Printable ModeLuca, 12
|
12:1 In vremea aceea, cand se stransesera noroadele cu miile, asa ca se calcau unii pe altii, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai: Mai intai de toate, paziti-va de aluatul Fariseilor, care este fatarnicia. In vremea aceea. [,,Intre timp”, KJV]. [O avertizare impotriva Fariseilor, Luca 12,1-12.]. Cuvintele acestea introductive fac in mod clar legatura dintre cuvantarea relatata in cap. 12 si incidentul din casa Fariseului relatat in cap. 11. Desi la ocaziile anterioare Isus expusese cea mai mare parte din sfatul relatat in cap. 12 (DA 408, 488), capitolul acesta pare sa fie in intregime o cuvantare inchegata, tinuta indata dupa incidentul din casa Fariseului (vezi la cap. 11,53.54). Mai ramasesera doar cateva luni inainte de incheierea lucrarii de pe pamant a lui Isus (COL 253). Luca 12,2-9.51-53 este similar cu Matei 10,26-36, insarcinarea celor doisprezece. Luca 12,22-34,57-59 este asemanator cu Matei 6,25-34, 19-21; 5,25.26. Luca 12,39-46 este asemanator cu Matei 24,43- 51. Luca 12,54-56 seamana cu Matei 16,2.3. Tema intregului capitol 12 din Luca este sinceritatea si devotiunea care ar trebui sa caracterizeze pe adevaratul urmas al lui Isus, in contrast cu fatarnicia Fariseilor. Se stransesera noroadele cu miile. [,,Se stransese o multime nenumarata”, KJV]. Gr. muriades, literal ,,zeci de mii”; de unde, in uz general, orice numar vast (vezi Fapte 21,20). Cuvantul nostru ,,miliard” deriva de la ,,murias” (plural, muriades). Se calcau unii pe altii. Un detaliu plastic care scoate in evidenta marimea multimii. Mai intai de toate. Cuvantarea urmatoare era adresata in primul rand ucenicilor, dar era menita si pentru ,,zecile de mii” de oameni. Cuvintele ,,mai intai de toate” n-ar trebui sa fie legate cu ,,paziti-va”, ci cu ,,a inceput sa spuna ucenicilor Sai.” Paziti-va. Vezi la Matei 16,5-9. In incidentul din casa Fariseului ucenicii vazusera aluatul Fariseilor la lucru (vezi Luca 11,37-54). Fatarnicia. Mai inainte Isus definise ,,aluatul” Fariseilor ca fiind ,,invatatura” lor (vezi Matei 16,12), adica, ceea ce ei marturiseau a crede si ceea ce ei invatau. Aici termenul ,,aluat” este aplicat in primul rand la felul lor de viata. In teorie (,,doctrina”) si practica (,,fatarnicie”), prin invatatura si prin exemplu, influenta Fariseilor ii mana pe oameni departe de Dumnezeu si de adevar. Pentru cuvantul ,,fatarnic” vezi la Matei 6,2; 23,13. 12:2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. Nimic acoperit. In privinta comentariului la v. 2-9 vezi la Matei 12:3 De aceea, orice ati spus la intuneric, va fi auzit la lumina; si orice ati grait la ureche, in odaite, va fi vestit de pe acoperisul caselor. Odaita. Literal, ,,odai [launtrice]” unde bunurile erau de obicei depozitate. 12:4 Va spun voua, prietenii Mei: Sa nu va temeti de cei ce ucid trupul, si dupa aceea nu mai pot face nimic. Verset ce nu a fost comentat. 12:5 Am sa va arat de cine sa va temeti. Temeti-va de Acela care, dupa ce a ucis, are puterea sa arunce in gheena; da, va spun, de El sa va temeti. Gheena. [,,Iad”, KJV]. Gr. geenna (vezi la Matei 5,22; Ieremia 19,2). 12:6 Nu se vand oare cinci vrabii cu doi bani? Totusi, nici una din ele nu este uitata inaintea lui Dumnezeu. Cinci vrabii. In pasajul paralel din Matei (cap. 10,29) doua vrabii sunt vandute ,,la un ban”. Bani. Gr. assaria (vezi p. 49; vezi la Matei 10,29). 12:7 Si chiar perii din cap, toti va sunt numarati. Deci sa nu va temeti: voi sunteti mai de pret decat multe vrabii. Verset ce nu a fost comentat. 12:8 Eu va spun: pe orisicine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il va marturisi si Fiul omului inaintea ingerilor lui Dumnezeu; Marturisiri. Literal, ,,a fi de acord cu” si de unde ,,recunoastere”. 12:9 dar cine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, va fi lepadat si el inaintea ingerilor lui Dumnezeu. Verset ce nu a fost comentat. 12:10 Si oricui va vorbi impotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta. Va vorbi impotriva. Vezi la Matei 12,32. Fiul Omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10. 12:11 Cand va vor duce inaintea sinagogilor, inaintea dregatorilor, si inaintea stapanirilor, sa nu va ingrijorati, cum veti raspunde pentru apararea voastra, nici ce veti vorbi; Inaintea dregatorilor si inaintea stapanitorilor. Literal, ,,conducatori si autoritati”. Pentru comentariul la v. 11, 12 vezi la Matei 10,19.20. 12:12 caci Duhul Sfant va va invata chiar in ceasul acela ce va trebui sa vorbiti. Verset ce nu a fost comentat. 12:13 Unul din multime a zis lui Isus: Invatatorule, spune fratelui meu sa imparta cu mine mostenirea noastra. Unul. [Nebunia bogatiilor, Luca 12,13-34. Despre parabole vezi p. 203-207]. Adica, cineva din ,,multime” (vezi v. 1) care astepta pe Hristos pe strada, in afara casei Fariseului care-L ospatase (vezi cap. 11,37). Acest om care s-a adresat lui Isus auzise asprele acuzatii ale Domnului impotriva carturarilor si Fariseilor (vezi cap. 11,39-52; COL 253) si sfatul Lui adresat ucenicilor cu privire la prezentarea inaintea dregatorilor (vezi cap. 12,11; cf. COL 252). El spunea ca daca Isus ar vorbi fratelui sau cu aceeasi autoritate curajoasa, acela nu ar indrazni sa faca altfel de cum i-ar fi spus Isus sa faca. El nu concepea Evanghelia Imparatiei decat ca un mijloc pentru realizarea propriilor sale interese egoiste. Comparati atitudinea lui Simon Magul fata de mantuire (Fapte 8,9-24). Multime. Gr. ochlos, ,,multime”. Ochlos este tradus ,,noroadele” in v. 1. Pentru cadrul cronologic al acestui incident vezi la v. 1. Spune fratelui meu. Mai degraba, ,,porunceste fratelui meu”. Pe cat se pare amandoi fratii erau lacomi; altminteri n-ar fi fost posibila cearta intre ei. Sa imparta cu mine mostenirea. Potrivit cu legea mozaica a mostenirii, fratele mai mare primea doua parti din averea tatalui sau si celalalt frate sau ceilalti frati fiecare cate o singura parte (vezi la Deuteronom 21,17). Poate ca in cazul acesta fratele mai tanar era cel care apela la Isus si obiecta contra faptului ca fratele mai mare sa ia de fapt partea dubla atribuita lui prin lege. 12:14 Omule, i-a raspuns Isus, cine M-a pus pe Mine judecator sau impartitor peste voi? Omule. Forma aceasta de adresare lasa sa se inteleaga asprime sau severitate (vezi Luca 22,58.60; Romani 2,1; 9,20). Judecator sau impartitor. Imparatia pe care Isus venise sa o proclame ,,nu era din lumea aceasta” (vezi Ioan 18,36). El nu a insarcinat niciodata pe ucenicii Sai ca agenti ai dreptatii sociale, oricat de importanta ar fi aceasta si nici nu a incercat vreodata sa judece intre oameni (vezi Ioan 8,3-11). Ca si proorocii din vechime (Mica 6,8; etc.), Isus a prezentat principiile care ar trebui sa guverneze legaturile unui om cu semenii sai (vezi Matei 5,38-47; 6,14.15; 7,1-6.12; 22,39; etc.) si a lasat administrarea justitiei civile exclusiv in seama autoritatilor civile legal constituite. El nu S-a abatut in nici un caz de la regula aceasta si aceia care vorbesc in numele Sau ar face bine sa-I urmeze exemplul in aceasta privinta, ca si in altele (COL 254). 12:15 Apoi le-a zis: Vedeti si paziti-va de orice fel de lacomie de bani; caci viata cuiva nu sta in belsugul avutiei lui. Lacomie. Gr. pleonexia (vezi la Marcu 7,22). Lacomia ar putea fi definita ca o afectiune neindreptatita pentru cele materiale ale vietii, mai ales pentru acelea care apartin altcuiva. Omul care se adresa lui Hristos nu avea nevoie de mai multa bogatie; ceea ce-i trebuia era ca lacomia sa fie inlaturata din inima lui, dupa care bogatiile nu l-ar mai fi preocupat. Daca nu ar mai fi lacomie in inima, n-ar mai fi certuri de impacat. Ca totdeauna, Isus a mers la radacina dificultatii si a propus o solutie care ar fi inlaturat necesitatea aparitiei unor astfel de probleme in viitor. El a prezentat nu panacee trecatoare, ca de pilda cele reprezentate de evanghelia sociala de astazi. Ceea ce le trebuie oamenilor nu sunt salarii mai mari sau profituri mai mari. Ei au nevoie de o schimbare a mintii si a inimii care-i va face sa caute ,,mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui” cu deplina incredere ca necesitatile vietii vor fi ,,date pe deasupra” (vezi la Matei 6,33). Belsugul avutiei. Vezi la Matei 6,24-34. Materialismul sta la radacina multora din problemele majore ale lumii de astazi. El ofera baza celor mai multe filozofii politice si economice si, in felul acesta, poarta raspunderea pentru cele mai multe din conflictele de clasa si nationale care chinuiesc omenirea. Nemultumirea cu ceea ce avem creeaza dorinta de a ne procura mai mult, silind pe altii sa dea tot sau parte din ceea ce au, in loc ca noi insine sa muncim in mod cinstit. Lacomia este cauza multora din problemele insolubile ale lumii. Cererea omului care apela la Isus de a lua rolul de judecator fata de purtarea fratelui sau era manata de acelasi duh care mana pe multi industriasi sa umble dupa profituri mai mari indiferent de mijloacele prin care ele sunt procurate, care mana pe unii lucratori sa ceara un salariu tot mai mare indiferent de valoarea propriei lor contributii la producerea de bogatie si de capacitatea patronului lor de a plati. Este spiritul care conduce o grupa de interese sa-si asigure legislatia favorabila ei, fara sa se preocupe cu privire la felul in care legislatia aceasta va afecta alte grupe din tara; care mana o natiune sa-si impuna vointa altor natiuni, indiferent de dorintele sau interesele supreme ale poporului in cauza. Este spiritul care duce adesea la familii ruinate, la delincventa juvenila si la numeroase crime. Dumnezeu cheama pe toti aceia care vor sa-L iubeasca si sa-I serveasca sa priveasca lucrurile materiale ale vietii in adevarata lor perspectiva si sa le subordoneze lucrurilor de valoare vesnica (vezi la Matei 6,24-34; Ioan 6,27). Contrar opiniei sustinute de cei mai multi oameni, mai multe ,,lucruri” nu inseamna in mod necesar mai multa fericire. Fericirea depinde nu de ,,lucruri”, ci de starea mintii si a inimii cuiva (vezi la Eclesiastul 2,1-11). 12:16 Si le-a spus pilda aceasta: Tarina unui om bogat rodise mult. Pilda. [ ,,O parabola”, KJV]. Cu privire la invatatura in parabole a lui Isus si in ce priveste principiile care guverneaza interpretarea lor vezi p. 203-207. Parabola aceasta, relatata numai de Luca, ilustreaza principiul afirmat in v. 15, ca ,,lucrurile” materiale nu sunt tinta cea mai de seama in viata (vezi si la Matei 19,16-22). Parabola aceasta ar putea sa primeasca titlul ,,Nebunia unei vieti devotate strangerii de averi”. Tarina. Omul ingroapa samanta in pamant si se ingrijeste de ea cat poate mai bine, dar Dumnezeu este Cel care face samanta sa creasca (vezi la Marcu 4,26-29). Indiferent cu ce ar contribui omul la procesul cresterii, Dumnezeu este Cel care da cresterea (vezi 1 Corinteni 3,6.7). Dumnezeu este Cel care trimite lumina soarelui si ploaia (vezi la Matei 5,45) si binecuvanteaza straduintele omului cu ,,vremuri roditoare” (vezi Fapte 14,17). Inainte ca Israel sa fi intrat in Tara Fagaduintei, Dumnezeu l-a avertizat sa nu uite ca El este Cel care da omului ,,putere sa-si agoniseasca bogatie” [KJV] (vezi Deuteronom 8,11-18). Totusi omul a fost totdeauna inclinat sa-si asume merite pentru ceea ce-i da Dumnezeu, zicand in inima sa: ,,Taria mea si puterea mainii mele mi-au castigat aceste bogatii” (Deuteronom 8,17). Inselaciune fatala! Acela a carui inima nu este recunoscatoare fata de Dumnezeu se deda ,,la ganduri desarte” si ,,inima lui fara pricepere” ajunge ,,intunecata” (vezi Romani 1,21). Intelept in ingamfarea sa, el ajunge sa fie nebun inaintea lui Dumnezeu (vezi Romani 1,22). Daca staruie intr-o astfel de umblare, in cele din urma inlatura deplin pe Dumnezeu din gandurile sale si se deda la urmarirea fericirii materiale si a placerii fizice (vezi Romani 1,23-32). El devine mai mult un iubitor de placeri, decat iubitor de Dumnezeu (2 Timotei 3,4). 12:17 Si el se gandea in sine, si zicea: Ce voi face? Fiindca nu mai am loc unde sa-mi strang roadele. Se gandea in sine. Adica, a dezbatut chestiunea si pe o parte si pe alta. El a ,,judecat” chestiunea ajungand la ceea ce lui i s-a parut o concluzie logica. Nu mai am loc. Intelegerea acestui lucru ar fi trebuit sa-l determine sa se gandeasca la multi care duceau lipsa chiar de lucrurile pe care Dumnezeu le revarsase asupra lui in asa abundenta. Dar interesele lui egoiste i-au orbit ochii fata de nevoile semenilor sai (vezi la cap. 16,19-31). Strange. [,,A pune la pastrare”, KJV]. Literal, ,,sa adun laolalta”. 12:18 Iata, a zis el, ce voi face: imi voi strica granarele, si voi zidi altele mai mari; acolo voi strange toate roadele si toate bunatatile mele; Roadele…mele. Notati posesivul: ,,roadele mele”, ,,hambarele mele”, ,,bucatele mele”, ,,sufletul meu” (cf. Osea 2,5). Gandurile lui erau numai la sine. Evident, el nu-si dadea seama ca ,,cel care are mila de sarman imprumuta pe Domnul” (Proverbele 19,17). 12:19 si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea si inveseleste-te! Suflete. Vezi la Matei 10,28. Odihneste-te. El si-a adunat averea si este gata sa se retraga din afaceri. Se va darui consumarii bunurilor vietii, fara gand de a mai produce. Mananca, bea si veseleste-te. El se simte sigur ca are indeajuns pentru a trai restul vietii sale si isi va petrece zilele in vietuire desfranata, asa cum a facut fiul risipitor in tara indepartata, uitand pe Dumnezeu si pe semenii sai (vezi la Luca 15,13; cf. Eclesiastul 8,15). 12:20 Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cere inapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregatit, ale cui vor fi? Nebunule. Vezi la cap. 11,40. Isus nu spune ca Dumnezeu a spus de fapt ,,nebunului” aceste cuvinte si nici macar nu i-a adus la cunostinta aceasta denumire, dupa cum Domnul nu vrea sa spuna ca convorbirea dintre omul bogat si ,,parintele Avraam” (cap. 16,24-31) a avut loc cu adevarat. In ambele cazuri convorbirea este introdusa in folosul audientei care asculta parabola, pentru ca ei sa poata vedea principiul divin ilustrat de parabola. Comparati si conversatia dintre copacii padurii (Judecatori 9,8-15). Sufletul. Propozitia zice de fapt, ,,ei cer sufletul tau de la tine”. Unii sugereaza ca impersonalul ,,ei” e o perifraza rabinica pentru a evita folosirea numelui divin (vezi la cap. 15,7). Altii spun ca pronumele se refera la ,,nimicitori” (vezi Iov 33,22). 12:21 Tot asa este si cu cel ce isi aduna comori pentru el, si nu se imbogateste fata de Dumnezeu. Comori pentru el. Oricine gandeste si planuieste numai pentru sine este lipsit de bun simt (vezi la cap. 11,40) inaintea lui Dumnezeu. Evanghelia imparatiei este destinata sa abata gandurile oamenilor de la sine si sa le indrepte spre Dumnezeu si in afara, catre semenii lor. Pentru principiul cuprins aici vezi la cap. 12,15). Fata de Dumnezeu. Adica, ochii lui Dumnezeu. ,,Nebunul” nu are comoara adunata in cer (vezi la Matei 6,19-23). 12:22 Isus a zis apoi ucenicilor sai: De aceea va spun: Nu va ingrijorati, cu privire la viata voastra, gandindu-va ce veti manca, nici cu privire la trupul vostru, gandindu-va cu ce va veti imbraca. A zis. Dupa ce a raspuns omului care I-a intrerupt cuvantarea, Isus Isi reia discursul adresat multimii in general si ucenicilor Sai in particular (vezi la v. 1,13). Nu va ingrijorati. [,,Nu va ganditi”, KJV]. Literal, ,,nu fiti ingrijorati”, sau ,,nu cultivati nici un gand de ingrijorare” (vezi la Matei 6,25). Pentru comentariul la Luca 12,22-34 vezi la Matei 6,19-21.25-33. 12:23 Viata este mai mult decat hrana, si trupul mai mult decat imbracamintea. Hrana. Gr. trophe, ,,alimente”, ,,hrana”, ,,de-ale mancarii” (vezi la Matei 3,4). 12:24 Uitati-va cu bagare de seama la corbi: ei nu seamana, nici nu secera, n-au nici camara, nici granar: si totusi Dumnezeu ii hraneste. Cu cat mai de pret sunteti voi decat pasarile! Verset ce nu a fost comentat. 12:25 Si apoi, cine dintre voi, chiar ingrijorandu-se, poate sa adauge un cot la lungimea vietii lui? Sa adauge un cot la lungimea vietii lui. [,,Sa adauge la statura sa”, KJV]. Vezi la Matei 6,27. 12:26 Deci, daca nu puteti face nici cel mai mic lucru, pentru ce va mai ingrijorati de celelalte? Verset ce nu a fost comentat. 12:27 Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu tes: totusi va spun ca nici Solomon, in toata slava lui, n-a fost imbracat ca unul din ei. Verset ce nu a fost comentat. 12:28 Daca astfel imbraca Dumnezeu iarba, care astazi este pe camp, iar maine va fi aruncata in cuptor, cu cat mai mult va va imbraca El pe voi, putin credinciosilor? Verset ce nu a fost comentat. 12:29 Sa nu cautati ce veti manca sau ce veti bea, si nu va framantati mintea. Nu cautati. Textul grecesc accentueaza pe ,,voi”. 12:30 Caci toate aceste lucruri Neamurile lumii le cauta. Tatal vostru stie ca aveti trebuinta de ele. Verset ce nu a fost comentat. 12:31 Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Verset ce nu a fost comentat. 12:32 Nu te teme, turma mica; pentru ca Tatal vostru va da cu placere Imparatia. Verset ce nu a fost comentat. 12:33 Vindeti ce aveti si dati milostenie. Faceti-va rost de pungi, care nu se invechesc, o comoara nesecata in ceruri, unde nu se apropie hotul, si unde nu roade molia. Pungi. Gr. ballantia, ,,pungi” (vezi cap. 10,4). 12:34 Caci unde este comoara voastra, acolo este si inima voastra. Verset ce nu a fost comentat. 12:35 Mijlocul sa va fie incins, si facliile aprinse. Mijlocul sa va fie incins. [Asteptarea revenirii Stapanului, Luca 12,35-59. Despre parabole vezi p. 203-207]. Adica, fiti pregatiti pentru actiune (vezi la Psalmii 65,6). Vegherea este nota principala a acestei scurte parabole. Aici pentru prima data Isus da invatatura publica cu privire la a doua sa venire. Sfarsitul lucrarii Lui pamantesti este deja la orizont. De aceea, El cauta sa-i pregateasca pe oameni pentru inaltarea si revenirea Sa cu putere si slava. Accentul parabolei este asupra unei drepte vietuiri in vederea revenirii Domnului. 12:36 Si sa fiti ca niste oameni, care asteapta pe stapanul lor sa se intoarca de la nunta, ca sa-i deschida indata, cand va veni si va bate la usa. Asteapta. Nu in nelucrare, ci in veghere si pregatire sarguincioasa. Comparati parabola cu cea a celor zece fecioare (Matei 25,1-12). 12:37 Ferice de robii aceia, pe care stapanul ii va gasi veghind la venirea lui! Adevarat va spun, ca el se va incinge, ii va pune sa sada la masa, si se va apropia sa le slujeasca. Ferice. [,,Binecuvantat”, KJV]. Sau, ,,fericit” (vezi la Matei 5,3). Adevarat. Vezi la Matei 5,18. Se va incinge. Vezi la Psalmii 65,6. Si anume, ca apreciere pentru credinciosia si loialitatea lor fata de el. 12:38 Fie ca vine la a doua straja din noapte, fie ca vine la a treia straja, ferice de robii aceia, daca-i va gasi veghind! A doua straja. Adica, aproximativ intre 9 p.m. si miezul noptii (vezi la Matei 14,25). A treia straja. Aproximativ de la miezul noptii pana la 3 a.m. 12:39 Sa stiti bine ca, daca ar sti stapanul casei la ce ceas va veni hotul, ar veghea, si n-ar lasa sa-i sparga casa. Stapanul casei. Gr. oikodespotes, ,,stapan al casei” (vezi la cap. 2,29). Vezi la Proverbele 7,19. Sparga casa. Multe case orientale erau facute din ziduri de pamant si mijlocul cel mai usor ca un hot sa intre in casa era sa faca o gaura in zid (cf. Ezechiel 12,5.12). 12:40 Si voi dar fiti gata, caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va ganditi. Verset ce nu a fost comentat. 12:41 Doamne, I-a zis Petru, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toti? I-a zis Petru. Ca de obicei, Pentru se poarta ca un purtator de cuvant cu de la sine putere pentru cei doisprezece (vezi la Matei 14,28; 16,16; 17,4). Sau pentru toti. Erau de fata si cei doisprezece si multimea (vezi la v. 1) si evident Petru se intreba daca indemnul lui Isus cu privire la veghere avea o aplicatie speciala la ucenici, ca ,,servi” ai ,,stapanului” din parabola, sau daca se aplica multimii in general. 12:42 Si Domnul a zis: Cine este ispravnicul credincios si intelept, pe care-l va pune stapanul sau peste slugile sale, ca sa le dea partea lor de hrana la vremea potrivita? Ispravnicul credincios si intelept. Pentru comentariul la v. 42-46 vezi la Matei 24,45-51. 12:43 Ferice de robul acela, pe care stapanul, la venirea lui, il va gasi facand asa! Verset ce nu a fost comentat. 12:44 Adevarat va spun, ca il va pune peste toata avutia sa. Verset ce nu a fost comentat. 12:45 Dar daca robul acela zice in inima lui: Stapanul meu zaboveste sa vina; daca va incepe sa bata pe slugi si pe slujnice, sa manance, sa bea si sa se imbete, Verset ce nu a fost comentat. 12:46 stapanul robului aceluia va veni in ziua in care el nu se asteapta, si in ceasul in care nu stie, si-l va taia in bucati; si soarta lui va fi soarta celor necredinciosi in lucrul incredintat lor. Verset ce nu a fost comentat. 12:47 Robul acela, care a stiut voia stapanului sau, si nu s-a pregatit deloc, si n-a lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri. A stiut voia stapanului sau. Vezi la Matei 7,21-27. Dumnezeu masoara raspunderea omului dupa cunoasterea din partea lui a datoriei, inclusiv adevarul pe care ar fi putut sa-l cunoasca, dar nu s-a folosit de el (vezi Ezechiel 3,18-21; 18,2-32; 33,12-20; Luca 23,34; Ioan 15,22; 1 Timotei 1,13; Iacov 4,17). 12:48 Dar cine n-a stiut-o, si a facut lucruri vrednice de lovituri, va fi batut cu putine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; si cui i s-a incredintat mult, i se va cere mai mult. Verset ce nu a fost comentat. 12:49 Eu am venit sa arunc un foc pe pamant. Si ce vreau decat sa fie aprins chiar acum! Sa arunc un foc. [,,Sa trimit foc”, KJV]. Textul grecesc accentueaza cuvantul ,,foc”. Pentru v. 49-53 vezi la Matei 10,34-36. Ce voiesc? Intelesul ultimei parti a versetului 49 nu este clar. O traducere posibila este ,,Cum doresc ca el sa fie deja aprins?” 12:50 Am un botez cu care trebuie sa fiu botezat, si cat de mult doresc sa se indeplineasca! Am un botez. In mod clar, nu botezul lui Isus de la Ioan, cu trei ani in urma, ci ,,botezul” mortii Sale (vezi la Matei 3,11). Cand e folosit ca aici in mod figurat cuvantul ,,a boteza” inseamna a fi ,,cufundat” in imprejurari care aduc pe cineva fata in fata cu moartea, tot asa cum cineva ar fi cufundat in apa o perioada considerabila de timp. 12:51 Credeti ca am venit sa aduc pace pe pamant? Eu va spun: nu; ci mai degraba dezbinare. Verset ce nu a fost comentat. 12:52 Caci, de acum inainte, din cinci, care vor fi intr-o casa, trei vor fi dezbinati impotriva a doi, si doi impotriva a trei. Verset ce nu a fost comentat. 12:53 Tatal va fi dezbinat impotriva fiului, si fiul impotriva tatalui; mama impotriva fiicei, si fiica impotriva mamei; soacra impotriva nurorii, si nora impotriva soacrei. Verset ce nu a fost comentat. 12:54 El a mai zis noroadelor: Cand vedeti un nor ridicandu-se la apus, indata ziceti: Vine ploaia. Si asa se intampla. Cand vedeti un nor. Pentru comentariul la v. 54-56 vezi la Matei 10,2.3. 12:55 Si cand vedeti sufland vantul de la miazazi, ziceti: Are sa fie zaduf. Si asa se intampla. Verset ce nu a fost comentat. 12:56 Fatarnicilor, fata pamantului si a cerului stiti s-o deosebiti: vremea aceasta cum de n-o deosebiti? Verset ce nu a fost comentat. 12:57 Si pentru ce nu judecati si voi singuri ce este drept? Nu judecati si voi. Pentru comentariu la v. 57-59 vezi la Matei 5,25-26. 12:58 Cand te duci cu parasul tau inaintea judecatorului, pe drum cauta sa scapi de el; ca nu cumva sa te tarasca inaintea judecatorului, judecatorul sa te dea pe mana temnicerului, si temnicerul sa te arunce in temnita. Parasul. [,,Adversarul”, KJV]. Gr. antidikos, ,,un oponent [la o judecata]”, deci un ,,vrajmas”, ,,un adversar”. Te tarasca. Literal, ,,a te tari [cu forta]”. Temnicerul. Acela caruia trebuia sa i se plateasca amenda. Incapacitatea de a o plati insemna punerea la inchisoare. Pentru vechiul obicei de punere la inchisoare pentru datorie vezi la Matei 18,25. 12:59 Iti spun ca nu vei iesi de acolo, pana nu vei plati si cel mai de pe urma banut. Banut. Gr. lepton, o moneda foarte mica de bronz (vezi p. 49; cf. cap. 21,2).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 COL 96; DA 408 1–7 Ev 237 2 MH 486 3–7 EW 28 6, 7 4T 564 8, 9 5T 437 11 FE 202 13 COL 253; 9T 216 13–21 COL 252–259 14 9T 217 14–21 COL 254 15 COL 259; PP 496; 3T 547; 4T 82 15–21 3T 545 15–23 2T 662 16–21 2T 199; 3T 154, 401 17–21 5T 260 18, 19 COL 256 19 CS 232; 6T 452 20 COL 343; CS 142; PP 668 20, 21 COL 258 21 2T 196, 233, 246, 280, 681; 3T 546; 4T 386; 5T 262 22–26 Ev 237 23 CG 366; Ed 200 24 CG 58; Ed 117 27 SC 68 27–31 Ev 238 30 MB 99 32–34 DA 496 33 CH 18; COL 370, 374; CS 40, 86, 114, 126, 151; Ed 145; EW 57, 95; FE 210; MH 216; TM 395; 1T 169, 175, 176, 192, 197; 2T 242, 280 676, 681; 3T 90, 402, 546; 5T 152, 259, 734; 6T 258; 7T 291, 295; 8T 35; 9T 131 33, 34 GW 341; 5T 465 33–40 6T 453 35 AA 55; Ev 473; FE 366; ML 217; 6T 116; 9T 48, 61, 133, 148 36 GC 427 36, 37 EW 19, 55; 2T 195 36–38 2T 192 37 DA 634; 1T 69; 5T 485; 9T 287 42 DA 634; Ev 345, 373, 432; TM 149; 2T 557, 642; 6T 75, 78 47 COL 353; 2T 251; 4T 249; 5T 160 47, 48 CS 137; 1T 133; 8T 96 48 AA 337; COL 265, 362; Ev 563; PP 420, 528; SR 168; TM 454; 1T 170; 3T 392; 7T 200 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: