18:14 Eu va spun ca mai degraba omul acesta s-a pogorat acasa socotit neprihanit decat celalalt. Caci oricine se inalta, va fi smerit; si oricine se smereste, va fi inaltat.
Va spun. O expresie pe care Isus o folosea adesea pentru a introduce o importanta afirmatie de adevar sau pentru a o accentua; de asemenea pentru a introduce concluzia la o argumentatie sau la o parabola. Expresia ,,va spun” este relatata adesea de Luca (cap. 4,25; 9,27; 10,24; 12,51; 13,3.5.27; 17,34; 18,8.14; 19,40).
Socotit neprihanit. [,,Indreptatit”, KJV]. Adica, primit de Dumnezeu si declarat ,,neprihanit” inaintea Lui. Fariseul se socotea neprihanit (vezi v. 9), dar Dumnezeu nu gandea asa. Vamesul se cunostea ca este pacatos (vezi v. 13) si intelegerea aceasta a deschis calea pentru ca Dumnezeu sa-l declare fara pacat – un pacatos indreptatit prin indurare divina (vezi la v. 13). Ceea ce facea deosebirea celor doi oameni fata de ei insisi si fata de Dumnezeu era atitudinea.
Decat. Fariseul s-a descalificat pentru primirea indurarii si a harului divin. Multumirea de sine a inchis usa inimii sale fata de curentii bogati ai iubirii divine care au adus bucurie si pace vamesului. Rugaciunea Fariseului era inacceptabila inaintea lui Dumnezeu, pentru ca nu era insotita de tamaia meritelor lui Isus Hristos (vezi PP 353; vei la Exod 30,8).
Oricine se inalta. Vezi la Luca 14,11; Marcu 9,35. Problema mandriei fata de smerenie este chiar in centrul conflictului dintre bine si rau.
Cu Luca 18,14 se incheie ,,mare insertiune” din Luca, de la cap. 9,51 la 18,14, asa cum este numita uneori (vezi la cap. 9,51), datorita faptului ca nici unul din ceilalti scriitori ai Evangheliei nu noteaza cea mai mare parte a incidentelor si invataturii relatate in aceasta parte a naratiunii.