Printable ModeLuca, 13
|
13:1 In vremea aceea au venit unii, si au istorisit lui Isus ce se intamplase unor Galileeni, al caror sange il amestecase Pilat cu jertfele lor. Au venit. [,,Erau de fata”, KJV]. [Dreptatea si indurarea divina, Luca 13,1-9. Cu privire la parabole vezi p. 203-207.] Sau, ,,au sosit”. Masacrul avusese loc chiar atunci (COL 212, 213) si s-ar putea ca persoanele care vorbeau lui Hristos erau cele dintai care adusesera vestea intamplarii respective. In vremea aceea. Un idiom obisnuit al lui Luca, aratand stransa legatura cu sectiunea anterioara (vezi la cap. 12,1). Vremea era probabil iarna anului 30-31 d. Hr. Isus vorbise despre semnele timpurilor.. Unii si-au istorisit. [,,Unii care I-au istorisit”, KJV]. Nu se stie cine erau persoanele acestea sau care era motivul lor pentru a relata aceasta. Nu pare sa avem vreun temei sa credem ca motivul lor era ascuns. Galileeni. Acest masacru anumit nu este mentionat de nici un alt scriitor in afara de Luca, desi Iosif se refera la multe masacre de felul acesta comise de Pilat si de diferiti alti administratori ai provinciei Iudea (Antichitati xvii. 9.3; xviii.3.2; xx.5.3; Razboi ii. 2.5.; 9.4 [30; 175-177]). Un masacru al inchinatorilor samariteni pe Muntele Garizim cativa ani mai tarziu, in anul 36 d.Hr., a dus la rechemarea lui Pilat de catre Cezar (Antichitati, xviii. 4.1.2). Amestecase. Ei fusesera macelariti chiar cand erau ocupati cu aducerea de jertfe. 13:2 Credeti voi, le-a raspuns Isus, ca acesti Galileeni au fost mai pacatosi decat toti ceilalti Galileeni, pentru ca au patit astfel? Mai pacatosi decat toti ceilalti. Raspunsul acesta lasa sa se inteleaga ca masacrul era considerat de catre soli si de catre audienta adunata in jurul lui Isus, ca o judecata dumnezeiasca, cel putin in parte, venita asupra celor care-si pierdusera viata (cf. Iov 4,7; 8,4.20; 22,5; Ioan 9,1.2). Isus tagaduieste emfatic concluzia aceasta. Ori de cate ori se ivea o ocazie favorabila, Isus combatea parerea populara ca suferinta este in mod necesar o pedeapsa pentru pacat. Ispita de a gandi despre un accident sau o nenorocire ca fiind un ,,act al lui Dumnezeu” vine de la Satana care cauta prin aceasta sa-i faca pe oameni sa gandeasca despre Dumnezeu ca este un Parinte aspru si crud. 13:3 Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel. Pocaiti. Potrivit cu textul grec, ,,pocaiti si va tineti de pocainta”. Pedeapsa pentru pacat este data in marea zi de pe urma a judecatii. Isus nu osandeste nici pe Pilat, nici pe Galileeni. Daca unii din iudei nadajduiau sa scoata de la El o denuntare a cruzimii lui Pilat, ei au fost dezamagiti. Daca vrea, crestinul poate invata din orice intamplare a vietii cum sa umble inaintea lui Dumnezeu cu o inima smerita mai deplin. Dezamagirea, nenorocirea si calamitatea, fie vazuta sau traita, poate sa invete pe copilul smerit, receptiv al lui Dumnezeu, lectii valorase care nu pot fi invatate altfel. 13:4 Sau acei optsprezece insi, peste care a cazut turnul din Siloam, si i-a omorat, credeti ca au fost mai pacatosi decat toti ceilalti oameni, care locuiau in Ierusalim? Turnul din Siloam. Probabil in legatura cu iazul Siloam si fara indoiala facand parte din sistemul de fortificatii al Ierusalimului. Cu privire la scaldatoarea Siloam vezi vol. I, p. 120; vol. II, p. 87; si la 2 Regi 20,20; Neemia 3,15; Ioan 9,7. Pacatosi. Gr. opheiletai, literal, ,,datori”; folosit aici in sensul de ,,vinovati”; nu hamartoloi, ,,pacatosi” ca in v. 2 (cf. Matei 6,12; Luca 7,41). 13:5 Eu va spun: nu; ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel. Pocaiti. Vezi la v. 3. 13:6 El a spus si pilda aceasta: Un om avea un smochin sadit in via sa. A venit sa caute rod in el, si n-a gasit. Pilda aceasta. Pentru invatatura in parabole a lui Isus si principiile de interpretare ale parabolelor vezi p. 203-207. Dand parabola aceasta, Isus intentiona sa arate legatura dintre indurarea si dreptatea divina (COL 212). De asemenea, indelung rabdatorul Dumnezeu este aratat in legatura cu nevoia de pocainta la timp din partea omului. Un smochin. Smochinul ilustreaza corespunzator adevarul ca Dumnezeu iubeste chiar si pe cei neroditori, dar ca indurarea Lui poate, in cele din urma, sa fie epuizata. Smochinul urma sa fie taiat daca nu aducea roade bune (cf. Isaia 5,1-7). Intr-un sens general smochinul reprezinta pe oricare persoana si, intr-un sens special, natiunea iudaica. In via sa. Astazi in gradinile Palestinei este o priveliste obisnuita sa vezi smochini crescand printre vitele de vie. N-a gasit. Vezi la Marcu 11,13. 13:7 Atunci a zis vierului: Iata ca sunt trei ani, de cand vin si caut rod in smochinul acesta, si nu gasesc. Taie-l. La ce sa mai cuprinda si pamantul degeaba? Vierului. [,,Ingrijitorului viei”, KJV]. Literal, ,,lucratorului viei”. Sunt trei ani. [,,Acesti trei ani”, KJV]. Trecusera trei ani de cand proprietarul viei crezuse ca acest pom ajunsese la varsta cand s-ar fi putut astepta roada de la el. Ii daduse prilej din plin sa aduca roada daca urma ca sa aduca vreodata. Taie-l. Literal, ,,taie-l afara”, adica, ,,dintre” vitele viei. Sa mai cuprinda. [,,Il impovareaza”, KJV]. Textul grecesc are in plus cuvantul ,, de asemenea”. Cu alte cuvinte, pe langa ca el insusi nu aducea roade, pomul ocupa un spatiu care altminteri ar fi putut fi facut productiv. Natiunea iudaica ajunsese la punctul in care nu numai ca era nefolositoare in masura implinirii rolului dat ei de Dumnezeu; ea devenise si o piedica la implinirea planului mantuirii pentru altii (COL 215; vezi vol IV, p. 31-33). 13:8 Doamne, i-a raspuns vierul, mai lasa-l si anul acesta; am sa-l sap de jur imprejur, si am sa-i pun gunoi la radacina. Mai lasa-l. S-a sugerat ca cei ,,trei ani” (v. 7) se refera figurat la primii trei ani ai lucrarii lui Hristos. Cel prezent ar fi anul de har dupa cei ,,trei ani”, deoarece acum fusesera mai mult de trei ani de la botezul lui Ioan (vezi la Matei 4,12) si mai ramaneau numai cateva luni inainte de rastignire (vezi la Luca 13,1). Indurarea lui Dumnezeu inca mai astepta si facea apel la natiunea iudaica sa se pocaiasca si sa-L accepte pe Isus ca Mesia. Dar legata cu prelungirea milei era avertizarea implicita ca aceasta urma sa fie cea din urma ocazie. Am sa-l sap de jur imprejur si am sa-i pun gunoi. ,,Vierul” [,,lucratorul viei”] (vezi la v. 7) daduse, fara indoiala, tot atat de multa ingrijire acestui pom ca si celorlalti pomi din vie. Dar in aceasta ultima incercare de a-l ajuta sa aduca roade pare sa fi facut mai mult ca oricand inainte (vezi Isaia 5,1-4; vezi la Matei 21,37). 13:9 Poate ca de acum inainte va face rod; daca nu, il vei taia. Poate ca de acum inainte va face roada. [,,Daca face roada, bine”, KJV]. Notati ca ,,bine” este scris cursiv [KJV], un cuvant de adaos in engleza. Textul grecesc prezinta o figura de vorbire neobisnuita – aposiopesis – in care este o brusca intrerupere a gandirii. Nu se spune nimic despre rezultatul incercarii. 13:10 Isus invata pe norod intr-o sinagoga in ziua Sabatului. Invata. [Femeia garbova, Luca 13,10-17. Pentru minunile vezi p. 208-213.] Probabil in Perea, cu cateva luni inainte de rastignire (vezi la v. 1). Aceasta este cea din urma ocazie mentionata in naratiunea Evangheliei cand Isus invata intr-o sinagoga. Pentru o ocazie anterioara in care Isus a fost acuzat de autoritati pentru ca vindeca intr-o sinagoga in Sabat vezi la Marcu 3,1-6. Pentru alte experiente in sinagoga vezi Luca 4,16-30; Marcu 1,21-28. Pentru un alt incident de vindecare in Sabat vezi Ioan 9,1-14. Pentru o lista de minuni savarsite in Sabat vezi p. 210-212. Ziua Sabatului. Desi in textul grec se foloseste pluralul, in armonie cu uzul comun iudaic, intelesul este singular – era o anumita zi de Sabat. 13:11 Si acolo era o femeie stapanita de optsprezece ani de un duh de neputinta; era garbova, si nu putea nicidecum sa-si indrepte spatele. Garbova. Gr. sugkupto, ,,plecata in jos” sau ,,de doua ori indoita”, ca de o povara. Termenul este folosit si ca un termen medical grec pentru a se referi la curbarea coloanei vertebrale. 13:12 Cand a vazut-o Isus, a chemat-o, si i-a zis: Femeie, esti dezlegata de neputinta ta. Dezlegata. [,,Slobozita”, KJV]. Adica, ,,eliberata” in sensul de a fi eliberata spre a ramane libera. 13:13 Si-a intins mainile peste ea: indata s-a indreptat, si slavea pe Dumnezeu. Si-a intins mainile. [,,Si-a pus mainile”, KJV]. Vezi la Marcu 1,31; 7,33; cf. Luca 4,40; 5,13; 8,54; 22,51. 13:14 Dar fruntasul sinagogii, maniat ca Isus savarsise vindecarea aceasta in ziua Sabatului, a luat cuvantul, si a zis norodului: Sunt sase zile in care trebuie sa lucreze omul; veniti dar in aceste zile sa va vindecati, si nu in ziua Sabatului! Fruntasul. [,,Carmuitorul”, KJV]. Vezi p. 56; vezi la Marcu 5,22. A zis. [,,A raspuns”, KJV]. Nimeni nu vorbise si nu pusese vreo intrebare fruntasului. El raspunsese la situatia creata de vindecarea femeii suferinde si, in sensul acesta, ceea ce spunea el era un ,,raspuns” (vezi la cap. 14,3). Norodului. Fruntasul sinagogii era maniat pe Isus, dar in aparenta a ezitat sa adreseze atacul sau contra lui Isus personal si de aceea a adresat observatiile sale audientei. Sunt sase zile. Potrivit cu reglementarile rabinice cazurilor de urgenta li se putea da un minimum de atentie in Sabat, dar nu celor cronice. Este cu putinta ca femeia aceasta sa fi venit la aceasta sinagoga in toti cei 18 ani ai ,,neputintei” ei si cazul ei nu putea fi clasificat ca urgent. Potrivit cu acest fel de gandire, femeia ar fi putut tot atat de bine sa astepte pana dupa Sabat (vezi la Marcu 1,32.33; 3,1-6; Ioan 5,16). 13:15 Fatarnicilor, i-a raspuns Domnul; oare in ziua Sabatului nu-si dezleaga fiecare din voi boul sau magarul de la iesle, si-l duce de-l adapa? Fatarnicilor. [,,Fatarnicule”, KJV]. Pot fi citate importante dovezi textuale (cf. p. 146) pentru exprimarea ,,fatarnicilor”. Isus cuprinde atat pe fruntasul sinagogii, cat si pe toti cei ce erau de acord cu el sau simpatizau cu el. Pentru cuvantul tradus prin ,,fatarnic” vezi la Matei 7,5; 6,2. Iesle. In NT cuvantul grec apare numai aici si in cap. 2,7.12.16 (vezi la cap. 2,7). 13:16 Dar femeia aceasta, care este o fiica a lui Avraam, si pe care Satana o tinea legata de optsprezece ani, nu trebuia oare sa fie dezlegata de legatura aceasta in ziua Sabatului? O fiica a lui Avraam. Ea nu numai ca era o fiinta omeneasca si in felul acesta mult mai importanta decat un animal, dar era si din neamul favorizat. Argumentul acesta urma probabil sa miste inima oamenilor si sa aduca la tacere pe fruntasul sinagogii (vezi v. 17), desi poate nu l-ar fi convins ca este gresit. Satana o tinea legata. Comparati Isaia 61,1-3, unde Isaia spune despre Mesia ca va elibera pe captivii lui Satana. Aceasta nu vrea sa spuna ca femeia fusese un obiect special al eforturilor lui Satana. Isus atrage probabil atentia la Satana numai ca fiind cineva care in cele din urma poarta raspunderea pentru toate bolile. 13:17 Pe cand vorbea El astfel, toti potrivnicii Lui au ramas rusinati; si norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le facea El. Norodul se bucura. Interesul lui Isus pentru femeie era o mustrare subinteleasa pentru fruntasul sinagogii, care se pare ca nu facuse nimic pentru ea in decursul celor 18 ani ai ,,neputintei” ei. El privea la Isus ,,maniat” (v. 14), poporul cu bucurie. 13:18 El a mai zis: Cu ce se aseamana Imparatia lui Dumnezeu, si cu ce o voi asemana? Imparatia lui Dumnezeu. [Cresterea Imparatiei lui Dumnezeu, Luca 18,18-30. Cf. la Matei 13,31-33. Despre parabole vezi p. 203-207]. Vezi la Matei 3,2; 5,2.3; Marcu 3,14; Luca 4,19. Asemana. Mai degraba, ,,compara”, un inteles arhaic al lui ,,asemana”. 13:19 Se aseamana cu un graunte de mustar, pe care l-a luat un om, si l-a aruncat in gradina sa; el a crescut, s-a facut copac mare, si pasarile cerului si-au facut cuiburi in ramurile lui. Un graunte de mustar. Aici Hristos repeta una din parabolele pe care le folosise la Lacul Galileii aproape cu un an si jumatate mai inainte (vezi DA 488; vezi la Matei 13,31.32). 13:20 El a zis iarasi: Cu ce voi asemana Imparatia lui Dumnezeu? Verset ce nu a fost comentat. 13:21 Se aseamana cu aluatul, pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina, pana s-a dospit toata. Aluatul. O alta parabola pe care, fara indoiala, Isus o folosise la diferite ocazii (vezi la Matei 13,33). 13:22 Isus umbla prin cetati si prin sate, invatand pe norod, si calatorind spre Ierusalim. Calatorind spre Ierusalim. Vezi la Matei 19,1. Nu este sigur daca aceasta trebuie considerata ca facand parte din lunga calatorie de la Galilea la Ierusalim, prin Samaria si Perea, sau o alta calatorie facuta mai tarziu, de la Perea la Ierusalim. Plecarea finala din Galileea a avut loc probabil ceva mai inainte si aceasta ar trebui sa fie considerata probabil o calatorie separata. Desi activitatile lui Isus s-au concentrat in Perea si Samaria in cursul celor sase luni finale ale lucrarii Lui, El a vizitat Betania si Ierusalimul la diferite ocazii, desi pentru un scurt timp de fiecare data, din cauza vrajmasiei conducatorilor iudei. Vezi la Luca 9,51. 13:23 Cineva I-a zis: Doamne, oare putini sunt cei ce sunt pe calea mantuirii? El le-a raspuns: Cineva I-a zis. Identitatea vorbitorului nu este cunoscuta. Putini sa fie cei ce sunt mantuiti? Aceasta se spune ca era o intrebare teologica abstracta, teoretica, asupra careia rabinii aveau mare placere sa discute. 13:24 Nevoiti-va sa intrati pe usa cea stramta. Caci va spun, ca multi vor cauta sa intre, si nu vor putea. Luptati-va. Gr. agonizomai, relatata la substantivele agon, ,,o lupta”, ,,o incercare”, ,,o lupta” si agonia, ,,teama”, ,,chin”. Cuvantul nostru ,,agonie” este derivat de la agonia. Agonizomai se referea la origine la efortul depus de un luptator intr-o intrecere atletica spre a se califica pentru castigarea premiului si de aici a ajuns sa insemne intr-un sens general ,,a se lupta” sau ,,a se stradui”. Agonizomai este folosit uneori in NT cu privire la eforturile crestinului de a se califica pentru intrarea in Imparatia cerului (1 Corinteni 9,25; Coloseni 1,29). Este tradus si ,,lupta-te” in 1 Timotei 6,12, cu referire la lupta cea buna a credintei (vezi 2 Timotei 4,7). In Ioan 18,36 este folosit in sensul de ,,slujitorii Mei s-ar fi luptat”. Vezi la Matei 7,13.14. Isus nu a raspuns direct la intrebarea omului (v. 23). In schimb raspunsul Lui este bazat pe adevarul ca preocuparea noastra primara nu ar trebui sa fie cu privire la cat de multi vor fi salvati, ci mai degraba daca noi insine vom fi. In parabola semintei de mustar Isus a invatat ca multi urmeaza sa intre in imparatie (vezi la Matei 13,31.32) si in parabola cu aluatul El a scos in evidenta influenta transformatoare a Evangheliei asupra vietii, fapt care-l pregateste pe om pentru imparatie (vezi la Matei 13,33). 13:25 O data ce Stapanul casei Se va scula si va incuia usa, si voi veti fi afara, si veti incepe sa bateti la usa, si sa ziceti: Doamne, Doamne, deschide-ne! drept raspuns, El va va zice: Nu stiu de unde sunteti. Va inchide usa. Pentru comentariu vezi la Matei 25,1-13. Pentru semnificatia inchiderii usii vezi la Matei 25,7. Nu va stiu. Pentru comentariu vezi la Matei 7,23; 25,12. 13:26 Atunci veti incepe sa ziceti: Noi am mancat si am baut in fata Ta, si in ulitele noastre ai invatat pe norod. In ulitele noastre ai invatat. Vezi la Matei 7,22. 13:27 Si El va raspunde: Va spun ca nu stiu de unde sunteti; departati-va de la Mine, voi toti lucratorii faradelegii. Departati-va de la Mine. Vezi la Matei 7,23. Lucratorii faradelegii. Vezi la Matei 7,21-28. 13:28 Va fi plansul si scrasnirea dintilor, cand veti vedea pe Avraam, pe Isaac si pe Iacov, si pe toti prorocii in Imparatia lui Dumnezeu, iar pe voi scosi afara. Plansul si scrasnirea dintilor. Vezi la Matei 8,12; 13,42. Voi scosi afara. Vezi la Matei 22,11-14; cf. Luca 16,22.23. 13:29 Vor veni de la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la miaza-zi, si vor sedea la masa in Imparatia lui Dumnezeu. Vor veni de la rasarit. Aici Isus citeaza in parte cuvintele din Isaia 49,12, care se refera la adunarea Neamurilor in casa lui Dumnezeu (vezi vol. IV, p. 26-33). Vor vedea. Literal, ,,se vor culca”, postura obisnuita la ospete (vezi la Marcu 2,15). A sedea la ospatul Imparatiei mesianice era un fel obisnuit iudaic de a se referi la bucuriile acelei imparatii (vezi la Luca 14,15; cf. Apocalipsa 19,9). 13:30 Si iata ca sunt unii din cei de pe urma, care vor fi cei dintai, si sunt unii din cei dintai, care vor fi cei de pe urma. Cei dintai care vor fi cei din urma. Isus a repetat cuvintele acestea la diferite ocazii (vezi Matei 19,30; 20,16) ca o avertizare pentru aceia care se socoteau siguri de admiterea in Imparatia lui Mesia pe temeiul faptului ca erau copii ai lui Avraam. Aceia care aveau cea mai buna sansa de a intra nu se folosisera de avantajul ocaziei lor (vezi vol. IV, p. 26-33), ci dispretuisera avantajele acordate lor (vezi la Luca 14,18-24). Neamurile pe care iudeii le dispretuiau si le considerau nevrednice si neeligibile de a intra in imparatie, urmau ca, in multe cazuri, sa obtina un loc mai sigur la masa mesianica pentru simplul motiv ca ele folosisera mai bine prilejurile lor decat iudeii. 13:31 In aceeasi zi, au venit cativa Farisei, si I-au zis: Pleaca, si du-Te de aici, caci Irod vrea sa Te omoare. In aceeasi zi. [O avertizare cu privire la judecata divina, Luca 13,31-35]. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea ,,in ceasul acela”. Luca foloseste de obicei expresia aceasta pentru a denota o stransa legatura cu partea precedenta a naratiunii. Pentru imprejurarile prezente vezi la v. 1. Farisei. Vezi la pag. 51, 52. Fariseii, ca si clasa, erau acum vrajmasii jurati ai lui Isus, porniti spre uciderea Lui. Vezi la Matei 19,31; 20,18.19. Du-Te de aici. Se pare ca acest incident a avut loc in cuprinsul stapanirii lui Irod, care se intindea peste Galilea si Perea (vezi la cap. 3,1). Intrucat cu cateva saptamani inainte de aceasta Isus plecase definitiv din Galilea (vezi la Matei 19,1.2), trebuie sa fi fost acum in Perea. Irod vrea sa Te omoare. [,,Irod te va omori”, KJV]. Literal, ,,Irod are de gand sa Te omoare”. Aproape cu un an mai inainte de aceasta Irod luase viata lui Ioan Botezatorul (vezi la Marcu 6,14-29). Avand in vedere teama cu care Irod Il privea pe Isus (vezi la Matei 14,1.2) si dorinta lui de a-L vedea (vezi Luca 23,8), este foarte improbabil ca el urmarea sa ia viata lui Isus. Se pare ca Fariseii au folosit acest mijloc pentru a incerca sa-L inspaimante pe Isus sa plece din Perea si sa mearga in Iudea, unde ar fi putut sa puna mana personal pe El. De aproape doi ani conducatorii iudei unelteau moartea Lui (vezi DA 213, 401; Ioan 11,53.54.57; vezi la Matei 15,21), iar iudeii incercasera de curand de doua ori sa-L ucida cu pietre (vezi Ioan8,59; 10,31; 11,8). 13:32 Duceti-va, le-a raspuns El, si spuneti vulpii aceleia: Iata ca scot dracii, si savarsesc vindecari astazi si maine, iar a treia zi voi ispravi. Vulpii aceleia. Probabil cu accent asupra vicleniei lui Irod si nu asupra rapacitatii lui. Vezi p. 64. Astazi si maine. Inca nu venise timpul lui Isus; mai e de lucru pentru El. A treia zi. Aceasta este o ilustratie clara a obiceiului oriental de calculare inclusiva. A ,,treia” zi potrivit cu calcularea iudaica ar fi ,,ziua de dupa” maine (v. 33); noi i-am zice a doua zi. Pentru comentariu in plus despre calcularea inclusiva vezi vol. I, p. 182; vol. V, p. 248-250. Aici, insa, Hristos vorbeste figurat despre timpul cand lucrarea Lui se va incheia. Timpul acela, desi nu este in viitorul imediat, fara indoiala nu este departe. Sfarsesc. [,,Voi fi desavarsit”, KJV]. Gr. teleioo, ,,a sfarsi”, ,,a completa”, ,,a desavarsi”, sau ,,a duce la un sfarsit” (vezi la Matei 5,48). Probabil aici Isus Se refera la moartea Lui viitoare, care va ,,desavarsi”, adica ,,completa”, lucrarea Lui pamanteasca. Potrivit cu Evrei 2,10, Isus a fost facut ,,desavarsit” prin suferinta (cf. Evrei 5,9). In rugaciunea Lui de mijlocire, inainte de a intra in gradina Ghetsemani, Isus a declarat: ,,Am sfarsit [Gr. teleioo] lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac” (Ioan 17,4). In legatura cu planul randuit de mai inainte cu privire la viata lui Isus vezi la Luca 2,49. 13:33 Dar trebuie sa umblu astazi, maine si poimaine, fiindca nu se poate ca un proroc sa piara afara din Ierusalim. Trebuie sa umblu astazi. Vezi la cap. 2,49. El trebuia sa-Si continue lucrarea incredintata si nu avea de gand sa-Si intrerupa lucrarea din cauza lui Irod. Ziua este timpul obisnuit pentru a umbla si a lucra. Sa piara afara din Ierusalim. Adica, un prooroc nu poate sa piara departe de Ierusalim. Isus nu vrea sa spuna ca Ierusalimul nu putea fi fara de prooroc, ci ca Ierusalimul era cetatea care-i ucidea pe prooroci, asa cum explica imediat (v. 34). Isus nu este preocupat de siguranta Sa pe cand lucra in teritoriul care era sub jurisdictia lui Irod. El stia destul de bine ca urma sa fie omorat la Ierusalim. 13:34 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine; de cate ori am vrut sa strang pe fiii tai, cum isi strange gaina puii sub aripi, si n-ati vrut! Ierusalime, Ierusalime. Pentru comentariul la v. 34, 35 vezi la Matei 23,37-39. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–9 COL 212–218 2, 3 COL 213 5 Ev 179 6 DA 584; 3T 534 6, 7 COL 214; DA 495; 5T 250 6–9 DA 584; 7T 200 7 ChS 89; COL 218; GC 27, 601; 2T 89; 3T 191; 4T 317, 385; 5T 81, 139, 185, 352, 612 7, 8 2T 421 7–9 4T 188 8 COL 215 9 COL 216, 218 18, 19 COL 76–79 20, 21 COL 95–102 23 2T 294 24 COL 280; CT 366; FE 124; MB 141; ML 340; PK 84; 1T 127, 484; 2T 446, 480; 3T 527; 4T 218; 5T 17; 8T 65 25 Ed 264; FE 355 26, 27 COL 412; DA 825 34, 35 COL 237; MB 151; 4T 487 35 DA 242; EW 292; 5T 126 13:35 Iata ca vi se va lasa casa pustie; dar va spun ca nu Ma veti mai vedea, pana veti zice: Binecuvantat este Cel ce vine in Numele Domnului! Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: