalnit cu ei pentru prima data, maniat de mustrarea subinteleasa pe care o primise in casa lui Simon din Betania (DA 558, 563, 564; vezi la Matei 21,1). Pentru ca mari multimi sa paraseasca serviciul de la Templu in favoarea uneia scurte priviri la Isus (DA 571), mai ales cand sezonul Pastelui era aproape, era o teribila prevestire de rau cu privire la pierderea puterii de catre conducatorii religiosi ai natiunii, care acum se temeau ca Isus va permite ca multimea sa-L incoroneze ca imparat (DA 572). Invatatorule. Un termen folosit la adresarea catre Isus, chiar si de catre vrajmasii Sai. Conducatorii refuzau sa admita ce credea poporul de rand, ca Isus era cel putin ,,prooroc” (cf. Matei 21,11). Termenul de ,,invatator” nu implica nici o recunoastere de putere sau autoritate divina. 19:40 Si El a raspuns: Va spun ca, daca vor tacea ei, pietrele vor striga. Verset ce nu a fost comentat. 19:41 Cand S-a apropiat de cetate si a vazut-o, Isus a plans pentru ea, S-a apropiat. Adica, in vazul cetatii Ierusalim, care se gasea la apus dincolo de ingusta Vale Chedron. A vazut-o. De pe creasta Muntelui Maslinilor (GC 17) putea fi vazuta intreaga cetate, inclusiv Templul. Muntele Maslinilor era cu vreo 300 de picioare mai inalt decat Templul. De asemenea, Golgota putea fi vazuta nu departe de Poarta oilor, care era aproape de coltul de nord – est al cetatii (DA 576). Frumusetea stralucitoare a Templului, a cupolei lui de marmura alba si aurite lucind in lumina reflectata a soarelui de dupa-amiaza tarziu, trebuie sa fi fost cu adevarat o priveliste inspiratoare pentru iudei (vezi DA 575). Mandria si bucuria umplea in mod natural inima adevaratilor fii si a adevaratelor fiice ale lui Israel cand zareau primele sclipiri din Cetatea Sfanta. Dar aici Isus a plans asa incat putea fi auzit, deoarece El putea vedea ceea ce multimea nu putea vedea, soarta ingrozitoare a Ierusalimului din partea ostirilor romane la mai putin de 40 de ani dupa aceea. 19:42 si a zis: Daca ai fi cunoscut si tu, macar in aceasta zi, lucrurile, care puteau sa-ti dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tai. Lucrurile. Adica, lucrurile pe care conducatorii si poporul aveau nevoie sa le cunoasca pentru a abate calamitatea si a asigura pacea si prosperitatea. ,,Lucrurile” acestea erau cerintele pe care Dumnezeu astepta ca iudeii sa le implineasca asa incat sa-i poata onora pe deplin ca natiune si sa-i faca reprezentantii Sai fata de natiunile de pe pamant. Pentru o schema a destinului glorios pe care Dumnezeu il trasase pentru Israel vezi vol. IV, p. 26-30. Pe deoparte Isus vedea clar ce ar fi putut sa fie si pe de alta, ceea ce avea sa fie (vezi DA 576). Acum ele sunt ascunse. Adica, nu urmau sa se implineasca. 19:43 Vor veni peste tine zile, cand vrajmasii tai te vor inconjura cu santuri, te vor impresura, si te vor strange din toate partile: Vor veni peste tine zile. Cu previziune divina ochiul lui Isus strabate viitorul si vede ostirile Romei inconjurand cetatea Ierusalim si pustiind-o. Dupa aceea El a discutat pe scurt viitorul Ierusalimului cu cativa din ucenicii Sai doua zile mai tarziu, pe panta apuseana a Muntelui Maslinilor (Marcu 13,3; vezi la Matei 24,15.20). Vrajmasii tai. In cazul acesta romanii (vezi la cap, 21,20). Santuri. Gr. charax, ,,stalp”, ,,meterez” sau ,,intaritura”. Iosif (Razboi, vi.2; ix.2; ix.4 la xii.2 [262-265; 356.357; 466 -511] descrie in amanunt implinirea acestei profetii. La asedierea Ierusalimului, romanii au construit la inceput metereze de pamant intarite cu lemne, dar cand iudeii le-au distrus, romanii le-au inlocuit cu un zid. Te vor impresura. Romanii au impresurat Ierusalimul si l-au constrans la supunere prin foame. Cand foametea a ajuns la punctul de a mana pe locuitori la panica, legiunile romane au luat cetatea cu asalt si au cucerit-o. 19:44 te vor face una cu pamantul, pe tine si pe copiii tai din mijlocul tau; si nu vor lasa in tine piatra pe piatra, pentru ca n-ai cunoscut vremea cand ai fost cercetata. Una cu pamantul. Vezi la Matei 24,2. Piatra pe piatra. Poate ca aici o figura hiperbolica de vorbire indicand o nimicire deplina. Cercetata. Vezi la Psalmii 8,4; 59,5. Adica, pentru pacatele natiunii, mai ales lepadarea din partea lor a solilor milei pe care Dumnezeu li i-a trimis din timp in timp (vezi la Matei 23,34.35). Rasplata pentru toate aceste faradelegi urma sa vina ,,peste neamul acesta” (vezi la Matei 23,36.37; Luca 19,41). 19:45 In urma a intrat in Templu, si a inceput sa scoata afara pe cei ce vindeau si cumparau in el. A intrat in Templu. [A doua curatire a Templului, Luca 19,45-48 =Matei 21,12-17 = Marcu 11,15-19. Comentariu major: Matei]. Si cumparau in el. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 146) omiterea acestor cuvinte. Vezi la Matei 21,12. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1, 2 DA 552 1–10 DA 552–556 3 DA 553 5 COL 236 5–7 DA 554 8 5T 339 8–10 DA 555 9 DA 556 10 AA 467; CSW 69; CT 29; Ev 462; FE 183, 199, 206; LS 246; MH 105, 448; ML 300; MM 301; 2T 27, 224, 467; 3T 49; 4T 377; 5T 603; 8T 310 13 CS 116; CT 309; FE 229; 2T 668; 3T 386 14 PK 140; TM 467 16 CS 111; 9T 58 16–20 2T 285 20 CS 125; FE 83; 3T 57; 5T 465; 6T 434; 8T 55 20–23 CS 40 29–44 DA 569–579 37–40 EW 109; TM 104 39, 40 DA 572 40 CW 38; EW 244; GC 404; SR 373; 1T 57; 5T 462; 8T 55 41 DA 575, 577, 587; GC 18, 21; 1T 505; 4T 191; 5T 72, 258, 346; 8T 32 42 COL 302; DA 576; TM 410; 4T 187; 5T 73, 76, 77, 258 42–44 DA 577; GC 17 44 COL 302; DA 235, 626; GC 315, 316; LS 412; TM 402; 4T 187, 191; 5T 72; 6T 315, 426; 9T 97 45–48 DA 589–592 19:46 Si le-a zis: Este scris: Casa Mea va fi o casa de rugaciune. Dar voi ati facut din ea o pestera de talhari. Verset ce nu a fost comentat. 19:47 Isus invata in toate zilele pe norod in Templu. Si preotii cei mai de seama, carturarii si batranii norodului cautau sa-L omoare; Verset ce nu a fost comentat. 19:48 dar nu stiau cum sa faca, pentru ca tot norodul Ii sorbea vorbele de pe buze. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: