Printable ModeLuca, 11
|
11:1 Intr-o zi, Isus Se ruga intr-un loc anumit. Cand a ispravit rugaciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: Doamne, invata-ne sa ne rugam, cum a invatat si Ioan pe ucenicii lui. Se ruga. [Invatatura despre rugaciune, Luca 11,1-13]. Luca nu relateaza nimic definit cu privire la timpul sau locul acestui incident. Daca Luca urmeaza aici o succesiune cronologica, incidentul se poate sa fi avut loc la scurt timp dupa vizita la Betania (cap. 10,38-42). In cazul acesta, timpul s-ar fi putut sa fie in apropiere de acela al vizitei lui Isus la Ierusalim pentru a lua parte la sarbatoarea innoirii, cand a avut loc o incercare de a-L omori cu pietre (DA 470; vezi la Luca 17,1; Ioan 10,22.31.33). Incidentul s-ar fi putut sa aiba loc la Ierusalim sau, daca nu la Ierusalim, probabil ca a avut loc undeva in Perea. Pentru informatii in plus cu privire la evenimentele care au avut loc cam pe vremea aceea vezi la Matei 19,1. Timpul din zi s-ar fi putut sa fie in zorii diminetii, timpul obisnuit al lui Isus de rugaciune de felul acesta (COL 139). Cu ocazia aceasta ucenicii fusesera absenti pentru un scurt timp (COL 140), poate intr-o misiune (vezi Luca 10,1), sau poate pentru o scurta vizita pe la casele lor (vezi DA 259). Cu privire la viata personala de rugaciune a lui Isus vezi la Marcu 1,35; 3,13. Invata-ne sa ne rugam. Ucenicii erau foarte mult impresionati cand ascultau modul in care Se ruga Isus, comunicand intim cu Parintele Sau ceresc asa cum face un prieten cu altul. Rugaciunile Lui erau deosebite de acelea ale conducatorilor religiosi ai timpului, de fapt, de orice altceva auzisera ei. Rugaciunea formalista, exprimata in fraze pregatite mai dinainte si parand adresate unui Dumnezeu impersonal aflat la mare departare, este lipsita de realitatea si vitalitatea care ar trebui sa distinga rugaciunea. Ucenicii credeau ca, daca ar fi putut sa se roage asa cum Se ruga Isus, propria lor eficacitate ca ucenici ar fi fost mult sporita. Avand in vedere faptul ca Isus ii invatase prin cuvant (Matei 6,7-15) si exemplu (Luca 9,29) cum sa se roage, se pare ca de data aceasta cererea a venit de la unii ucenici care nu fusesera cu Isus in ocazii asemanatoare in trecut. Termenul ,,ucenici” nu este nevoie sa fie restrans la cei doisprezece. Ucenicii acestia se poate sa fi facut parte din cei saptezeci. In armonie cu cererea: ,,Invata-ne sa ne rugam”, Isus a raspuns dand un model de rugaciune, o parabola pentru a ilustra spiritul de rugaciune si unele indemnuri incurajand credinciosia si sarguinta in rugaciune (cap. 11,2-13). Cum a invatat si Ioan. Nu se spune nimic altceva in Scriptura cu privire la invatatura lui Ioan adresata ucenicilor sai. Ar parea natural ca, dupa ce ucenicii lui s-au unit cu Isus (vezi la Marcu 6,29), ei sa povesteasca ceea ce invatasera de la fostul lor invatator. 11:2 El le-a zis: Cand va rugati, sa ziceti: Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau; vina Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer, asa si pe pamant. Zis. Aceasta rugaciune ar putea sa fie numita mai potrivit rugaciunea ucenicilor, pentru ca difera cu totul de tipul de rugaciune pe care l-ar fi infatisat Isus in rugaciune. Ea pare mai potrivita pentru muritorii supusi greselii. De pilda, Isus nu avea nevoie sa Se roage pentru iertarea de pacate. Pentru un comentariu la rugaciune asa cum a dat-o Isus cu o ocazie anterioara vezi la Matei 6,9-13 (vezi COL 140). Tatal nostru. Un nume nou prin care Isus i-a invatat pe oameni sa se adreseze lui Dumnezeu pentru a le intari credinta si pentru a-i face sa fie impresionati de legatura intima de care sunt privilegiati sa se bucure in comunicarea cu El (COL 141, 142). 11:3 Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua in fiecare zi; Verset ce nu a fost comentat. 11:4 si ne iarta noua pacatele noastre, fiindca si noi iertam oricui ne este dator; si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau. Verset ce nu a fost comentat. 11:5 Apoi le-a mai zis: Daca unul dintre voi are un prieten, si se duce la el la miezul noptii, si-i zice: Prietene, imprumuta-mi trei paini, Daca unul din voi. [,,Care din voi”, KJV]. Pentru invataturile pe care Isus le-a scos din parabola aceasta vezi la v. 8. Pentru imprejurarile in care Isus a spus parabola vezi la v. 1. Cu privire la invatatura in parabole a lui Isus si pentru principiile de interpretare a parabolelor vezi p. 203-207. La miezul noptii. In tarile orientale, in timpul sezonului cald calatoria se facea uneori noaptea. Pe de alta parte, s-ar putea ca acest prieten vizitator (v. 6) sa fi fost facut sa intarzie in calatoria sa fara sa se fi asteptat si fara sa fi putut sa evite aceasta. 11:6 caci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, si n-am ce-i pune inainte; Un prieten al meu. Este un lucru important in naratiune ca omul nu a cerut pentru sine, ci pentru un prieten in nevoie (vezi la v. 8). N-am ce-i pune inainte. [,,Nu am nimic”, KJV]. Faptul ca omul nu avea nimic al sau explica de ce a venit la miezul noptii dupa ajutor. Constienta ca noi insine nu avem nimic (Ioan 15,5) ar trebui, la fel, sa ne mane la Marele Izvor al hranei spirituale (vezi Ioan 6,27-58). Aceia care vor sa se imprieteneasca cu oamenii pentru a le face cunostinta cu marele Prieten al tuturor oamenilor simt adesea lipsa lor de paine cereasca pe care doresc cu atata ravna sa o dea altora. 11:7 si daca dinauntrul casei lui, prietenul acesta ii raspunde: Nu ma tulbura; acum usa este incuiata, copiii mei sunt cu mine in pat, nu pot sa ma scol sa-ti dau paini, Nu ma tulbura. Evident nu zgarcenia, ci repulsia de a fi tulburat e ceea ce a dat nastere la cuvintele: ,,Nu ma tulbura”. Odata ce omul a depasit neplacerea de a iesi din pat, a dat vizitatorului sau nocturn toata painea care i-a trebuit (v. 8). Uneori oamenii poate si-L inchipuie pe Dumnezeu ca pe Cineva care ar prefera ca oamenii sa nu-L tulbure, dar adevaratul Lui caracter ca un Parinte preocupat, iubitor si generos este clar aratat in v. 9-13. Neplacerea prietenului de a se scula si de a da ceea ce era necesar nu-L reprezinta in nici un caz pe Dumnezeu (vezi v. 13). Aici, invatatura parabolei nu este o invatatura prin comparatie, ci prin contrast. Incuiata. Ca si cum ar fi zis: ,,inchisa ca sa stea inchisa”. El intentiona ca ea sa fie asa. Incuierea unei usi in vremurile vechi nu era o sarcina atat de usoara ca acum. Copiii mei sunt cu mine in pat. In multe parti ale Orientului chiar astazi familia doarme laolalta intr-o singura camera, adesea pe saltele de paie intinse pe podea sau, poate, pe paturi in forma de platforme joase, putin ridicate de la pamant. Daca un membru al familiei s-ar fi sculat ar fi insemnat sa-i scoale pe toti. Nu pot. De fapt era numai lipsa de bunavointa din partea lui, nu neputinta de a implini cererea prietenului sau. 11:8 va spun: chiar daca nu s-ar scula sa i le dea, pentru ca-i este prieten, totusi, macar pentru staruinta lui suparatoare, tot se va scula si-i va da tot ce-i trebuie. Staruinta lui suparatoare. [,,Staruinta plictisitoare”, KJV; ,,cutezanta” G. Gal.]. Gr. anaideia, literal ,,nerusinarea” sau ,,necuviinta”. De repetate ori capul gospodariei a respins apelurile staruitoare ale vizitatorului sau din miez de noapte (vezi COL 143), dar solicitantul nu lua pe Nu ca raspuns. ,,In adevarata credinta este un optimism, o statornicie de principiu si o clarviziune a scopului, pe care nici timpul nici munca grea nu le poate slabi” (COL 147). Aici parabola invata din nou prin contrast si nu prin comparatie (vezi la v. 7). Dumnezeu nu este lipsit de bunavointa sa acorde ceea ce este bun pentru copiii Sai muritori. El nu are nevoie sa fie convins sau determinat prin lingusiri sa faca ceva bun pe care altfel El n-ar fi dispus sau i-ar fi neplacut sa-l faca. Dumnezeu cunoaste nevoile noastre. El este cu totul dispus sa le satisfaca. El este dispus ,,sa faca nespus mai mult decat cerem sau gandim noi” (Efeseni 3,20). 11:9 De aceea si Eu va spun: Cereti, si vi se va da: cautati, si veti gasi; bateti si vi se va deschide. Cereti. Pentru comentariul la v. 9-13 vezi la Matei 7,7.11. Rugaciunea nu este atat de mult o chestiune de a-L convinge pe Dumnezeu sa accepte voia noastra cu privire la o problema, cat a descoperi voia Lui cu privire la ea. El cunoaste nevoile inainte ca noi sa cerem; mai mult, El stie ce este cel mai bine pentru noi. In contrast, noi suntem adesea numai putin constienti de propria noastra nevoie. Adesea gandim ca avem nevoie de lucruri de care nu avem nevoie si care ar fi poate chiar daunatoare pentru noi; invers, poate ca nici nu ne dam seama de cele mai mari nevoi ale noastre (cf. COL 145). Rugaciunea va aduce vointa noastra si in felul acesta viata noastra in armonie cu voia lui Dumnezeu (vezi COL 143). Ea este mijlocul randuit de Dumnezeu pentru a ne educa dorintele. Scopul adevaratei rugaciuni nu este de a savarsi o schimbare in Dumnezeu, ci de a savarsi o schimbare in noi asa incat noi sa dorim ,,atat sa voim, cat si sa facem potrivit cu buna Lui placere” (Filipeni 2,13 KJV). Dumnezeu ii va trimite un raspuns solicitantului sincer la oricare cerere rostita in umilinta si credinta. El poate zice: ,,Da”. El poate zice ,,Nu” sau El poate zice simplu: ,,Asteapta”. Uneori raspunsul la rugaciune poate fi amanat deoarece trebuie sa intervina o schimbare in propriile noastre inimi inainte ca Dumnezeu sa poata raspunde la ea (vezi DA 200). Sunt conditii precise pentru rugaciunea la care se raspunde si, daca pare sa fie intarziere, noi ar trebui sa intrebam daca nu cumva dificultatea este de partea noastra. Este o insulta la adresa lui Dumnezeu sa fim nerabdatori fata de El cand noi nu ne-am conformat conditiilor pe terenul carora este cu putinta ca El sa raspunda la rugaciune. Invatatura centrala a parabolei este, natural, staruinta in rugaciune. De asemenea, parabola defineste felul de cereri pentru care Domnul sfatuieste sa fie data pe fata staruinta – rugaciune al caror obiect este fericirea semenilor nostri si extinderea imparatiei Sale. ,,Tot ce Hristos a primit de la Dumnezeu, putem avea si noi” (COL 149). Nestatornicia in rugaciune nu-I este placuta lui Dumnezeu, ,,in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare” (Iacov 1,17). Cel care este nestatornic in rugaciune nu asteapta de fapt nimic de la Dumnezeu. ,,Cine se indoieste” [,,cine este ca valul”] ,,sa nu se astepte sa primeasca ceva de la Domnul” (Iacov 1,6.7). 11:10 Fiindca oricine cere, capata; cine cauta gaseste; si celui ce bate, i se deschide. Verset ce nu a fost comentat. 11:11 Cine este tatal acela dintre voi, care, daca-i cere fiul sau paine, sa-i dea o piatra? Ori, daca cere un peste, sa-i dea un sarpe in loc de peste? Verset ce nu a fost comentat. 11:12 Sau, daca cere un ou, sa-i dea o scorpie? Verset ce nu a fost comentat. 11:13 Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru cel din ceruri va da Duhul Sfant celor ce I-L cer! Verset ce nu a fost comentat. 11:14 Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. Dupa ce a iesit, dracul, mutul a grait, si noroadele s-au mirat. A scos dintr-un om un drac. [Un demonizat orb si mut; pacatul de neiertat, Luca 11,14-32 = Matei 12,22-45 = Marcu 3,20-30. Comentariu major: Matei]. Daca incidentul narat aici de Luca, impreuna cu conversatia care a urmat, trebuie sa fie considerat echivalent cu pasajul paralele din Matei, asa cum pare probabil, devine evident ca Luca nu urmeaza strict ordinea cronologica. Incidentul relatat de Matei a avut loc cu aproape un an si jumatate inainte de timpul indicat de contextul in care evenimentul este relatat de Luca (vezi la Matei 12,22; Luca 11,1). Marea asemanare dintre cele doua relatari, care, cu exceptia celor din Luca 11,16.27.28, sunt aproape identice, pare sa inlature posibilitatea ca incidentul relatat de Luca sa fie un incident diferit si legat cu lucrarea pereana (vezi la v. 1). Daca sunt descrise doua incidente, cele doua trebuie sa fi fost aproape identice, inclusiv discutia care a urmat. 11:15 Dar unii ziceau: El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor. Verset ce nu a fost comentat. 11:16 Altii, ca sa-L ispiteasca, Ii cereau un semn, din cer. Altii ca sa-L ispiteasca. [,,Altii, ispitindu-L”, KJV]. Vezi la Matei 12,38-42; 16,1. 11:17 Isus le-a cunoscut gandurile, si le-a zis: Orice imparatie dezbinata impotriva ei, este pustiita; si o casa dezbinata impotriva ei, se prabuseste peste alta. Verset ce nu a fost comentat. 11:18 Deci, daca Satana este dezbinat impotriva lui insusi, cum va dainui imparatia lui, fiindca ziceti ca Eu scot dracii cu Beelzebul? Verset ce nu a fost comentat. 11:19 Si daca eu scot dracii cu Beelzebul, fiii vostri cu cine ii scot? De aceea ei insisi vor fi judecatorii vostri. Verset ce nu a fost comentat. 11:20 Dar, daca Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Imparatia lui Dumnezeu a ajuns pana la voi. Verset ce nu a fost comentat. 11:21 Cand omul cel tare si bine inarmat isi pazeste casa, averile ii sunt la adapost. Verset ce nu a fost comentat. 11:22 Dar daca vine peste el unul mai tare decat el si-l biruieste, atunci ii ia cu sila toate armele in care se incredea, si imparte prazile luate de la el. Verset ce nu a fost comentat. 11:23 Cine nu este cu Mine este impotriva Mea; si cine nu aduna cu Mine, risipeste. Verset ce nu a fost comentat. 11:24 Duhul necurat, cand iese afara dintr-un om, umbla prin locuri fara apa, si cauta odihna. Fiindca n-o gaseste, zice: Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit. Duhul necurat. Vezi la Matei 12,43-45. 11:25 Si cand vine, o gaseste maturata si impodobita. Verset ce nu a fost comentat. 11:26 Atunci se duce de mai ia cu el alte sapte duhuri, mai rele decat el; intra impreuna in casa, se aseaza in ea, si starea de pe urma a omului aceluia ajunge mai rea decat cea dintai. Verset ce nu a fost comentat. 11:27 Pe cand spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod si-a ridicat glasul si a zis: Ferice de pantecele care Te-a purtat, si de tatele pe care le-ai sub! O femeie. Ea era ,,din norod”, adica, pe cat se pare, din grupul care ascultase discutia anterioara. In plus, cuvintele ,,aceste vorbe” [,,lucrurile acestea”] leaga incidentul din v. 27.28 cu discutia din versetele precedente. La acest punct al naratiunii, Matei (cap. 12,46) povesteste despre venirea mamei si fratilor Domnului, un incident pe care Luca il relateaza in cap. 8,19-21. S-ar putea ca sosirea lor sa o fi determinat pe femeia aceasta sa faca afirmatia relatata aici. 11:28 Si El a raspuns: Ferice mai degraba de cei ce asculta Cuvantul lui Dumnezeu, si-L pazesc! Mai degraba. Isus nu contrazice elogiul adus de femeie Mariei; ca oricare mama buna, ea merita onoare si se impartaseste de onoarea unui fiu vrednic. In schimb, Isus scoate in evidenta nepotrivirea conceptiei persoanei care a vorbit in masura in care este vorba de Imparatia cerului. Isus nici nu aproba, nici nu dezaproba ceea ce a zis ea. Daca Isus ar fi intentionat ca ucenicii Sai sau crestinii in general sa acorde o onoare deosebita Mariei, aducerea de onoare ei de catre aceasta straina ar fi fost un prilej ideal pentru ca El sa expuna o astfel de invatatura sau cel putin sa exprime aprobare cordiala a ceea ce se spusese, asa cum facuse cand Petru Il recunoscuse ca fiind Fiul lui Dumnezeu (vezi la Matei 16,17). Potrivit cu Scripturile recunoasterea din partea crestinului a divinitatii lui Isus este de importanta majora, in timp ce ideea acordarii de onoare speciala Mariei nu este nici macar sugerata (vezi la Matei 1,18.25; 12,48.50; Luca 1,28.47). In Matei 12,46-50 Isus pare sa tagaduiasca orice importanta deosebita ce revine mamei Sale, cel putin in ce ii priveste pe credinciosii crestini. 11:29 Pe cand noroadele se strangeau cu gramada, El a inceput sa spuna: Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decat semnul prorocului Iona. Neam viclean. [,,Generatie rea”, KJV]. Cu privire la v. 29-32 vezi la Matei 12,38-42. Nu este sigur daca aceasta urmeaza sa fie considerata relatarea din partea lui Luca a incidentului relatat in Matei 12,38-42 sau daca ea este un incident ulterior legat de lucrarea pereana (vezi DA 488; vezi la Luca 11,1.33). 11:30 Caci dupa cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot asa si Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta. Verset ce nu a fost comentat. 11:31 Imparateasa de la miazazi se va scula, in ziua judecatii, alaturi de barbatii acestui neam, si-i va osandi; pentru ca ea a venit de la capatul pamantului ca sa auda intelepciunea lui Solomon; si iata ca aici este Unul mai mare decat Solomon. Verset ce nu a fost comentat. 11:32 Barbatii din Ninive se vor scula, in ziua judecatii, alaturi de neamul acesta, si-l vor osandi, pentru ca ei s-au pocait la propovaduirea lui Iona; si iata ca aici este Unul mai mare decat Iona. Verset ce nu a fost comentat. 11:33 Nimeni n-aprinde o lumina, ca s-o puna intr-un loc ascuns sau sub banita; ci o pune intr-un sfesnic, pentru ca cei ce intra, sa vada lumina. N-aprinde o lumina. [,,Cand a aprins o lumina”, KJV]. [Lumina launtrica, Luca 11,33-36. Cf. la Matei 5,15]. Faptul ca Luca relatase deja cuvintele lui Hristos cu privire la candela si lumina ei in legatura cu predica de la lac (vezi la cap. 8,16) lasa sa se inteleaga ca subiectul cap. 11,33-36 a fost prezentat mai tarziu, probabil in legatura cu lucrarea pereana. Este sigur ca Isus a repetat mare parte a invataturii Sale anterioare in cursul acestei perioade (vezi DA 488). Faptele acestea pot lasa sa se inteleaga de asemenea ca v. 11-32 relateaza incidente pereene (vezi la v. 14.29). 11:34 Ochiul este lumina trupului tau. Daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau este plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, trupul tau este plin de intuneric. Verset ce nu a fost comentat. 11:35 Ia seama dar, ca lumina care este in tine, sa nu fie intuneric. Verset ce nu a fost comentat. 11:36 Asa ca, daca tot trupul tau este plin de lumina, fara sa aiba vreo parte intunecata, va fi in totul plin de lumina, intocmai ca atunci cand te-ar lumina o lampa cu lumina ei mare. Verset ce nu a fost comentat. 11:37 Pe cand vorbea Isus, un Fariseu L-a rugat sa pranzeasca la el. El in intrat si a sezut la masa. Un Fariseu. [Pranzirea cu un Fariseu, Luca 11,37-54. Cf. la Matei 23,1-39; Luca 20,45-47. Pare sa nu existe nici un motiv pentru a nu considera ocazia la care se face referire in v. 37-54 ca fiind complet deosebita de cea din Matei 23, 1-39; Luca 20, 45-47. Cuvintele ,,pe cand vorbea” (cap. 11,37) leaga strans restul capitolului cu ceea ce il precede. Aici, Isus pranzeste in familia unui Fariseu, in timp ce in cealalta ocazie era in curtile Templului din Ierusalim (vezi la Matei 23,38; 24,1). Incidentul acesta a avut loc cu ,,cateva luni” inainte de incheierea lucrarii lui Isus (COL 253; vezi la Luca 12,1) Sustinerea criticii superioare ca Luca a luat diferite materiale asa cum le-a gasit, fara a intelege legatura lor cu alte evenimente din viata lui Isus si le-a aranjat asa cum i s-a parut mai bine, n-are nici un temei faptic. Predicatorii moderni folosesc adesea acelasi material al predicii, cu variatii mai mari sau mai mici, la multe ocazii diferite si nu exista nici un motiv pentru a crede ca Isus nu a facut la fel la prezentarea soliilor Sale. De fapt, ar fi curios intr-adevar, daca, in lucrarea Lui de invatare din sat in sat si din tinut in tinut, nu ar fi repetat aceleasi adevaruri generale. Asemanarea verbala dintre relatari care, asa cum descopera contextul, au fost clar spuse la diferite timpuri nu e deloc ciudata. Daca uneori cuvintele lui Luca sunt asemanatoare cu ceea ce au scris altii, chiar si in relatarea diferitelor incidente din viata lui Hristos, aceasta nu este un motiv de a tagadui faptul ca el era calauzit de Spiritul inspiratiei. In acelasi timp, ar trebui sa se retina ca scriitorii Evangheliei nu au urmat totdeauna o ordine cronologica stricta in prezentarea naratiunii Evangheliei (vezi EGW Material Suplimentar la 2 Petru 1,21). Desi incidentul descris in cap. 11,37-54 este distinct de acela prezentat in Matei 23,1-39, marea asemanare a continutului face de dorit sa se dea comentariul principal acolo si nu aici. Sa pranzeasca la el. Cu privire la obiceiurile la masa ale iudeilor vezi la Marcu 2,15. 11:38 Fariseul a vazut cu mirare ca Isus nu Se spalase inainte de pranz. A vazut cu mirare. [,,S-a mirat”, KJV]. Versetul acesta ar putea fi redat mai curgator in felul urmator: ,,Fariseul a fost uimit sa vada ca el nu Se spalase inainte de masa” (vezi la Matei 22,4). Pentru semnificatia si felul ritualului spalarii mainilor vezi la Marcu 7,1-8. Pentru invataturile lui Isus cu privire la subiectul acesta vezi la Marcu 7,9-23. 11:39 Dar Domnul i-a zis: Voi, Fariseii, curatiti partea de afara a paharului si a blidului, dar inauntrul vostru este plin de jefuire si de rautate. Curatiti partea de afara. Pentru comentariu la v. 39.40 vezi la Matei 23,25. Rapire. Gr. harpage, ,,rapire”, ,,jaf”, ,,pradare” sau ,,talharie”. In Evrei 10,34 harpage este tradus ,,rapire”. Forma adjectivala harpax, este folosita cu privire la lupi ,,rapitori” (vezi la Matei 7,15) si la ,,hrapareti” (vezi Luca 18,11;1 Corinteni 5,10; 6,10). 11:40 Nebunilor, oare Acela care a facut partea de afara, n-a facut si pe cea dinauntru? Nebunilor. Gr. aphrones, ,,nesimtitori” sau ,,nebuni”. Aphron este un adjectiv corespunzand substantivului aphrosune, ,,nebunie”. 11:41 Dati mai bine milostenie din lucrurile dinauntru, si atunci toate va vor fi curate. Dati mai bine milostenie. Comparati cap. 12,33. Intelesul v. 41 este obscur. Expresia ta enonta, tradus ,,lucruri din acelea ce aveti” nu pare nicaieri in alta parte in NT si nu este sigur ce a vrut sa spuna Isus prin ea. Traducerea KJV este interpretativa si ipotetica, cum sunt toate celelalte. Textul literal grec pare sa favorizeze exprimarea RVS, ,,lucrurile care sunt launtrice”, adica, ,,launtric” fie al ,,paharului” sau al ,,blidului” sau ,,launtric” la Fariseii insisi (vezi v. 39). Daca Isus Se refera la continutul ,,paharului” sau al ,,blidului”, El sugereaza ca generozitatea fata de saraci este o cale mai buna de a evita o intinare reala decat curatirea ceremoniala scrupuloasa a vaselor in care e pastrata hrana. Daca El Se refera la Fariseii insisi, spune ca spiritul de generozitate fata de saraci si ingrijirea de cei saraci este o cale mai buna de urmarire a curatiei inimii decat preocuparea pretentioasa de amanunte si traditionalism (vezi la Marcu 7,7). Comparati sfatul lui Isus dat tanarului conducator bogat (vezi Luca 18,22.23). Va vor fi curate. Vezi la Marcu 7,19. Intelesul aici pare a fi: ,,Veti fi curati inaintea lui Dumnezeu” si cand starea aceasta predomina, nimic altceva nu trebuie sa va preocupe. Totusi, unii considera cuvintele acestea ironice in intelesul: ,,Veti fi curati [in propria voastra vedere]” cand veti da milostenii. 11:42 Dar vai de voi, Fariseilor! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din ruta si din toate zarzavaturile, si dati uitarii dreptatea si dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia sa le faceti, si pe celelalte sa nu le lasati nefacute! Vai de voi. Vezi la Matei 23,13. Din izma, din ruta. Vezi la Matei 23,23. 11:43 Vai de voi, Fariseilor! Pentru ca voi umblati dupa scaunele dintai la sinagogi, si va place sa va faca lumea plecaciuni prin piete! Scaunele dintai. Vezi la Matei 23,6. 11:44 Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca mormintele, care nu se vad, si peste care oamenii umbla fara sa stie. Carturarii si Fariseii fatarnici. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 146) pentru omiterea acestor cuvinte. Cu privire la comentariul despre carturari si Farisei vezi la p. 51.52. In privinta cuvantului ,,fatarnici” vezi la Matei 6,2. Mormintele care nu se vad. Timpul a indepartat orice dovada exterioara a locurilor de ingropaciune si oamenii puteau ,,umbla peste ele fara sa stie” (RSV). Contactul cu mortii aducea intinare rituala. 11:45 Unul din invatatorii Legii a luat cuvantul, si I-a zis: Invatatorule, spunand aceste lucruri ne ocarasti si pe noi. Unul din invatatorii Legii. Amanuntul acesta distinctiv al naratiunii lui Luca nu apare in pasajul corespunzator din Matei 23,27. ,,Invatatorii Legii” erau ,,carturari”. Scriind pentru Neamuri care ar fi putut intelege gresit intelesul ebraic tehnic dat cuvantului ,,carturari”, Luca pune in loc termenul ,,invatator de Lege”. Ne ocarati si pe noi. Cei mai multi carturari erau Farisei. Fariseii alcatuiau o secta religioasa; carturarii, sau ,,invatatorii Legii”, erau talcuitori de profesie ai Legii. In pasajul corespunzator din Matei 23 Isus se adreseaza de la inceput atat Fariseilor, cat si carturarilor. Aceasta este inca o indicatie ca Luca relateaza aici un incident care a avut loc cu o alta ocazie decat acea din Matei, in ciuda marii asemanari dintre cele doua relatari (vezi la v. 37). 11:46 Vai si de voi, invatatori ai Legii, a raspuns Isus. Pentru ca voi puneti pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici macar cu unul din degetele voastre nu va atingeti de ele. Puneti pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat. [,,Impovarati pe oameni”, KJV]. Vezi la Matei 23,4. 11:47 Vai de voi! Pentru ca voi ziditi mormintele prorocilor, pe care i-au ucis parintii vostri. Ziditi mormintele. Pentru v. 47, 48 vezi la Matei 23,29.30. 11:48 Prin aceasta marturisiti ca incuviintati faptele parintilor vostri; caci ei au ucis pe proroci, iar voi le ziditi mormintele. Verset ce nu a fost comentat. 11:49 De aceea Intelepciunea lui Dumnezeu a zis: Le voi trimite proroci si apostoli; pe unii din ei ii vor ucide, iar pe altii ii vor prigoni, Intelepciunea lui Dumnezeu. Vezi la Matei 23,34. Potrivit cu 1 Corinteni 1,24.30, Isus Insusi este ,,intelepciunea lui Dumnezeu” intrupata, dar este indoielnic ca Isus Se refera la Sine aici. Mai probabil, El vrea sa spuna: ,,Dumnezeu in intelepciunea Sa”. Nu exista nici o carte cunoscuta care sa fi purtat expresia aceasta ca titlul al ei. 11:50 ca sa se ceara de la acest neam sangele tuturor prorocilor, care a fost varsat de la intemeierea lumii: Proorocilor. Cu privire la v. 50, 51 vezi la Matei 23,35.36. De la intemeierea lumii. Vezi Matei 13,35; 25,34; Apocalipsa 13,8. Acest neam. Vezi la Matei 12,39; 23,36; 24,34. 11:51 de la sangele lui Abel pana la sangele lui Zaharia, ucis intre altar si Templu; da, va spun, se va cere de la neamul acesta! Verset ce nu a fost comentat. 11:52 Vai de voi, invatatori ai Legii! Pentru ca voi ati pus mana pe cheia cunostintei: nici voi n-ati intrat, iar pe cei ce voiau sa intre, i-ati impiedicat sa intre. Cheia cunostintei. Comparati cu Matei 23,13. ,,Cheia cunostintei” este cheia care deschide usa cunostintei, adica, cunostintei mantuirii, asa cum lamureste contextul de aici si din Matei 23,13. Pentru o folosire similara a cuvantului ,,chei” vezi la Matei 16,19. 11:53 Dupa ce a iesit de acolo, carturarii si Fariseii au inceput sa-L puna la stramtoare, si sa-L faca sa vorbeasca despre multe lucruri; Dupa ce a iesit de acolo. [,,Dupa ce a spus aceste lucruri”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 146) exprimarea ,,cand a iesit de acolo”. Carturarii si Fariseii. Cu privire la carturari si Farisei vezi p. 51,52. Pentru eforturile anterioare din partea lor de a impiedica lucrarea lui Isus vezi la Matei 4,12; Marcu 2,24; Luca 6,6.7.11; etc. 11:54 I-au intins astfel laturi, ca sa prinda vreo vorba din gura Lui, pentru care sa-L poata invinui. Sa-L poata invinui. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 146) omiterea acestei propozitii. De doi ani spioni ai Sinedriului se tinusera pe urmele lui Isus oriunde mergea in Galileea si Iudea (DA 213; vezi la v. 53). Acum erau mai activi ca oricand. Dar spionii nu auzisera nimic care ar fi putut fi in cea mai mica masura interpretat contra Lui, cu exceptia celor mai fantastice distorsionari si falsificari deliberate (vezi la Matei 26,59-63). COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 COL 140; MB 103; 9T 278 1–13 COL 139–149 4 MB 113 5, 6 2T 28 5–8 COL 140 7–9 DA 495 9 COL 147; 7T 214 9, 10 CH 380 9–13 COL 141; TM 381 11, 12 EW 21; 1T 71 11–13 CT 242 13 AA 50; FE 434, 537; GC 477; MB 132; 1T 120; 5T 157; 8T 22 21 5T 309; 6T 407 28 FE 339; 4T 60 35 PK 83; 3T 59, 65 37–52 TM 76 42 EW 166; 2T 85 52 TM 109; 3T 441; 5T 728 54 COL 22; TM 108 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: